<?xml version="1.0" encoding="ISO-8859-1"?>
<!-- generator="FeedCreator 1.7.2" -->
<?xml-stylesheet href="" type="text/xsl"?>
<rss version="2.0">
    <channel>
        <title>RSS Arhiva Referate Scolare, Referate Online</title>
        <description><![CDATA[Cea mai mare arhiva online cu referate scolare / referate online. Materialele sunt postate de utilizatori si pot fi consultate GRATUIT.]]></description>
        <link>http://www.tocilar.ro/flux_rss.html</link>
        <lastBuildDate>Wed, 23 May 2012 22:08:14 +0100</lastBuildDate>
        <generator>FeedCreator 1.7.2</generator>
        <image>
            <url>http://www.tocilar.ro/img/ico_logo.gif</url>
            <title>Tocilar.ro Logo</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/</link>
            <description><![CDATA[RSS sustinut de Tocilar.ro. Click pentru a ne vizita.]]></description>
        </image>
        <item>
            <title>Accizele - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-accizele_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Accizele pentru alcoolul brut, alcoolul etilic rafinat, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului care contin alcool etilic. Accizele pentru produsele petroliere Accizele pentru alte produse si grupe de produse Scutiri acordate la plata accizelor, momentul datorarii accizelor si obligatiile platitorilor de accize Practica comunitara Perfectionarea legislatiei privind accizele 1. Analiza accizelor Taxele speciale de consumatie sau accizele sunt asezate asupra unor produse care se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele, pentru ca in acest fel impozitul sa aiba in mod constant un randament fiscal cat mai ridicat. Drept urmare, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastica, cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc. (in Franta); tutunul, cafeaua, zaharul, ceaiul, uleiurile minerale etc. (in Germania); berea, vinul, spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale etc. (in Marea Britanie); produsele din tutun, alcoolul, zaharul etc. (in Indonezia); produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele textile si din iuta etc. (in India); hidrocarburile (in Tunisia); spirtul, produsele petroliere, bauturile nealcoolice si cimentul (in Thailanda) etc. In Romania se practica accize pe produse cum sunt: bauturile alcoolice, vinurile si produsele pe baza de vin, berea, produse din tutun, produsele petroliere (benzina premium, regular si normala, benzina fara plumb si motorina), cafeaua, apele minerale si apele gazoase cu continut de zahar sau de alte produse de indulcit si substante aromatizante, confectiile din blanuri naturale, articolele din cristal, bijuteriile din aur si/sau platina, autoturismele si autoturismele de teren (inclusiv din import, rulate), parfumurile, apele de colonie si apele de toaleta, aparatele video de inregistrat sau de reprodus, camerele video, cuptoarele cu microunde, telefoanele mobile, aparatele pentru conditionat aerul. Taxele de consumatie pe produs se calculeaza fie in suma fixa pe unitatea de masura, fie in baza unor cote procentuale aplicate asupra pretului de vanzare. In mod normal, produsele provenite din import trebuie impuse cu aceleasi taxe ca si produsele indigene, iar cele destinate exportului, de regula nu sunt impozitate. Nivelul cotelor utilizate pentru calcularea accizelor difera de la o tara la alta si de la un produs la altul. De exemplu, pentru produsele din tutun nivelul acestor cote depaseste frecvent 50 sau chiar 60 de procente. In tara noastra, in perioada de dupa Revolutia din decembrie 1989, regimul accizelor a fost instituit prin Legea nr. 42/1993. In conformitate cu aceasta lege, accizele se calculau, in principal, in baza sistemului ad-valorem prin aplicarea unor cote procentuale asupra bazei de impozitare. La tigarete, acciza era stabilita in suma fixa pe unitatea de masura. Sistemul ad-valorem practicat la noi a]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Acreditivul Documentar - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-acreditivul_documentar_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Pentru a defini acreditivul documentar se impune a se face referire la Regulile si uzantele uniforme privind acreditivul documentar din Publicatia Camerei Internationale de Comert nr. 500 (1993) care stipuleaza in art. 2 ca: Pentru scopurile acestor articole, termenii acreditiv documentar (Documentary credit) si scrisoare de credit stand - by (Standby Letter of Credit), numiti in continuare acreditiv, definesc orice aranjament, indiferent cum ar fi denumit sau descris, prin care o banca (banca emitenta), actionand la cererea si dupa instructiunile unui client (ordonatorul), sau din partea bancii, (I) trebuie sa faca o plata sau la ordinul unei terte parti (beneficiarul) sau trebuie sa accepte si sa plateasca cambii trase de beneficiar, sau (II) autorizeaza o alta banca sa efectueze o astfel de plata, sau sa accepte si sa plateasca astfel de cambii, sau (III) autorizeaza o alta banca sa negocieze, contra documentelor stipulate, daca sunt indeplinite conditiile acreditivului. Pentru scopurile acestor articole, filialele unei banci in alte tari sunt considerate banci separate. In unele lucrari de specialitate1, ale unor autori consacrati, definitia acreditivului documentar apare sub o forma sau alta dar sensul acesteia ramane acelasi. Spre exemplificare, Imireanu A. Mihai Gheorghe (vezi 1) defineste acreditivul documentar astfel: o forma de decontare prin care platile se efectueaza pe masura livrarii marfurilor, executarii lucrarilor si prestarilor serviciilor, dintr-o suma rezervata in acest scop si tinuta la dispozitia furnizorului la unitatea bancara a platitorului, intr-un cont special numit cont blocat. In lucrarea Tranzactii comerciale internationale, Ioan Popa da urmatoarea definitie: acreditivul documentar (engl. Letter of Credit, L/C) reprezinta angajajamentul ferm asumat de catre o banca la ordinul si in contul clientului sau (exportatorul) de a plati o anumita suma de bani (reprezentand contravaloarea exportului) contra documentelor atestand efectuarea obligatiei (livrarea marfii) pe care exportatorul se obliga sa le emita si sa le prezinte in conditiile si termenele stabilite de ordonatorul acreditivului. O alta definitie, data de Al. Puiu, prezinta acreditivul documentar ca fiind un angajament prin care o banca (emitenta, ordonatoare) actionand la cererea si in conformitate cu instructiunile clientului sau (ordonatorul acreditivului, cumparatorul) se obliga sa efectueze o plata catre o terta persoana (beneficiarul acreditivului, vanzatorul) sau sa plateasca, ori sa accepte, ca urmare a ordinului dat de beneficiarul acreditivului, cambii care au fost trase de catre beneficiar sau sa autorizeze o alta banca sa efectueze o plata catre beneficiar, sa accepte ori sa negocieze cambii. Din definitiile prezentate mai sus reiese ca, la derularea unui acreditiv documentar sunt implicate 4 parti, si anume: a) -]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Actiuni Si Obligatiuni</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-actiuni_si_obligatiuni.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Piata financiara este piata pe care sunt emise si negociate titlurile pe termen lung. Emisiunile de noi titluri se efectueaza pe piata primara in timp ce negocierile de titluri mai vechi se efectueaza pe piata secundara. Distinctia intre aceste doua categorii de operatiuni este necesara intrucat noile emisiuni au ca obiect transferarea de mijloace de finantare de la cei ce economisesc debitorii finali, iar negocierea titlurilor vechi asigura creditorilor lichiditati pentru plasamentele lor. Piata primara favorizeaza debitorii, in timp ce piata secundara este in serviciul creditorilor. Ca loc de intalnire intre oferta si cererea de capitaluri pe termen lung, piata financiara are doua compartimente ale caror functii sunt diferite. Piata primara: este piata emisiunilor de titlurilor financiare. Acest prim sector (compartiment) al pietei indeplineste o functie de finantare. Piata primara pune in relatie agentii cu deficit de finantare intreprinderilor productive si statul ce realizeaza investitii superioare fata de sumele economisite acumulate, de unde nevoia de finantare exterioara care se manifesta printr-o oferta de titluri financiare. O alta categorie de agenti economici traditionali si anume gospodariile populatiei dispun de excedente de finantare, economici pe care doresc sa le plaseze. Finantarea pe piata financiara primara se realizeaza direct daca cei care detin economii, capitaluri disponibile achizitioneaza titluri nou create de agentii economici deficitari, sau finantarea agentilor deficitari se realizeaza indirect, prin intermediari financiari, daca acestia isi procura resurse de pe piata capitalurilor imediat. Piata financiara permite intermediarilor sa-si procure resurse in principal sub forma de emisiuni de obligatiuni. La randul lor, pe baza acestor resurse, intermediarii vor acorda imprumuturi pe termen lung, denumite si credite obligatorii obtinute prin vanzarea de titluri de credit negociabile catre public. Vanzarea se poate face prin intermediul unor institutii financiare sau direct de catre societatea care face emisiunea obligatiunilor. Piata secundara este cel de-al doilea compartiment al pietei financiare. Ea indeplineste un rol diferit si complementar fata de piata primara. Pe aceasta piata se asigura mobilitatea capitalului disponibil. Corespondentul acestei a doua piete, al pietei secundare este bursa de valori, piata pe care se schimba titlurile emise deja. Piata secundara creeaza un cadru organizat pentru detinatorii de titluri care doresc sa-si recupereze fondurile fara sa mai astepte scadenta. Piata secundara indeplineste si o functie de evaluare permanenta a titlurilor cotate, ceea ce permite efectuarea de tranzactii rapide si ordonate. Daca obligatiunile, ca efecte publice, sunt cotate si negociate la bursa de valori fara restrictii, actiunile sunt admise numai daca societatea care le-a emis beneficiaza de autorizarea expresa a organelor de conducere a bursei. ofertantii de capitaluri (agentii]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Act Constitutiv</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-act_constitutiv.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 1. Societatea comerciala Millenium S. A, persoana juridica romana, cu sediul social in Galati, str siderurgistrilor nr. 26 blocA2 scII etaj 2 ap 32 inregistrata la Oficiul Registrului comertului sub nrJ48/13921 2. Societatea comerciala Nova-net S. R. L, persoana juridica cu sediul in localitatea Galati str Tecuci nr 208 bl O1 scII ap26 inregistrata  la Oficiul Registrului comertului sub nr J48/12571/97 reprezentata prin domnul Stratulat Bogdan in calitate de  administrator 3. Societatea comerciala Aladin S. R. L. persoana juridica, cu sediul in Galati, str. Brailei  nr. 5, inmatriculata la Oficiul Registrului comertului sub nr. J48/ 6458 /1997, reprezentata  prin d-na Lache Emilia in calitate de asociat unic. 4. Stratulat Georgeta, cetatean roman, nascuta la data de 22. oct. 1968 in Galati, domiciliata in Galati, str. Libertatii nr. 52, posesoare a buletinului de identitate seria G. T. nr. 523816 eliberat de Politia municipiului Galati la data de 15. 02. 1996. 5. Tasca  Vasile, cetatean roman, nascut la data de 29 mai 1962 in Galati, domiciliat in Galati,   Tig. I, Str. Partizanilor, Bl. C 12, ap 52, posesor al buletinului  de identitate seria B. G. nr. 523615 eliberat  de Politia municipiului Galati la  data de 12. 06. 1991 in calitate de actionari fondatori am convenit sa infiintam societatea comeriala sub forma "societate pe actiuni denumita  MODERN S. A.", desemnata in cele ce urmeaza SOCIETATEA. Societatea astfel constituita este persoana juridica romana si va functiona potrivit reglementarilor legale privind societatile comerciale, respectiv Legea nr. 31/1990, astfel um a fost modificata si completata cu Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 32/1997. Capitolul I. - Denumirea, emblema  si  forma juridica a societatii Art. I. -Societatea va purta denumirea soceitatea comerciala MODERN S. A. In orice act, scrisoare sau publicatie care provine de la SOCIETATE, trebuie sa se mentioneze: denumirea, forma juridica, sediul  social, nr. de inmatriculare la Registrul comertului, codul fiscal. Art. 2. -Emblema societatii este formata dintr-un desen conform desenului  din anexa la contract. Art. 3. - Partile contractante convin sa constituie o societate comerciala  avand forma juridica de societate pe actiuni. Capitolul II. - Sediul, durata societatii Art. 4. -Sediul  social al societatii este in Romania, Galati, str. Domneasca nr. 50. Sediul societatii poate fi schimbat in alta localitate pe baza hotararii Adunarii generale a actionarilor. Societatea poate infiinta filiale, sucursale, reprezentante, agentii situate si in alte localitati din tara sau din strainatate. Art. 5. -Durata de functionare a societatii este convenita la 5 ani, putand fi prelungita pe aceiasi durata, daca nu este dizolvata  inainte de expirarea termenului. Capitolul III. -Obiectul de activitate Art. 6. -Obiectul de activitate al SOCIETATII consta in urmatoarele: Producerea de mobila, cherestea, pal si alte produse din]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Administratia Publica</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-administratia_publica.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: cerintelor institutionale pentru implementarea acquis-ului comunitar in Romania. Obiectivele derivate au fost realizarea unei analize initiale a resurselor generale necesare pentru crearea structurilor institutionale cerute si a procedurilor administrative care sa le sustina, precum si alcatuirea unor recomandari, in ordinea prioritatii, pentru dezvoltarea continua a acestui sistem conform cu prevederile in vigoare din Romania. De la inlaturarea regimului comunist la inceputul ultimei decade, Romania a avut ca obiectiv aderarea la Uniunea Europeana, din motive politice si economice, precum si la NATO. Relatiile diplomatice ale Romaniei cu Uniunea Europeana dateaza din 1990, cand, dupa intoarcerea la democratie, a fost semnat un acord de Comert si Cooperare in 1991. Acordul cu UE a intrat in vigoare pe 1 februarie, 1995, prevederile comerciale intrand in vigoare din 1993, printr-un Acord Interim. Romania a inaintat cererea de aderare la UE in iunie 1995 si, dupa decizia Consiliui Europei din 1999 de la Helsinki, negocierile de aderare la UE cu Romania au inceput in februarie 2000, iar la sfarsitul anului 2001 negocierile de aderare la noua din cele 31 capitole erau deja provizoriu inchise, iar pana la data prezentului raport, 13 capitole au fost deja inchise provizoriu. Guvernul Roman nu numai ca s-a angajat ferm sa indeplineasca obiectivele unui membru UE a si intreprins pasi importanti in negocierea unui program detaliat de actiuni ce vor fi implementate. Pe masura ce aceste negocieri se desfasoara, Romania trebuie sa creeze institutiile publice si procedurile administrative corespunzatoare care sa-i permita sa indeplineasca nevoile populatiei Romaniei, dar si responsabilitatile implementarii acquis-ului comunitar. In Romania, ca urmare a schimbarii orientarii politice dupa caderea comunismului de la sfarsitul anului 1989, noua administratie a introdus reforme in multe sectoare. Primele evenimente cheie in cadrul Reformei Administratiei Publice au avut loc la mijlocul anilor ´90, urmate de 6 programe de asistenta concen trate pe reforma si dezvoltarea administratiei publice centrale si locale. In 1997, o serie de Principii ale Reformei Administratiei Publice au fost formulate de guvern si au constituit o preocupare majora a primului Program National de Aderare la Uniunea Europeana (mai 2000). Acestea au suferit modificari ulterioare, dar principalele prevederi ale separarii domeniilor politic si administrativ si crearea unui serviciu civil apolitic inca fac parte din cea mai recenta strategie alcatuita de guvernul actual. Programele Phare au totalizat aproximativ 14. 0 milioane euro intre anii 1992 si 1998, ceea ce, in termeni concreti, a fost suficient doar pentru pornirea procesului reformei. Necesitatea intensificarii si accelerarii pregatirilor pentru aderarea la UE a condus la dezvoltarea si coordonarea institutionala a activitatilor Integrarii Europene (IE), atat la nivel central, cat si local. La 1 februarie 2000]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Analiza Comparativa A Calitatii Aspiratoarelor De Praf</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-analiza_comparativa_a_calitatii_aspiratoarelor_de_praf.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Clasificarea marfurilor electrocasnice Capitolul 2 Avantajele achizitionarii unui aspirator Capitolul 3 Principiul de functionare ; partile componente ale aspiratorului Capitolul 4 Prezentarea produselor firmelor concurente Capitolul 5 5. 1. Caracteristici de calitate 5. 2. Clasificarea caracteristicilor de calitate CAPITOLUL 6 Metode de evaluare si ierarhizare a produselor firmelor concurente 6. 1. Tabelul caracteristicilor de calitate 6. 2. Metoda expertizei pentru calculul ponderii caracteristicilor 6. 3. Metoda matricei patratice 6. 4. Aplicarea indicatorului complex al calitatii 6. 5. Ierarhizarea produselor in functie de rezultatele obtinute in urma calcularii indicatorului complex al calitatii 6. 6. Grafice Capitolul 1 Clasificarea marfurilor electrocasnice Marfurile electrocasnice sunt destinate sa realizeze o serie intreaga de operatiuni menite sa ridice gradul de confort din locuinta, unitati hoteliere si de alimentatie publica, sa faciliteze efectuarea unor activitati de gospodarie, bucatarie, terapie. Intrucat produsele electrocasnice sunt consumatoare de energie electrica, in perioada actuala si in perspectiva, se pune problema modernizarii lor prin cresterea randamentului in utilizare, evitarea consumului inutil prin intreruperea automata cand se ating parametrii optimi. Clasificarea marfurilor electrocasnice se face dupa mai multe criterii: (Dupa principiul de functionare Aparate si masini electrotermice (numite si electrocalorice) care au un element incalzitor de tipul rezistentelor electrice. De exemplu : radiatoare, plitele electrice, fiarele de calcat etc. Aparate si masini electromotrice sau electromecanice a caror functionare se bazeaza pe actiunea unui motor electric (aspirator de praf, frigidere cu compresie, congelatoarele etc.) Aparate si masini mixte care functioneaza pe baza principiilor electrotermic si electromecanic (masina de spalat cu incalzitor de apa, uscator de par etc.) (Dupa durata de actionare Aparate cu functinare continua, care pot functiona un timp indelungat la sarcina normala fara ca temperatura sa depaseasca limita admisa ; aceste aparate tind sa fie inlocuite datorita consumuluirelativ mare de energie electrica ; de exemplu : frigidere cu absorbtie, radiatoare fara termoregulator etc. Aparate cu functionare intermitenta, prevazute cu termoregulator, termostate care determina functionare in cicluri (util si in gol), sau deconecteaza total sau partial aparatele de la sursa de curent; de exemplu frigiderele cu compresie, fiarele de calcat cu termoregulator etc. Aparate cu functionare de scurta durata. Aceste aparate functioneaza o anumita perioada de timp, stabilita in functie de tipul aparatului, pana cand ajung la o anumita temperatura, dupa care trebuie sa fie oprite in vederea racirii pana la temperatura mediului ambiant. De exemplu : aspiratoarele de praf, aparatele de macinat cafea etc. (Dupa gradul de protectie]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Analiza Comparativa A Fiarelor De Calcat Merceologie</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-analiza_comparativa_a_fiarelor_de_calcat_merceologie.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Selectarea produselor Clasificarea caracteristicilor de calitate Caracteristici de calitate selectate Bibliografie Calitatea si sortimentul fiarelor de calcat electrice Clasificarea fiarelor de calcat electrice* se face dupa urmatoarele criterii: Dupa modul de reglare a temperaturii: fiare cu termoregulator; fiare cu limitator de temperatura cu reanclansare automata; fiare cu limitator de temperatura fara reanclansare automata; fiare fara termoregulator si fara limitator de temperatura. Dupa posibilitatile de producere a vaporilor: fiare cu producere de vapori; fiare cu functionare uscata. Dupa tipul de comanda a vaporizatorului (pentru fiarele cu producere de vapori) : fiare cu producere de vapori la care emisia de vapori poate fi intrerupta sau declansata manual prin intermediul unui intrerupator si pentru care emisia de vapori se opreste in mod obisnuit daca talpa este tinuta in pozitie verticala. Acest tip de fier este denumit in mod frecvent fier de tip cu evaporare; fiare cu producere de vapori fara mijloc de comanda a emisiei de vapori si care continua sa emita vapori pana cand rezervorul de apa se goleste. Acest tip de fier este denumit in mod frecvent fier de tip cu fierbere. Dupa posibilitatea de pulverizare a apei: fiare cu pulverizare de apa; fiare fara pulverizare de apa. Dupa tipul curentului electric: fiare cu functionare in curent alternativ; fiare cu functionare in curent continuu si alternativ. Dupa tensiunea de alimentare: fiare pentru o singura tensiune; fiare pentru mai multe tensiuni; fiare pentru un domeniu de tensiuni; fiare pentru doua sau mai multe domenii de tensiuni. Dupa utilizare: fiare pentru uz general; fiare de voiaj. Caracteristici de calitate Principalele caracteristici de calitate ale fiarelor de calcat sunt urmatoarele: Putere nominala: puterea absorbita in conditii de degajare utila de caldura si/sau in sarcina normala la temperatura normala de functionare atribuita fierului de catre producator si marcata pe produs. Domeniul de valori: 300 2200 W. Tensiune nominala: tensiunea atribuita de producator fierului de calcat si marcata pe produs. Domeniul de valori: 110/220 240 V. Masa fierului: este in functie de tipul fierului de uz general, professional, de voiaj. Poate lua valori intre 0, 9 6 kg. Timpul maxim pentru atingerea temperaturii de 180oC (la sortimentele de fiare de calcat romanesti este de 6 minute la cele cu termoregulator si 10 minute la cele cu vaporizator, iar pentru atingerea temperaturii de 260oC 10 minute la cele cu termoregulator sau 20 minute, la cele obisnuite. Abaterea admisa pentru termostat: (7oC. Temperatura maxima admisa pentru punctual cel mai cald: 260oC (la cele cu termoregulator). Sortimente Producatori interni: Intreprinderea SC Electromures SA produce fiare de calcat: obisnuite (MURES 450, ELEGANT); cu termoregulator (TERMOLUX, ZEFIR, LUX]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Analiza Creditarii</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-analiza_creditarii.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: A fi bancher presupune a-ŝi asuma o serie de riscuri in relaŝiile cu clienŝi. Analiza financiara este metoda care permite evaluarea acestor riscuri bancare i implicit iŝi da posibilitatea unei decizii corecte. In evaluarea acestor riscuri bancherii trebuie sa ŝina cont de riscul economic al intreprinderii i riscurilor specifice operaŝiei in sine. Notele de curs Analiza economico-financiara in activitatea de creditare incearca sa fie un ghid practic de aplicare a conceptelor teoretice in activitaŝile practice de creditare a agenŝilor economici. Secŝiunea I-a prezinta utilizarea situaŝiilor contabile de sinteza (bilanŝul contabil, contul de profit i pierdere) in instrumentarea unei cereri de creditare. Secŝiunea II-a prezinta metode de evaluare a solvabilitaŝii agentului economic, evaluarea capacitaŝii de rambursare a creditului i posibilitaŝilor de dezvoltare ale acestora. Ca obiect de studiu analiza economico-financiara in activitatea de creditare se plaseaza intre tiinŝa economica, utilizand concepte fundamentale: rentabilitatea, valoarea, costul, riscul, etc i managementul ca tiinŝa complexa de conducere, organizare i gestionare. Cursul se dore te un ghid informativ i pentru persoanele implicate in activitatea de analiza i creditare. Speram dupa parcurgerea acestui curs, va da posibilitatea cursanŝilor sa aiba o logica financiara corecta i un bagaj de cuno tinŝe fundamentale de cultura i practica financiara. 1. Fundamentele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare 1. 1. Prezentare generala; definire Derularea operaŝiunilor de natura economica, dar i realizarea altor activitaŝi umane genereaza legaturi economico-financiare, de credit i monetare intre factorii implicaŝi, constituindu-se intr-un proces complex, de mare amploare i cu evoluŝii contradictorii. Piaŝa, ca mecanism de reglare a funcŝionarii economiei, are un impact complex i permanent asupra deciziilor agenŝilor economici privind opŝiunile in alocarea resurselor, dimensiunea alocarii, respectiv investirii, eficienŝa utilizarii lor in vederea asigurarii viabilitaŝii. In acest context analiza economico-financiara (a. e. f.) este un instrument de supraveghere a activitaŝii i performanŝelor acesteia, inclusiv cu luarea in considerare a variabilelor probabile ale pieŝei. Analiza economica-financiara este activitatea de diagnosticare periodica a starii de performanŝa financiara a agentului economic (de regula la incheierea unui ciclu de gestiune), stabilind punctele forte i punctele slabe ale activitaŝii in vederea fundamentarii unei strategii de dezvoltare, intr-un mediu concurenŝial. Ca activitate practica, a. e. f. are un caracter permanent indiferent ca se realizeaza de un compartiment din interiorul agentului economic sau din afara acesteia, de banca, de concurenŝii, actuali i/sau potenŝiali parteneri. Obiectivele urmarite nu sunt acelea i: pe de o parte se urmare te identificarea posibilitaŝilor de generare de]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Analiza Financiara A Intreprinderii Definire Importanta Continut</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-analiza_financiara_a_intreprinderii_definire_importanta_continut.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Analiza financiara are ca obiect evaluarea politicii financiare a intreprinderii intr-o perioada trecuta si facilitarea luarii in cadrul acesteia a unor decizii viitoare, Astfel, analiza financiara se sprijina pe documentele intreprinderii dar utilizeaza si alte surse de informare. Pe langa un studiu strict al conturilor si bilantului, analiza financiara urmareste specificul activitatii intreprinderii, calitatea echipei de conducere, motivarea personalului, performantele si tehnologia aplicata. Rezultatele acestei analize pot fi utilizate fie in interiorul intreprinderii si serveste conducerii acesteia, fie in exteriorul intreprinderii, atunci cand este solicitata de catre partenerii acestuia. Echilibrul financiar al intreprinderii se apreciaza in cea mai mare parte utilizand datele din bilantul intreprinderii care, spre deosebire de bilantul contabil opereaza cu o concentrare a anumitor conturi. Prezentarea conturilor de activ si pasiv se face dupa criteriul omogenitatii. Criteriile de baza utilizate in elaborarea bilantului financiar sunt: lichiditatea, exigibilitate. In ceea ce priveste activul bilantului este necesar ca toate elementele inscrise la acest capitol sa reprezinte o valoare reala a activului, procedandu-se la eliminarea nonvalorilor. In cazul activelor se cuprind imobilizarile necorporale, imobilizarile corporale, imobilizarile financiare, stocurile, creantele de exploatare valorile mobiliare de plasament si disponibilitatile, primele pentru rambursarea obligatiunilor, regularizarile. In ceea ce priveste pasivul bilantului, analiza financiara se efectueaza asupra unui bilant la care s-a realizat repartizarea veniturilor. In pasiv intra: capitalurile proprii, datoriile pe termen mediu si lung, provizioanele pentru riscuri si accidente. Analiza financiara trebuie sa aprecieze daca gradul lichiditatii activelor intreprinderii este suficient de ridicat pentru a-i permite acesteia sa faca fata in orice moment angajamentelor pe care si le-a asumat, respectiv pentru a-i asigura solvabilitatea. Echilibrul financiar este apreciat prin confruntarea gradului de lichiditate a activelor cu gradului de exigibilitate a elementelor pasivului. Pentru realizarea acestei analize pot fi utilizate ca instrumente: fondul de rulment si indicatorii de structura. Fondul de rulment reprezinta marja de securitate ce masoara echilibrul financiar si se poate aprecia fie ca diferenta intre capitalurile permanente si activul imobilizat, fie ca diferenta intre activul circulant si datoriile pe termen scurt. Fondul de rulment poate avea valori pozitive sau negative. In ceea ce priveste situatia trezoreriei, aceasta reprezinta diferenta intre nivelul totalurilor valorilor din casa si a nivelului contributiilor bancare curente si a soldurilor creditoare ale bancii. Situatia trezoreriei mai poate fi determinata si ca o diferenta intre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment. Dificultatile trezoreriei]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Analiza Performantei Firmei Studiu De Caz</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-analiza_performantei_firmei_studiu_de_caz.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Coeficientul G poate lua valori intre 0 si 1. Cu cat valoarea sa se apropie de unitate, cu atat activitatea este mai concentrata pe structura de calcul. Se traseaza curba ABC. b) Modele de analiza factoriala a CA: Analiza facoriala a CA pentru perioada de analiza 1997 si 1999: Tabel nr. 6 Date complementare de analiza: ?CA =CA99 CA97 = 23249173 10850516 = +12398657 mii lei; Influenta factorului Ns: Influenta factorului Qf/Ns: Influenta factorului CA/Qf: Influenta factorului Ns: Influenta factorului de structura FFa/FF: Influenta factorului FF/NS: Influenta factorului Qf/FFa: Influenta factorului grad de realizare a productiei CA/Qf: Influenta factorului Ns: Influenta factorului structura personalului firmei Nop/Ns: Influenta factorului productivitatea personalului direct productiv Qf/Nop: Influenta factorului grad de realizare a productiei CA/Qf: VERIFICARE: Analiza factoriala a CA pentru perioada de analiza 1999 fata de 1998: ?CA =CA99 CA98 = 23249173 13187505 = +10061668 mii lei; Influenta factorului Ns: Influenta factorului Qf/Ns: Influenta factorului CA/Qf: Influenta factorului Ns: Influenta factorului de structura FFa/FF: Influenta factorului FF/NS: Influenta factorului Qf/FFa: Influenta factorului grad de realizare a productiei CA/Qf: Influenta factorului Ns: Influenta factorului structura personalului firmei Nop/Ns: Influenta factorului productivitatea personalului direct productiv Qf/Nop: Influenta factorului grad de realizare a productiei CA/Qf: VERIFICARE: Se calculeaza coeficientul de sezonalitate Ks: si se reprezinta cu ajutorul diagramei in coordonate polare. c) Ratele de remunerare a valorii adaugate VA: Perioada de analiza 1999 fata de 1997 Comentariu privind analiza dinamicii si structurii CA In ceea ce priveste dinamica CA in perioada de analiza se poate spune ca atat la nivelul intregii activitati, cat si pe produsele fabricate si comercializate de catre firma s-a inregistrat o evolutie favorabila a cesteia. In general au avut loc cresteri mici la fiecare articol de fabricati, cu mici exceptii la 2 produse, si anume: s-a inregistrat o scadere minora a CA la produsul lipie cu 19. 300. 000 lei sau cu 0, 25% din totalul CA si una majora la articolul sticks-uri cu aproximativ 70. 000. 000 lei sau o reducere de 0, 5% din totalul CA realizate de firma. In ceea ce priveste structura CA rezulta ca ponderea cae mai mare o detin urmatoarele 3 produse: paine alba, circa 35% urmat de chifle simple circa 12% si biscuiti 8% restul produselor fabricate detinind o pondere situata in intervalul 1, 25% si 4, 5% De asemenea pentru analiza structurii CA s-au calculat urmatorii indicatori: Gini Struck, din rezultatele caruia reiese distributia relativ uniforma intre produsele si serviciile prestate de firma analizata, valoarea acestuia fiind de aproximativ 0, 35, valoare care se apartine intervalului]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Analiza Riscului De Faliment</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-analiza_riscului_de_faliment.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor scadente care rezulta din angajamentele anterioare contractate, fie din operatii curente a caror realizare conditioneaza continuarea activitatii, fie din prelevari obligatorii. In sistemul analizei financiar-patrimoniale, analiza aptitudinii intreprinderii de a fi solvabila si de a invinge riscul de faliment ocupa un loc central. Orice dereglare privind achitarea obligatiilor genereaza prejudicii si necesita o corectura urgenta. Totodata, echilibrul financiar este un imperativ absolut, adica nu poate fi omis sub nici o motivatie. In practica economica, se poate concepe ca o intreprindere care cunoaste o perioada mai dificila sa renunte provizoriu la unele obiective de crestere, obiective economice sau sociale. In schimb, ea nu poate renunta la asigurarea obiectivului de solvabilitate, care constituie conditia financiara de supravietuire. Aprecierea capacitatii intreprinderii de a-si regla in termen obligatiile se apreciaza nuantat in functie de conditiile concrete economico-financiare in care-si desfasoara activitatea. Astfel, o intreprindere poate avea dificultati temporare sau ocazionale determinate, de exemplu, de neacoperirea in termen a unei creante importante sau a accelerarii platilor intr-o perioada de crestere rapida a activitatii. In acest caz, dificultatile de plata apar ca o expresie a unei neconcordante de moment care nu afecteaza imaginea firmei. Solutii simple pot permite trecerea peste aceste dificultati si reinstaurarea continuitatii platilor: obtinerea de termene suplimentare din partea furnizorilor, amanarea datoriilor financiare, obtinerea de imprumuturi pe termen scurt. Intreprinderea poate cunoaste dificultati financiare periodice, ca de exemplu intarzierea platilor in anumite momente ale anului sau in perioade de accelerare a cresterii. Chiar daca viabilitatea intreprinderii nu e pusa in pericol, imaginea sa se poate degrada datorita perturbarilor periodice. Permanenta unor dificultati de achitare a obligatiilor este expresia unei fragilitati economice si financiare structurale. Ele pot genera restrangerea activitatii, reducerea efectivului de salariati, restructurarea sistemului de gestiune sau in cazurile foarte grave, falimentul intreprinderii. Din complexitatea de aspecte privind riscul de faliment, esentiale pentru procesul decizional sunt urmatoarele: 1. Analiza statica a riscului de faliment pe baza bilantului patrimonial Analiza financiar-patrimoniala este in esenta o analiza statica in care sunt prioritare valoarea si solvabilitatea intreprinderii. Acest tip de analiza a reprezentat mult timp in teoria economica singura modalitate de evaluare a riscului. Principalele instrumente operationale la care recurge analiza financiara pentru investigarea riscului de faliment sunt: fondul de rulment si ratele de solvabilitate. 1. 1. Analiza fondului de rulment patrimonial In acceptiunea patrimoniala, activul si]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Analiza Stocurilor Studiu De Caz</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-analiza_stocurilor_studiu_de_caz.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Se calculeaza: CAz = CAtot / 360 Tabel nr. 4 Situatia intrarilor aferente produsului B in perioada 1997 Se vor calcula urmatorii indicatori privind: dinamica stocurilor Sf = Si + I E; ? Sf; Pentru analiza stocului mediu pe sectoare de activitate se va folosi modelul: ?Si Pentru analiza S la nivelul intregii activitati se va folosi modelul: ?S Durata medie de rotatie a stocului mediu (d) se calculeaza ca: Se va folosi urmatorul model de analiza a variatiei duratei medii de rotatie a stocului mediu de marfuri ?d: Unde: gi = structura desfacerilor pe sectoare de activitate; Si = valoarea stocurilor individuale pe structura anuntata; S = stoc mediu de marfuri; Dt = desfaceri totale; T = 360 zile; Dz = desfaceri medii zilnice la nivelul intregii actvitati; dzi = desfaceri zilnice pe structura anuntata. Sa = necesare in conditiile caracterului variabil al cererii pentru produsul A. s1 = abaterea medie patratica a vanzarilor efective fata de cele medii; y = raportul dintre termenul de aprovizionare (in zile) si intervalul analizat (zile) In general y = ? /360 ? = intervalul de aprovizionare (? = 10 zile) n1 = 12 luni; n2 = 9 decade Transformarea stocului de siguranta Sa: S ß = necesare in conditiile neritmicitatii aprovizionarii cu produsul B n2 = numarul de aprovizionari. Ambele stocuri de siguranta (Sa si Sß) se calculeaza exprimandu-se in zile. NOTA: datele de analiza apartin unei firme care opereaza exclusiv in sfera distributiei de marfuri. a) Analiza dinamicii si structurii stocurilor finale ?d 99 / 97 =48, 68 - 45, 39 = +3, 29 zile; ?d 99/98 = 48, 68 43, 17 = +5, 51 zile; b) Analiza stocurilor medii de marfuri: Analiza stocului mediu de marfuri la nivelul fiecarui sector de activitate al firmei: Variatia absoluta a stocului mediu de marfuri. mii lei - Perioada de analiza 1999 fata de 1998 Sectorul alimentar: Sectorul nealimentar: Sectorul alimentatiei publice: Perioada de analiza 1999 fata de 1997 Sectorul alimentar sectorul nealimentar: Sectorul alimentatiei publice: Analiza stocului mediu de marfuri la nivelul intregii activitati: Perioada de analiza 1999 fata de 1997: Perioada de analiza 1999 fata de anul 1998: Analiza duratei medii de rotatie a stocului mediu de marfuri: Perioada de analiza 1999 fata de 1997: 1. Influenta factorului de structura gi: 2. Influenta factorului calitativ: 2. 1. Influenta factorului caz asupra duratei medii de rotatie a stocului mediu de marfuri: 2. 2. Influenta factorului Si asupra duratei medii de rotatie a stocului mediu de marfuri: Perioada de analiza 1999 fata de anul de baza 1998: 1. Influenta factorului structural gi asupra dr 2. 1. Influenta factorului caz: 2. 2. Influenta factorului Si: c) Analiza stocurilor de siguranta: stocul de siguranta pentru produsul B Comentariu privind rezultatele analizei dinamicii si structurii stocurilor finale de]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Atestat La Contabilitate</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-atestat_la_contabilitate.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Pentru realizarea functiilor contabilitatii: de informare, decizie si control, este necesar ca in urma lucrarilor curente de contabilitate sa se sintetizeze periodic informatiile generate de conturi si calculele contabile, in documente de sinteza expresiv si relevante, accesibile nu numai specialistilor, ci si celor interesati de gestiunea unitatii patrimoniale in calitate de: investitor, administrator, banca, creditor, fiscalitate si alte organisme economice si sociale. Aceste documente de sinteza constituie obiectul de baza al contabilitatii financiare, deoarece redau o imagine fidela asupra situatiei patrimoniale, rezultatelor si situatiei financiare a intreprinderii. Potrivit Legii 31/1990 privind societatile comerciale si a Legii Contabilitatii 82/1991, toti agentii economici (toate persoanele juridice) sunt obligati sa intocmeasca bilant contabil. Bilantul este documentul oficial de sinteza al tuturor unitatilor patrimoniale. Bilantul contabil contribuie sa dea o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situatiei financiare si asupra rezultatelor obtinute de unitatea patrimoniala, care presupune: respectarea principiilor: prudentei, permanentei metodelor, continuitatea activitatii bilantului de deschidere cu cel de inchidere, a noncompensarii; posturile inscrise in bilant trebuie sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu inventarul. Procedeu principal al metodei contabilitatii si baza informationala fundamentala, bilantul propriu-zis este un tablou care cuprinde in forma sintetica si in expresie valorica mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire a acestora, precum si rezultatul unui agent economic la un moment dat. Bilantul este documentul contabil de sinteza, prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale la inchiderea exercitiului, precum si in celelalte situatii prevazute de Legea Contabilitatii. functia de generalizare a datelor contabilitatii; functia de cunoastere a mersului activitatii economico-financiare; functia previzionala. 1) Functia de generalizare a datelor in ciclul contabil de prelucrare a informatiilor izvoraste din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilitatii curente, dupa criterii bine stabilite, intr-un numar restrans de indicatori, care sa poata oferi o imagine de ansamblu asupra situatiei economico-financiare a unitatii patrimoniale. 2) Functia de analiza a mersului activitatii economico-financiare se manifesta prin aceea ca, pe baza bilantului contabil se analizeaza periodic, gradul realizarii indicatorilor proiectati si a rezultatelor, se identifica rezerve si se stabilesc masuri de perfectionare a activitatii economice si financiare. Adunarile Generale ale Actionarilor, Consiliile de Administratie, managerii unitatilor patrimoniale analizeaza periodic situatia economico-financiara, pe baza bilantului contabil, a anexelor sale si a raportului de gestiune, componente de baza ale darii de]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Avantaj Competitiv</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-avantaj_competitiv.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: COCA-COLA este o bautura racoritoare in varsta de peste 100 de ani si care a aparut ca orice altceva decat o bautura racoritoare. Inventata de un farmacist, fost combatant in armata confederatiei, JOHN STYTH PEMBERTON, COCA-COLA a fost introdusa initial ca medicament exotic ce continea atat cocaina din frunzele de coca, cat si cafeina din fructele de cola. Frunzele de coca erau preferatele indienilor bolivieni, care le mestecau in timp ce munceau. De aici si numele unuia dintre primii concurenti ai COCA-COLA, Cola-Bola. COCA-COLA a fost la inceput un medicament. O bautura delicioasa, invioratoare, racoritoare, fiind un medicament pentru afectiunile nervoase, dureri, nevralgii, isterii, melancolii, spunea unul din primele anunturi publicitare. Pe la inceputul secolului, COCA-COLA a inceput sa straluceasca. Pe la 1902, cu un buget de 120. 000 de dolari pentru publicitate, devenise cel mai cunoscut produs din America. In urmatorul an, compania renunta la cocaina, schimband formula datorita reclamei, dar si miscarii de temperanta. In 1907, 825 din cele 994 de tinuturi din fostele state confederate renuntasera la alcool. Cea mai buna bautura de temperanta din tara, clamau panourile publicitare. Sfanta apa a Sudului, strigau sudistii nordistilor. In 1915 un designer din Terre Haute, Indiana, a realizat o sticla noua de 6. 5 uncii care a devenit semnul unicitatii COCA-COLA. De-a lungul anilor au fost produse peste 6 miliarde de astfel de sticle. Noul design al sticlei a venit la timp; imitatorii rasareau peste tot in tara (numai in 1916, 153 de impostori au fost condamnati de tribunal, printre care si Fig-Cola, Cold-Cola, Cay-Ola, Koca-Nola). In anii douazeci insa COCA-COLA nu mai avea nici un concurent. Singura problema a companiei era cum sa mareasca consumul de bauturi racoritoare pe cap de locuitor, care a crescut incet de la 2. 4 galoane in 1919 la 3. 3 galoane in 1929 (astazi este de 40 de galoane). Reclamele COCA-COLA incercau sa stimuleze consumul: Setea nu cunoaste anotimp -1922, Pauza care te invigoreaza -1929. Criza din anii treizeci a ajutat concurenta, mai ales PEPSI COLA si ROZYAL CROWN, sa urce. Ideea de baza era sticla de 12 uncii care s-a vandut la acelasi pret cu sticla COCA-COLA de numai 6. 5 uncii. PEPSI COLA a avut ideea inca din 1934, dar abia din 1939 (la sosirea lui Walter Mack) a fost pusa in miscare. A fost creat si un cantec de reclama radio, pe muzica celebrului John Peel: Tot un banut, dar de doua ori mai mult! A fost o strategie stralucita, executata cu maiestrie; si-a atins tinta, mai ales la tineri. In materie de dulciuri sau racoritoare, cei mici vor mai degraba cantitate decat calitate. Si totul s-a facut cu un buget pentru publicitate foarte limitat. In 1939 COCA-COLA a cheltuit 15. 000. 000 de dolari pentru reclama, iar PEPSI COLA - 600. 000. Acum COCA-COLA erau la serviciu: nu puteau creste cantitatea decat daca renuntau la mai bine de un miliard de sticle de 6. 5 uncii. Nici pretul nu puteau]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Balanta De Verificare - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-balanta_de_verificare_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Operatiile economice care se realizeaza zi de zi intr-o unitate economica se inregistreza in conturi. in orice moment al activitatii economice, fiecare cont in parte pune in evidenta situatia elementelor patrimoniale: existentele la inceputul perioadei, cresterile, micsorarile, totalul miscarilor cumulate de la inceputul anului, dar si existentele finale. Necesitatile de conducere, control si analiza a activitatii unitatilor patrimoniale impun generalizarea si prezentarea, intr-un tablou de ansamblu, a intregii activitati desfasurate. Metoda contabilitatii impune ca periodic, si in mod obligatoriu cu ocazia elaborarii bilantului, sa se faca verificarea exactitatii inregistrarilor facute in contabilitate, cit si a calculelor efectuate cu ocazia determinarii rulajelor, sumelor totale si a soldurilor conturilor. Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi, legatura dintre conturile sintetice si bilant, legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente. Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare, in care se inscriu datele valorice preluate din conturi. in cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor. Aceste egalitati exprima un echilibru permanent intre aceste date, de unde provine si denumirea de balanta. Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala, fiecare cont fiind inscris cu soldul initial, rulajele perioadei curente, totalul sumelor si soldul final de la sfirsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva. Legea contabilitatii prevede ca pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor se intocmeste, lunar, balanta de verificare. Aceasta functie consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi, prin intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare, precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei. inregistrarea gresita a unor operatii economice ca urmare a nerespectarii principiului dublei inregistrari, trecerea eronata a sumelor din Registrul Jurnal in Registrul Cartea Mare si de aici in balanta, efectuarea unor calcule gresite in formulele contabile complexe, stabilirea eronata a rulajelor si a soldurilor conturilor, determina inegalitati intre totalurile balantei, care se semnalizeaza cu ajutorul ei, fapt ce ii confera caracterul unui instrument de verificare, de control. Lipsa unei egalitati valorice sau a unor corelatii constituie dovada existentei unor erori, care trebuie sa fie identificate si corectate. Desi in conditiiile utilizarii calculatoarelor electronice in munca de contabilitate creste exactitatea calculelor, functia de control a]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Bancile Comerciale</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-bancile_comerciale.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Aparitia bancilor moderne este strans legata de dezvoltarea comertului cu cetatile indepartate si acumularea capitalului monetar in special pe aceasta baza, expresie a dezvoltarii productiei manufacturiere si a expansiunii generale a economiei. Legate de nevoile comertului si desfasurand principalele operatiuni prin intermediul efectelor comerciale, in mod firesc bancile au primit atributul de comerciale. In epoca contemporana, locul si rolul bancilor in economie este strans legat de calitatea lor de intermediar principal in relatia economii investitii, relatie hotaratoare in cresterea economica. Conceptele moderne privind dezvoltarea ecomonica considera ca un rezultat necesar al evolutiei societatii obtinerea de economii ale agentilor economici sau persoanelor, reprezentand venituri neconsumate in perioada curenta si destinata utilizarii viitoare. In cadrul acelorasi concepte, investitiile reprezentand achizitia de instalatii si echipament, structuri, masini si inventar, destinate dezvoltarii productiei, reprezinta o alta realitate a economiei si expansiunii ei ce afecteaza pe agentii economici. Agentii economici isi gasesc resursele necesare realizarii investitiilor pe doua cai: fie prin utilizarea propriilor economii, fie prin recurgerea la creditele ce le sunt acordate prin banci, in procesul de reciclare si valorificare a capitalurilor monetare in economie. In acest fel se creaza conditiile unei ample redistribuiri a capitalurilor, tot mai mari odata cu evolutia istorica, vehiculate de o larga retea de intermediari care au fost exclusiv, la inceput, si preponderent apoi, in structura sistemului bancar in formare, bancile comerciale sau de depozit. Creatia monetara, ca factor specific al funtionalitatii bancilor, a stat la randul sau la baza definirii locului si rolului bancilor in economie. Bancile s-au afirmat esential ca institutii monetare, a caror caracteristica principala este posibilitatea de a pune in circulatia creante asupra lor insesi, care sporesc masa mijloacelor de plata, volumul circulatiei monetare. Caracteristica semnificativa a acestor intermediari este transformarea activelor monetare in moneda. Forma principala a creatiei monetare este emisiunea de bancnote. La inceput aceasta functie era deschisa tuturor bancilor pentru ca ulterior sa fie una specifica bancii de emisiune. Totusi, bancile comerciale tipice isi aduc aportul lor la creatia monetara prin transformarea activelor nemonetare (conturi, obligatii) fara putere liberatorie in instrumente de plata. Inscrierea in conturile de la banca a creditelor acordate (fundamentale sau garantate pe activele pe care le monetizeaza) constituie momentul creatiei unei monede aditionale specifice, moneda scripturala. Un timp, in Anglia, Franta, SUA si alte tari, o mare parte a bancilor de depozit efectuau si operatiuni de emisiune. Multiplicarea acestor centre de emisiune a condus la crearea conditiilor de]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Baza Informationala Si Etapele Cop</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-baza_informationala_si_etapele_cop.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Complexitatea lucrarilor Conducerii Operative a Productiei, diversitatea metodelor si tehnicilor folosite, necesita un volum mare de informatii care se regasesc ain principal in documentatia tehnico-economica a proiectarii (fisa tehnologica, lista materialelor). -Gradul de integrare a fabricatiei (care anume dintre componente se executa in intreprindere si care se obtin dinafara); -Parametrii Conducerii Operative a Productiei pe stadii (pe sectii) si faze ale procesului de productie ale produselor si componenteloe acestora. -Fluxul tehnologic si stadiile lui corespunzatoare structurii de productie a intreprinderii; -Consumul de manopera sau normele de timp pe verigi de productie sau pe meserii; -Felul si caracteristicile utilajelor necesareefectuarii operatiilor; -Nomenclatura si normele de consum ale materialelor necesare; -Nomenclatura si consumurile normate pentru SDV-uri si utilitatile necesare. 3) Informatii privind conditiile concrete si sistemul de organizare a productiei: -Marimea capacitatiide productie disponibila -Marime si structura fortei de munca disponibila; -Marimea resurselor materiale si energetice necesare. Etapele Conducerii Operative a Productiei: Elaborarea lucrarilor necesare Conducerii Operative a Productiei trebuie sa se faca intr-o anumita succesiune intrucat influenteaza folosirea resurselor si viabilitatea programelor ce se vor realiza. In prima etapa are loc o desfasurare in timp a sarcinilor de productie rezultate din contractele si comenzile incheiate, tinand cond si de evolutia cererii. Se vor avea in vedere realizarile in avans sau nerealizarile precum si diferentele ce apar intre cererea efectiva a perioadei si cea prognozata. Rezultatele acestei etape se concretizeaza in elaborarea unor programe pentru urmatoarele 2-4 luni. Ele vor constitui baza programarii si a altor activitati auxiliare si de servire. In functie de tipul productiei, de caracterul procesului de productie si de termenul de livrare se stabileste o succesiune globala a sarcinilor prevazute in programul primei luni de programare. In etapa a 2-a, obiectivele lunare ale unitatii industriale se defalca pe subuniati de productie (in spatiu) sub forma unor programe operative care sa prevada sarcinile si termenele de livrare ale diferitelor sectii. In cazul intreprinderii cu structura pe obiect, aceasta activitate consta in defalcarea produselor, a cantitatilor si a termenelor din programul lunar al intreprinderii. Pentru intreprinderea cu structura de tip tehnologic, programul sectiei finale va corespunde cu programul intreprinderii si se va exprima in produse finite. Programele celorlalte sectii se vor exprima in semifabricate sau piese care trebuie corelate catitativ si in timp fiecare sectie fiind privita ca furnizoare sau beneficiara. In functie de succesiunea globala stabilita in prima etapa, se stabileste succesiunea de executie a programelor sectiilor, rezultatul acestei activitati asigurand stabilirea]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Bazele Marketingului</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-bazele_marketingului.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Marketingul de baza se ocupa de piata, de schimb. Primul soc al vechilor relatii comerciale (targuri) il reprezinta era industriala cand productia a atins cote imense. Astfel, s-a ridicat problema distributiei de masa datorita cresterii marimii pietei. Acest lucru a semnalat necesitatea aparitiei marketingului. In privinta aparitiei marketingului exista numeroase controverse. Marketing inseamna vanzare si publicitate (promovare). Chiar daca revolutia industriala a avut loc in U. K., marketingul nu a aparut aici, ci in sec XX in SUA pentru ca societatea americana nu a copiat pe nimeni, au dispus de numerosi intreprinzatori si au pus un mare accent pe progresul tehnic. Progresele din sfera productiei au aparut si in sfera distributiei. Marketingul a aparut sub aspectul unor numerosi factori: aparitia starii de abundenta; aparitia productiei de masa; procesele sociale (urbanizare, cresterea gradului de risc); dinamismul economico-social contemporan. Marketingul a aparut mai intai pe planul practic si apoi s-a inceput teoretizarea acestuia. Marketing =substantivul market-piata economica, verbul to market =a desfasura tranzactii, a comercializa. Primii care s-au intrebat ce este marketingul sunt americanii. Prima definitie a fost data in 1937 de A. M. A. (American Marketing Asociation). Astfel, marketingul vizeaza realizarea activitatii economice care genereaza fluxul de bunuri si servicii de la producator la consumatorul final. -are sub incidenta sa atat bunuri cat si servicii -urmareste sa orienteze fluxul de marfuri pana la purtatorii cererii -se refera atat la destinatarii marfurilor cat si la expeditorii marfurilor S-a incercat apoi sa se formuleze definitii mult mai complexe. Astfel, avem de retinut 3 definitii: 1. -elaborata in 1960 de William Stanton din SUA: marketingul este un intreg sistem de activitati economice referitoare la programare, stabilire preturi, promovare menite sa satisfaca cerintele consumatorilor actuali. Acum activitatile economice sunt privite ca un sistem inlantuit; arata obiectivul final al marketingului, insa nu este aratat obiectivul economic al marketingului. 2. -Mc Carthy (SUA) 3. -Philip Kotler-parintele marketingului modern a dat 2 definitii marketingului: I -marketingul se refera la activitatea umana, facut pentru satisfacerea cerintelor si nevoilor prin intermediul schimbului II -marketingul este un proces social si managerial prin care indivizi si grupuri de indivizi obtin ceea ce le este necesar prin crearea, oferirea si schimbul de produse. Prin acest proces organizatiile se racordeaza la piata in mod creativ, productiv si profitabil. Au urmat si alti autori, precum si englezul Michael Baker care a continuat ideea lui Kotler: marketingul are atat o functie manageriala cat si o functie economica. Tot el a introdus marketingul real care are 4 trasaturi: Porneste de la consumator; are o viziune de perspectiva, face necesara utilizarea deplina a tuturor resurselor]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Bazele Stiintei Politice</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-bazele_stiintei_politice.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Realitatea desemnata de termenii precum politicul si/sau politica este cosubstantiala si constitutiva vietii sociale, din cele mai vechi timpuri si pana azi. O realitate cotidiana, familiara, dar care prin multe aspecte ale sale scapa intelegerii obisnuite, ramanand un domeniu de activitate aparte, specializat, inaccesibil si care se refuza omului de rand. Simtul comun inregistreaza de o maniera spontana, imediata o serie de fatete si manifestari ale vietii sociale, publice (alegerile, lupta partidelor, institutiile statului) ce evidentiaza un caracter expres politic. Dar determinarea cu exactitate a ceea ce este realmente politic si/sau politica in societate nu este intotdeauna usoara. Ambiguitatile termenului de politic alimenteaza prin multitudinea de sensuri asociate acestuia, diferite perspective asupra unei realitati policrome si proteice, universale si particularizate, avand o sfera extensibila si limite greu de precizat si care nu reprezinta decat o ipostaza a socialului. Politic (substantiv masculin) este paradoxal un termen perfect neutru; el se sustine prin valoarea sa intrinseca, nefiind nici de stanga, nici de dreapta, insensibil la fluctuatiile istoriei, asa cum remarca Georges Burdeau in al sau Tratat de stiinta politica. Politicul trimite la ideea unei ordini indispen sabile (vazuta ca osatura a societatii, ca structura sociala) ce permite oamenilor sa traiasca impreuna. Politicul se defineste, deci, ca acel spatiu social in care indivizii accepta sa supuna conflictele lor de interese unei instante in masura sa ofere reglementarea acestora; o putere ce detine monopolul coercitiei legitime (Max Weber). Politica (substantiv feminin) defineste o activitate ce consta in raportarea la putere si exercitarea prerogativelor pe care aceasta le presupune. Ea este o functie sociala deoarece realizarea sa este inseparabila de o colectivitate sociala, careia ii delimiteaza campul de actiune si orientarea spre anumite scopuri. Are o valoare instrumentala intrucat nu-si afla justificarea decat in scopul pe care il slujeste (ex., intr-o intreprindere politica este o tehnica in slujba scopului economic). La nivelul societatii globale politica nu imprumuta un scop situat in afara ei, ci este propria sa finalitate, propria ratiune de a fi. Politicul se elibereaza prin politica de subordonarea in care era tinut de conditia sa instrumentala fata de societate. Din mijloc devine scop. In limba engleza exista o alta distinctie: intre policy si politics. Pe baza acesteia se poate diferentia politica de diferitele activitati ce tin de gestionarea anumitor sectoare (politica economica, politica sociala etc.); politica unui om sau a unei institutii caracterizandu-se printr-o vointa ce anima o strategie determinata (politica presedintelui, a guvernului). B. Definitii mai mult sau mai putin precise a) Politica raportata la stat. Aceasta definitie are drept fundament invocarea etimologiei termenului grecesc polis]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Bnr</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-bnr.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Principala cale de punere in circulatie a bancnotelor era acordarea creditelor de reescontare. Existenta Bancii de Emisiune presupunea existenta unei retele de banci comerciale care sa preia bancnotele emise de Banca de Emisiune si sa le repartizeze sub forma unor credite de scont. In capitalism, intre sistemul banesc si sistemul de credit, intre Banca de Emisiune si bancile comerciale exista o legatura organica. Prin credit, capitalistii utilizeaza banii ca marfuri pentru producerea profitului. Banii capata astfel, in afara de valoarea de intrebuintare pe care o au ca bani, o valoare de intrebuintare suplimentara, anume aceea de a functiona in calitate de capital. Valoarea lor de intrebuintare consta in profitul pe care-l produc atunci cand sunt transformati in capital, banii devenind astfel o marfa. Caracteristic pentru aceasta marfa este faptul ca in anumite cazuri ea nu se cedeaza definitiv, ci numai se imprumuta, reintorcandu-se la proprietar, dupa ce s-a realizat valoarea ei de intrebuintare, adica dupa ce s-a produs plusvaloarea. Dezvoltarea sistemului de credit capitalist, deci posibilitatea comerciantilor si industriasilor de a dispune, prin intermediul bancherilor, de economiile banesti ale tuturor claselor societatii, constituie o cerinta legata de dezvoltarea comertului cu marfuri. In tara noastra, sistemul de credit capitalist s-a format pe doua cai: transformarea zarafilor si camatarilor in bancheri capitalisti; acestia imprumutau mai putin burghezia industriala si comerciala si mai mult pe domnitori si boieri. Ex. la Bucuresti Stefan Baltaretu, Stefan Meitani, Hagi Moscu; la Iasi Andrei Pavli, Kirkor Adamachi, Spiro, Acatu, etc.; Michel Daniel (Iasi) imprumuta pe domnitorul Mihail Sturdza si pe boieri. Riscul bancherilor de a ramane neachitati la scadenta era mare, deci acestia practicau dobanzi foarte ridicate (18, 24, 30, 40% pe an). Dobanzile nu conveneau burgheziei, deoarece reduceau plusprodusul insusit de acesta, iar capitalul bancherilor era redus (aveau doar capitaluri proprii). crearea unor banci pe actiuni, cu ajutorul statului Mosierii cereau infiintarea unei banci de credit funciar, negustorii doreau banci de scont si circulatiune. Obsteasca Adunare exprima in 1832 dorinta de a crea o banca nationala. La 1850, domnitorul Stirbey trateaza cu doi capitalisti din Prusia infiintarea unei banci de scont si circulatie. In Moldova se cunoaste, pana in 1859, existenta unor proiecte de banci, din care trei intocmite de economistul N. Sutu, iar altul (1852) intocmit de Grigore Alex Ghica. In 1856 ia fiinta Banca Nationala a Moldovei. Intre 1859-1880 mai apar inca 18 proiecte, din care 8 elaborate de ministrii de finante sub presiunea burgheziei interesate. Numai doua dintre acestea se infaptuiesc: sucursala din Bucuresti a Bancii Imperiale Otomane din Constantinopol si Creditul financiar rural. Initiativa infiintarii bancii capitaliste a fost sustinuta de burghezia industriala si]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Bursa Generalitati</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-bursa_generalitati.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Termenul desemneaza o institutie cu putere de autoreglementare, specifica economiei de piata libera - bursa - ca forma organizata de schimb pentru marfuri si valori. In esenta, notiunea indica locul de intalnire a negustorilor si oamenilor de afaceri, in sensul unui spatiu de concentrare a cererii si ofertei. Acest continut rezulta din definitiile date in limbajul de specialitate. Astfel Legea romana asupra burselor din 1929 - Legea Madgearu - se arata ca bursele sunt institutii publice create in scopul de a reuni pe comercianti, industriasi, producatori, armatori si asiguratori in vederea negocierii valorilor publice si private, monedelor, devizelor, marfurilor, productelor, inchirierii vaselor si acoperirii riscurilor de tot felul. Prin urmare bursa este o piata, care se particularizeaza prin obiectul tranzactiilor si modul de organizare si functionare. In domeniul dreptului se apreciaza ca bursele sunt institutii unde se negociaza (se vand si se cumpara) valori mobiliare sau marfuri, dupa o procedura anumita si numai de catre anumiti intermediari, sub supravegherea autoritatilor. Formarea si afirmarea bursei exprima insasi definirea relatiilor de schimb, a pietei ca structura de baza a economiei de piata moderne. Odata cu consacrarea bursei, relatiile de schimb ajung la deplina extindere si maturizare, primind rolul central in reglarea mecanismului de piata. Natura specifica a bursei este data de o serie de caracteristici ce vor fi prezentate mai pe larg in cele ce urmeaza. Piata de marfuri: Bursele sunt locuri de concentrare a cererii si ofertei pentru marfuri, precum si pentru diferitele tipuri de hartii de valoare. Daca la inceputul lor, pietele bursiere erau organizate pentru tranzactionarea in egala masura a marfurilor si valorilor, ulterior s-a produs o separare intre cele doua categorii de burse. Bursele sunt centre ale vietii comerciale, piete unde se tranzactioneaza marfuri, titluri pe marfuri, active monetare si financiare, care au anumite caracteristici: - sunt generice; se individualizeaza prin masurare, numarare sau cantarire - sunt fungibile; pot fi inlocuite unele prin altele - au caracter standardizabil; marfa poate fi impartita pe loturi omogene - sunt depozitabile; permit executarea obligatiilor contractuale la o anumita perioada de la incheierea tranzactiei - au un grad redus de prelucrare; mentinerea caracterului de produs de masa, nediferentiat, omogen. Piata simbolica: Unul dintre principalele obiective ale organizarii schimburilor in cadrul bursei il reprezinta asigurarea operativitatii tranzactiilor comerciale si financiare, realizarea acestora pe o baza standardizata. Necesitatea extinderii si intensificarii schimburilor a generat o tendinta de dematerializare a marfurilor, de la bunuri determinate fizic trecandu-se la mostre si esantioane reprezentative. Pe masura consacrarii de uzante comerciale s-a trecut de la esantion la tipuri si denumiri uzuale, adica la calitati]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Business Plan</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-business_plan.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Un business plan de succes e un document care contine prospecte noi si descrie potentialul companiei. El reprezinta un set de proiecte specifice. Spre exemplu un plan poate fi in cautarea fondurilor pentru acoperirea cheltuielilor asociate cu dezvoltarea si marketing-ul unui producs nou. Sau poate fi utilizat pentru asigurarea unui credit bankar pentru producerea unui echipament. Business planul, la fel ca si materialele promotionale si de reclama, ar trebui sa aduca avantaje firmei prin modul sau de alcatuire adica prin organizarea, detalierea si realismul lui. Odata ce numarul oportunitatilor pentru finantare si alte tipuri de suport extern sa largeste, business planul devine un instrument al companiei pentru profitarea de aceste oportunitati. Finantarea Bancara bancile traditional nu au cerut business planuri formale de la aplicanti pentru credite, bazandu-se doar pe rapoartele financiare din trecut si cele curente. Totusi, problemele create de catre esuarea proiectelor de imobil si creditele straine cu grad de risc ridicat de la sfarsitul anilor 80 si incep anilor 90 au condus la faptul ca bankerii sa se indoiasca de modul lor de evaluare a potentialilor debitori. Business planul a devenit, deci, un element favorabil in competitia intensa de achizitionare a fondurilor creditare. Bancherii doresc sa stie mai mult decat care este suma si pentru ce vor fi utilizati banii, este foarte interesant de cunoscut daca firma va supravietui in caz de esec si daca isi va pastra capacitatea sa de achitare a creditelor, care e garantia in caz de insolvabilitate, etc. Fondurile de Investitie Investitorii privati si firmele cu capital mixt de asemenea nu vor sustine o companie fara un plan scris. Spre deosebire de banchiri a caror interes principal este restituirea sumei imprumutate si a dobanzilor respective, investitorii sunt interesati de profituri foarte inalte 25-60% anual, pe perioade de la 3 la 7 ani, pe langa faptul ca doresc sa stie cum isi vor intoarce investitiile efectuate intr-o companie sau alta. Pentru a-si atinge scopurile sale investitorii urmaresc intr-un business plan urmatoarele: inregistrarile companiei, piata, executantii cheie; probabilitatea atingerii prognozelor; unicatul produsului si a tehnologiei sale; calitatea managementului. Business planul de asemenea este cerut in cazul realizarii aliantelor strategice, fuziunilor, relatiilor dintre client si distribuitor. Utilitatea interna a Planului Business Planul este un instrument de management foarte important. El imputerniceste managementul sa planifice cresterea companiei si sa anticipeze schimbarile intr-un mod bine structurat. Executivii uneori argumenteaza faptul ca este fara folos compunerea unui BP deoarece piata se schimba atat de repede incat planul foarte repede se invecheste. In timp ce este adevarat faptul ca schimbarile sunt, si se intampla pe parcursul evolutiei firmei, procesul de pregatire a BP e cel putin la fel de important ca]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Cadrul Vamal Necesar Prelucrarii In Sistemul Ohn</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-cadrul_vamal_necesar_prelucrarii_in_sistemul_ohn.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: toate statele Uniunii Europene, fiind reglementata de Codul Comunitar. Acest regim a fost adoptat si de alte tari din afara UE, inclusiv Romania in contextul alinierii legislatiei romanesti la cea comunitara. Regimul de perfectionare activa este un regim vamal care permite importul temporar de marfuri din terte tari fara achitarea taxelor vamale si a drepturilor aferente acestora, adica fara ca aceste marfuri sa fie supuse masurilor de politica comerciala, daca acestea sunt prelucrate si reexportate in intregime sub forma produselor finite. Regimul de perfectionare activa face parte din regimurile vamale suspensive. Regimurile vamale suspensive sunt operatiuni cu titlu temporar care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale in anumite conditii si termene prestabilite. Regimul vamal suspensiv creaza posibilitatea ca marfurile care nu sunt destinate consumului intern sa circule liber pe teritoriul tarii respective. De asemenea prin acest regim se atrag marfuri pentru a fi utilizate temporar sau pentru a fi prelucrate. Regimul vamal suspensiv se solicita de catre titularul operatiunii comerciale. Autoritatea vamala aproba cererea doar daca poate asigura supravegherea si controlul regimului vamal suspensiv. Regimul de perfectionare activa consta in supunerea pe teritoriul Romaniei la una sau mai multe operatii de transformare sau prelucrare a: marfurilor straine destinate a fi reexportate in afara teritoriului vamal al Romaniei, sub forma de produse compensatoare, fara a face obiectul incasarii drepturilor de import sau al masurilor de politica comerciala. marfurilor importate, introduse in circuitul economic, daca ele sunt exportate in afara teritoriului Romaniei sub forma de produse compensatoare. Regimul de perfectionare activa in cazul acestor produse se efectueaza cu incasarea drepturilor de import si restituirea acestora la efectuarea exportului. In regimul de perfectionare activa se pot face urmatoarele operatiuni: prelucrarea marfurilor, inclusiv montajul, asamblarea si adaptarea lor la alta marfuri transformarea marfurilor repararea marfurilor, inclusiv remontarea in forma initiala utilizarea unor marfuri, care, desi nu se regasesc in produsele compensatoare, permit sau faciliteaza obtinerea acestor produse, chiar daca ele dispar total sau partial in timpul folosirii lor. Rezulta ca desfasurarea acestor activitati este conditionata de obtinerea de catre agentul economic a unei autorizatii de perfectionare activa. Aceasta autorizatie este este eliberata de catre autoritatea vamala pe raza careia isi desfasoara activitatea agentul economic, in cazul firmei Mondostar aceasta fiind Directia Regionala Vamala Brasov. Aceasta autoritate vamala fixeaza conditiile in care trebuie sa se desfasoare operatiunea pentru care se elibereaza autorizatia de perfectionare activa, stabilind in mod special termenele pentru operatiunile de import si export. Autorizatia de perfectionare activa este solicitata de catre]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Calculul Suprafetelor De Productie</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-calculul_suprafetelor_de_productie.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: k coeficient de protectia muncii Stabilirea suprafetei totale la nivelul unui compartiment de munca, atelier sau sectie de productie se poate centraliza intr-un tabel de forma.:]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Calitatea Vietii In Romania Recenzie</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-calitatea_vietii_in_romania_recenzie.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Volumul de fata intocmit in termenii unei diagnoze a calitatii vietii populatiei din Romania porneste de la premisa ca fiecare dintre noi in calitatea de actori sociali avem propria experienta de viata, care insa ar ramane necunoscuta celorlalti semeni in absenta unei cercetari stiintifice adecvate. Paradigma calitatii vietii se constituie prin evaluarea starilor de fapt (actiuni, evenimente) ce afecteaza intr-un fel sau altul una sau mai multe persoane, eventual grupuri si categorii sociale, pana la intreaga populatie a unei tari, si nu numai, de catre populatia respectiva. (Sursele de date utilizate in analizele pe parcursul celor 7 capitole ale lucrarii, se origineaza in 10 anchete sociologice nationale privind diagnoza calitatii vietii in Romania, la care se adauga si alte date extrase din diferite documente de natura statistica). Iluzia postdecembrista a metamorfozei populatiei intr-o entitate activa in proiectarea propriei schimbari, a generat constituirea unui program calauzit de ideea de calitatea vietii, concretizata in infiintarea Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii in cadrul Academiei Romane. Noul institut a adoptat inca de la inceput trei perspective distincte de cercetare: bunastarea subiectiva, resursele economice si politica sociala (la care ulterior s-au adaugat si alti indicatori ai calitatii vietii precum starea de sanatate, mediul de munca, patologia sociala etc.) Natura fundamnetala a continutului conceptului de calitate a vietii este sociologica. (p. 337) Variatia calitatii vietii percepute (si a criteriilor de evaluare) nu este complet aleatorie, ci sistematica pozitia individului in spatiul social si multiplele apartenente la grupuri sociale privite ca sursa reprezentarilor sociale si a normelor cu care este evaluata bunastarea, constituind sursa care ordoneaza evaluarile acestuia. Oferind drept exemplu lucrarea lui M. I. Weiss, The Clustering of America (1991), in care sunt identificate 40 de stiluri de viata din America pornind de la analiza pe baza codurilor postale a datelor de recensamant, prof. I. Marginean isi propune continuand demersul initiat in lucrarea Tineretul deceniului unu (1996) sa redea profilurile diagnozei calitatii vietii percepute la nivelul populatiei globale (identifica 7 clase ierarhizate de calitate a vietii percepute: Privilegiile, Relatiile umane de suport, Succesul profesional, Timpul liber, Patologia sociala, Supravietuirea si Presiunea fiscala), precum si pe anumite subpopulatii (grupuri specifice constituite pe criterii de sex, varsta, mediu rezidential, pregatire scolara si statut ocupational, uzand de trei categorii de analiza a distantei sociale concordanta, alternanta si opozitia ceea ce ne determina sa conchidem ca exista mai multe surse de variatie sistematica a calitatii vietii percepute). Analizei diagnozei globale si pe categorii de populatie propusa in capitolul 2 al lucrarii ii succed alte sase capitole care se constituie in tot atatea dezbateri in]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Casele De Economii Si Cooperatia De Credit</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-casele_de_economii_si_cooperatia_de_credit.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Economia moderna, prin reteaua sa ramificata de agentii bancare si prin sprijinul de prevedere, uneori impus de experienta sociala, efectueaza o operativa si eficienta valorificare a celor mai modeste disponibilitati banesti care prin colectare si concentrare, devin componente puternice ale capitalului financiar. Experienta tarilor dezvoltate arata clar ca volumul capitalurilor anuale mobilizate din economiile familiilor se ridica la sume importante rivalizand acumularile intreprinderilor. In aceste conditii, in care economiile populatiei reprezinta o redutabila forta financiara, cand sursele unor tari se fundamenteaza pe procesul de economisire, devin mai pregnante cautarile privind determinantele si motivatiile acestui proces, preocuparile pentru a influenta raportul dintre consum si economisire, in scopul cresterii capacitatii financiare a statelor respective, pozitia care se confrunta adesea, in unele tari, cu preferinta pentru angajarea in comun a unei mari parti a venitului disponibil. De vastul proces de economisire ce caracterizeaza economiile tuturor statelor se leaga si existenta caselor de economii si a cooperativelor de credit. Casele de economii reprezinta o veriga importanta a sistemului bancar. Ele sunt fie institutii care au ca principale atributii functionale mobilizarea economiilor, dar si banci ale autoritatilor locale si ale institutiilor de prevederi (detinatorilor fondurilor constituite pentru pensii si de asigurari sociale). Resursele considerabile mobilizate de casele de economii sunt in principal depozite pe termen lung, astfel ca aceste institutii indeplinesc indeosebi un rol unilateral de a constitui resurse si a le transfera in sistemul bancar si pe piata capitalurilor pentru redistribuire. Utilizarea resurselor constituite determina sensul acestor redistribuiri: o parte importanta a resurselor sunt folosite pentru achizitia bonurilor de tezaur. Se asigura astfel o marja de lichiditate pentru a satisface cererile de retragere a drepturilor; o parte a resurselor sunt utilizate pentru mobilizarea unor efecte privind creditul pe termen mijlociu si lung (echipamente, constructii) prin institutii de credit specializate); o parte a resurselor se utilizeaza pentru achizitia de obligatiuni de stat, actiuni si participatii la capital. Structura specifica a activelor si pasivelor bancilor de economii este edificatoare daca ne referim la institutiile principale din acest domeniu ce functioneaza in SUA (tabel 2. 7.). Institutiile de economii din SUA (iunie 1987) Active si pasive semnificative mld. Dolari Tabel 2. 7. Sursa: Federal Rezerve Bulletin Dimensiunile economisirii in SUA pot fi apreciate prin reteaua institutiilor principale: Savings and Loan Association in numar de circa 2900 si Mutual Savings Banks in numar de circa 400 si uniunile de credit in numar de aproximativ 12. 000 si cu un total de 16 mld. dolari, completeaza tabloul unitatilor]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Cataclisme Economice Care Zguduie Lumea</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-cataclisme_economice_care_zguduie_lumea.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Conferinta O. N. U. de la Cairo asupra populatiei si dezvoltarii, desfasurata in1994, manifestare pierduta mai tot timpul in hatisurile aproape fara de sfarsit al problemelor privind avortul si planificarea familiala, a rezervat putina vreme dezbaterii si concluzionarii prin solutii fezabile a unor probleme ale dezvoltarii si ale asigurarii resurselor economice, resurselor pentru viata necesare poulatiei. Ceea ce a facut ca mediatizarea atat de intensa inaintea desfasurarii sale, a acestui eveniment, comentariile de presa ce relevau sperantele opiniei publice in rezolvarea unor mari si esentiale semne de intrebare din domeniul atat de sensibil al evolutiei populatiei pe Terra mediatizari si sperante grabit afirmate si nesustinute de fundamentari prealabile riguroase sa coboare barupt intr-un con de umbra si de indiferenta. Un con de umbra si indiferenta nociv cu deosebire prin raportarea la o realitate umana scapata efectiv de sub control. Si dintr-un astfel de unghi, tot mai mult, precum nefiinta intruchipata a lui Hamlet domina castelul de la Helsingor, problemele populatiei ar putea fi privite cu o meritata superioritate de acela ale carui consideratii si profetii, iata, din pacate, nu intarzie sa se implineasca: preotul-economist-demograf Thomas Robert Malthus. Remarcam de altfel, ca inca in secolul al II- lea e. n. Roma avea peste 1, 1 milioane locuitori, in sec. I i. e. n. Alexanria numara 700 mii de locuitori, ca Seleucia si Pataliputra numarau in sec. al III lea si al IV i. e. n. 600 mii si respectiv 500 mii locuitori. Siracuza, vestitul Babilon, Antiohia, Cartagina cu peste 2000 de ani in urma numarau mai multe sute de mii de locuitori. Daca in perioada 1810 1885, Londra, Parisul, New York-ul, Berlinul si Viena au atins 1 milion de locuitori, Angkorul, Hancijoul sau Pekinul (azi Beijing-ul), au atins aceasta cifra intre secolele al X-lea si al XII-lea. Inconstienta unor pretentii ale epocii moderne dupa care numai in aceasta epoca s-ar concentra in mod absolut temeiuri ale urbanizarii, ale civilizatiei umane dar si ale suprapopulatiei este relevata si de faptul ca abia in secolul al XVIII-lea orasul de renume, de traditie al Europei centrale, care este Berlinul, reusea sa depaseasca ca populatie numarul de locuitori pe care il avea cunoscutul si asiaticul Uruk cu 4500 de ani in urma. Demografii apreciaza ca intre inceputul epocii neolitice si mijlocul secolului al XVII-lea, populatia lumii a crescut de la 100-120 milioane la 500 milioane, ajungand la un miliard de oameni spre 1840, 2 miliarde in 1930, peste 4 miliarde in mai putin de cinci decenii mai tarziu. Aceasta inseamna ca pentru dublarea populatiei lumii intre epoca neolitica si debutul erei noastre au fost necesare mai multe milenii, pe urma circa 17 secole, doua secole pana in 1840, mai putin de un secol pana in 1930, apoi mai putin de cinci decenii etc., - prognoze mai mult sau mai putin fanteziste indicand ca daca populatia lumii va continua sa creasca in]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Clientii Unei Banci Si Serviciile Oferite De Aceasta</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-clientii_unei_banci_si_serviciile_oferite_de_aceasta.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In anul 1950 a avut loc orientarea pe client, ceea ce a insemnat concentrarea pe cerintele clientilor. Grija principala era de a identifica necesitatile si dorintele clientilor, astfel intreprinderile sa vina in intampinarea acestora la cel mai inalt grad de satisfacere a clientilor. Conceptul sustine ca solutia atingerii de catre o organizatie a obiceiurilor propri consta in determinarea nevoilor si dorintelor clientilor vizati si in furnizarea satisfactiei asteptate intr-un mod mai eficient si mai operativ decat concurenta. Deci anul 1950 reprezinta momentul introducerii acestui concept si in domeniu bancar, odata cu dezvoltarea sectorului tertial (sector al servicilor). Prin marketing s-a ajuns sa se afle multe lucruri despre client. Clientii sunt cei ce apeleaza la serviciile bancilor, dar mai intai trebuie sa-i cunoastem mai indeaproape. Un client este o persoana fizica sau juridica care beneficiaza sau va beneficia de serviciile bancii, cum ar fi, de exemplu cei ce apeleaza la o banca pentru a schimba valuta. Clientul este cel ce are cont la banca. Nu exista o definitie consacrata a clientului. Se pot face, insa, cateva precizari despre clienti, precizari care ne vor ajuta sa schitam o definitie a clientului din punct de vedere al bancilor. - termenul de client presupune ca este o persoana juridica sau fizica care are o relatie de afaceri cu banca; - clientii apeleaza din cand in cand, la una din unitatile bancii, a solicita efectuarea de operatiuni; - clientii folosesc unele sau toate serviciile oferite de banci. Relatia dintre banca si client a fost definita prin lege. Aceasta se refera la indatorirea bancii de a avea grija de client si la responsabilitatea bancilor de a se asigura ca sistemul si tehnologia folosita protejeaza atat banca insasi cat si propri clienti. In esenta relatia care exista intre banca si client este acea relatie intre debitor si creditor. Clientul poate fi creditor, iar banca debitor. Reversul acestei situatii se inregistreaza in cazul in care clientul imprumuta bani de la banca. Banca nu este doar un pastrator al banilor, intrucat ea poate folosi fondurile in scopul unor afaceri, dar i-si asuma obligatia de a restitui la cerere valoarea depozitelor. I. 2 potentialul de afaceri oferit de clienti bancii Pentru a exista ca afaceri viabile, bancile au nevoie de clienti. Diferitele tipuri de clienti au cerinte diferite, in concordanta cu afacerile lor sau cu nevoile personale, oferind un potential important pentru dezvoltarea activitatii bancare. Cerintele si nevoile clientilor se pot schimba, dupa o perioada de timp, in functie de noile conditii existente in economie si societate. Pentru o banca este avantajos sa aiba diferite tipuri de clienti, intrucat astfel, va primi depozite si va acorda imprumuturi atat pentru afaceri cat si persoanelor particulare. Ca urmare a valorificarii de catre banca a potentialului de dezvoltare a activitatii, oferit de clienti, rezulta avantaje atat]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Compartimentul Desfacere Export</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-compartimentul_desfacere_export.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Materia prima care face obiectul contractului cu firmele externe soseste in societate si, dupa intocmirea formalitatilor vamale pe baza facturilor externe si a specificatiilor pe produse, sunt descarcate si receptionate din punt de vedere cantitativ si sunt preluate la Magazia de materii prime si accesorii. In momentul sosirii mijlocului de transport in cadrul Biroului Export, factura externa care insoteste marfa este tradusa si materialele sosite sunt incadrate pe pozitii tarifare de import, conform Codului vamal. Factura tradusa si cu desfasuratorul per coduri, cantitati, valori si greutati se depune la Romtrans, care intocmeste Declaratia vamala de import si o inainteaza la vama. In baza Declaratiei de import se intocmeste DVOT (Declaratia vamala de operatiuni temporare) care se gaseste la Biroul Export. DVOT-ul este apoi desfasurat pe elemente in cadrul Biroului Export pentru a se stabili valoarea importului si a drepturilor vamale de import care se cuvin societatii la expedierea produselor. Toata activitatea in cadrul societatii se desfasoara pe baza unui contract de perfectare activa, emis de Regionala Vamala Brasov, la solicitarea societatii noastre si aplicabila in cadrul importului temporar si a reexportului. Tot in cadrul Biroului Export se intocmesc fisele de produse finite comandate de client si pentru care a trimis materia prima, fisa care se lichideaza la exportul produselor finite. In cazul in care la un transport de materie prima apar diferente cantitative, acestea se comunica la firma si se completeaza la transportul urmator. In baza modelelor si a tiparelor trimise, se executa productia, care dupa executie se depoziteaza in magazia de produse finite pregatita pentru expediere la beneficiari. Activitatea de export In baza notelor de predare emise de magazia de produse finite se inainteaza compartimentului Export care intocmeste factura externa. Factura externa se intocmeste pe baza preturilor convenite cu beneficiarul produselor de export la inceputul sezonului si se completeaza cu eventualele complexitati aparute la produse pe parcurs si acceptate de beneficiar. Dupa intocmirea facturii de export, aceasta, impreuna cu alte documente (CMR, DIV) se depun la Romtrans si apoi la vama si se obtine ca document final DVE (Declaratia vamala de export). Factura externa este apoi valorificata la cursul valutar din ziua respectiva si se intocmeste factura interna si dispozitia de livrare a produselor. Tot in cadrul Biroului de Desfacere-Export se mai executa si o alta serie de lucrari strict legate de activitatea de export, cum ar fi: Evidenta declaratiilor vamale de import; Decontarea taxelor vamale de export pentru fiecare livrare si fiecare pozitie tarifara in parte; Deschiderea fiselor pentru declaratiile de import pentru fiecare firma in parte; Calculul taxelor vamale si a drepturilor vamale de import pe pozitii tarifare; Evidenta cuantumului taxelor vamale pe fiecare firma in]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Conceptul De Eficienta Economica A Investitiilor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-conceptul_de_eficienta_economica_a_investitiilor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: capacitatii lui de supravietuire, a directiei de dezvoltare finala, presupune definirea si masurarea exacta a eficientei economice. De aceea un rol important revine conceptului de eficienta economica, aceasta realizand legatura dintre resursele alocate pentru desfasurarea unei actiuni si rezultatele obtinute de pe urma acesteia, concept care orienteaza dozarea resurselor spre acele domenii de activitate unde se asigura folosirea cu eficienta maxima a acestora in conditiile unei dezvoltari rationale, armonioase a economiei nationale. Eficienta economica este o conceptie moderna de evaluare a activitaii si serveste la fundamentarea deciziilor, astfel incat resursele disponibile sa fie consumate in modul cel mai favorabil pentru societate. Eficienta este sinonima cu eficacitatea; in anii din urma insa termenul de eficienta a capatat o larga utilizare. Termenii de eficienta si eficacitate nu sunt noi, ei fiind folositi inca din antichitate. Ambele cuvinte provin din latina: eficienta deriva din efficere =a efectua, iar eficacitatea din efficas-efficacis=care are efecte dorite. In domeniul economic, referiri la eficienta pot fi intalnite la mari ganditori ai secolului trecut, cum sunt Adam Smith sau Karl Marx. Conceptul de eficienta a cunoscut o larga raspandire in secolul nostru. In prezent, el are o aplicabilitate generala la aplicarea deciziilor, in orice tara, indiferent de oranduirea sa sociala. Eficienta economica se contureaza deci in urma compararii efectelor unei actiuni, cu eforturile necesare producerii ei. O alta definitie, formulta de V. V. Novojilov este urmatoarea: eficienta economica, in general, este diferenta dintre efectele utile si celelalte cheltuieli facute pentru obtinerea lor. In DEX eficienta economica este definita drept calitatea de o obtine efecte economice utile, iar in dictionarul de economie politica eficienta este definita ca o expresie a raportului dintre efectele sau rezultatele obtinute si efortul sau cheltuiala facuta pentru obtinerea lui. O definitie care se abate in mod constient de la principiul similaritatii este cea data de Stefan Matei: eficienta economica a unei activitati este o insusire a acesteia exprimata de relatia de cauzalitate dintre efectele totale, echivalate ca natura si timp si resursele totale echivalate ca natura si timp implicate de aceasta activitate, relatie pozitiva in sine, in comparatie cu alte variante ale activitatii si cu marimile normate ce exprima cerintele economiei nationale de economisire a resurselor. Se formuleaza si o alta definitie, astfel: categoria economica de eficienta exprima relatia de cauzalitate intre efectele rezultate din desfasurarea unei activitati si efortul ocazionat de acesta. Se apreciaza ca cea mai cuprinzatoare definitie a eficientei este data de economistul Petre Jica. Acesta atribuie notiunii de eficienta patru sensuri, si anume: 1. un sens foarte larg in care eficienta este definita ca si calitatea unei activitati, actiuni sau a unei resurse de a produce]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Contabilitatea Cheltuielilor Si A Veniturilor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-contabilitatea_cheltuielilor_si_a_veniturilor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: potrivit legii contabilitatii, cheltuielile se urmaresc pe feluri de cheltuieli (dupa natura lor), care se grupeaza in cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli exceptionale, cheltuieli cu amortizarile si provizioanele, cheltuieli cu impozitul pe profit. In cadrul cheltuielilor de exploatare se cuprind: Cheltuielile privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibil, ambalaje, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile; uzura obiectelor de inventar; costul de achizitie al materiarelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; costul de achizitie alenergiei si apei consumate; costul de achizitie al animalelorsi pasarilor; costul marfurilor vandute; cheltuielile cu lucrarile si serviciile executate de terti (intrtinere si reparatii; chirii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; trnsportul de bunuri si persoane; deplasarii, posta si taxe de telecomunicatii; servicii bancare si altele), cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate (impozitul suplimentar pe salarii; impozitul pe cladiri; alte impozite, taxe si varsaminte asimilate asemeni taxelor pt folosirea terenurilor, taxele cu privire la mijloacele de transport etc.); cheltuielile cu personalul (salariile si alte drepturi de personal, asigurarile si protectia sociala, contributia unitatii la asigurarile sociale si pt somaj, cheltuili cu perfectionarea profesionala si alte cheltuieli cu personalulsuportate de unitate); alte cheltuieli din exploatare (pierderi din creante si alte cheltuieli de exploatare). in cadrul ch. financiare se cuprind: pierderi din creante legate de participatii; pierderi din vanzarea titlurilor de plasament; diferente nefavorabile de curs valutar din operatiuni curente si disponubilitati in devize; dobanzi curente aferente imprumuturilor primite; sconturile acordate clientiilor; alte ch. financiare (pierderi din creante de natura financiara). In cadrul ch. exceptionale se cuprind acele ch. care nu sunt legate de actuvitatea normala a unitatii (despagubiri, amenzi, penalitati, lipsuri de inventar, donati0i si subventii acordate, pierderi din debitori diversi etc.). Ch. cu amortizarile si provizioanele se incadreaza dupa natura lor in grupele de ch. de exploatare, financiare si exceptionale, dupa caz. ele cuprind: amortizarile imobilizarilor necorporale si corporale, provizioanele pentru riscuri si ch.; provizioanele privind deprecierea imobilizarilor; provizioanele pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie; provizioanele pentru deprecierea creantelor; provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament; amortizarea primelor de rambursare a obligatiilor; provizioanele reglementate. Potrivit legii contabilitatii, veniturile se urmaresc pe feluri de venituri (dupa natura lor), grupandu-se in venituri de exploatare, venituri financiare, venituri exceptionale, venituri din diminuarea provizioanelor. Veniturile din exploatare]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Contabilitatea Clientilor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-contabilitatea_clientilor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 2. 1Obiectul de studiu al contabilitati. 4 2. 2. Metoda contabilitati 5 2. 3. Documente contabile si justificative. 6 3. Introducere in contabilitatea Clientilor 7 3. 1. Structura creantelor. 9 4. Contabilitatea decontarilor cu clienti. 12 4. 1. Contul 411 Clienti 12 4. 2. Contul 418 Clienti facturi de intocmit 18 4. 3. 4. 3. Contul 413 Efecte de primit. 20 4. 4. Contul 416 Clienti incerti. . 22 4. 5. Contul 419 Clienti creditori. . 24 5. Monografia contabila. 27 6. CONCLUZII 30 7. BIBLIOGRAFIE. 31 1. Perzentarea firmei SC BUSTER SRL a fost a luat nastere in 25. 12. 1998, ca urmare a asocierii a doua persoane Badea Mircea si Stefanescu Mihai. Fiecare actionar varsandu-si aportul subscris atat in numerar cat si in natura. Unitatea are ca principale activitati prelucrarea materiilor prime in vederea comercializarii acestora pe piata, cresterea de animale si pasari in scopul valorificari lor, precum si comercializarea diferitelor marfuri achizitionate la un pret mai mic de la diferiti furnizori. Adaosul comercial practicat fiind de 20%. In anul 1999, societatea si-a marit capitalul social cu inca 5. 000. 000 lei prin aportul in natura si numerar al celor doi asociati. Prin urmare, gama de servicii oferite clientilor s-au diversificat, urmata fiind de cresterea cifrei de afaceri si ocuparea unor noi segmente ale pietei, care au dus la cresterea profitului si a importantei firmei. Unitatea promoveaza produsele de calitate superioara deservind o masa mai pretentioasa de clienti. Principalele date referitoare la societate SC BUSTER SRL, Strada Galaxy Nr. 88 Numarul de inregistrare la registrul comertului J40/286596/1998 Numarul de inregistrare fiscala R 1234567 Telefon / Fax: 056/ 20 63 15 Atentie datele referitoare la firma din monografia contabila aferenta lucrari sunt ireale si au fost inventate de catre autorul acestei lucrari. Aceasta lucrare a fost creata tehnoredactata de catre Mirci Ciprian. 2. Obiectul si metoda contabilitatii Obiectul si metoda contabilitatii. Contabilitatea face parte din evidenta economica. Evidenta economica reprezinta un sistem de inregistrare, de urmarire cantitativa, calitativa si valorica a activitatii si fenomenelor social economice ce se produc intr-un anumit timp si loc. Ea ocupa un loc central in sistemul informational si constituie o parghie deosebit de importanta in conducerea activitatii economice. Pentru a-si indeplini rolul, ea trebuie sa fie clara, precisa, simpla si tinuta la zi. Evidenta economica cuprinde trei forme: Evidenta operativa Evidenta statistica Evidenta contabila Evidenta operativa se inregistreaza la locul si in momentul in care se produc procesele ce se desfasoara in]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Contabilitatea Produselor Finite - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-contabilitatea_produselor_finite_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: producerea de rachiuri naturale din fructe. Activitati in domeniul pestarilor de servicii: prestari de lucrari agricole de toate tipurile; transport de marfa si animale vii, cu mijloace auto proprii; intermedieri de vanzari-cumparari de constructii si materiale de constructii, de toate tipurile, in comision. Activitati in domeniul activitatilor de import importul de produse alimentare de toate tipurile; importul de produse agro-alimentare; importul de produse industriale, electrice si electro-tehnice; importul de materiale de constructie; importul de utilaje agricole si masini agricole; importul de produse cosmetice; importul de tigari, cafea, bauturi alcoolice si nealcoolice. Activitati de comert comercializarea prin reteaua de magazine proprii, atat cu ridicata cat si cu amanuntul, a produselor provenite din activitatea de import (punctul 1. 2. 3.); comercializarea prin magazinele proprii a produselor prevazute in paragraful anterior, provenite din productia interna; comercializarea acelorasi tipuri de produse in piete, targuri si oboare, din tara. 1. 3. Capitalul social Capitolul II Contabilitatea produselor finite 2. 1. Produsele finite Activitatea desfasurata de agentii economici din sfera productiei materiale se concretizeaza n obtinerea de produse finite, semifabricate, produse reziduale, lucrari si servicii. Daca la sfarsitul perioadei de gestiune productia nu este finalizata, ea va ambraca forma productiei neterminate sau in curs de executie. Activele circulante Activele circulante sunt bunuri consumabile intr-o perioada mai scurta de un an, fara a depasi intervalul de timp al unui ciclu de exploatare. Pentru un agent comercial, ciclul de exploatare incepe din momentul cumpararii marfurilor si se incheie in momentul vanzarii acestora. Pentru activitatea productiva ciclul de exploatare incepe din momentul achizitionarii materiilor prime si a materialelor auxiliare, continua cu transformarea acestora in produse finite si se incheie, din punct de vedere contabil cu inregistrarea acestor produse in documentele de stadiul in care se gasesc, activele circulante sunt de trei de evidenta contabila si depozitarea lor. Activele circulante se caracterizeaza prin: au un caracter patrimonial (reprezinta drepturile si obligatiile agentului economic care le detine, asupra lor); au o durata scurta de viata (timp), deoarece pe masura exploatarii sunt incorporate in alte elemente patrimoniale destinate intrebuintarii sau valorificarii; In functie forme: valori din exploatare; valori realizabile pe termen scurt; disponibilitati banesti. A) Valorile din exploatare Valorile din exploatare sunt active circulante care au un continut material. Din categoria valorilor din exploatare fac parte: stocurile de materiale; obiectele de inventar; productia in curs de executie; produsele finite; marfurile]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Contabilitatea Produselor Finite - Varianta 2</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-contabilitatea_produselor_finite_varianta_2.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 1. 2. 3. Activitati in domeniul activitatilor de import 2 1. 2. 4. Activitati de comert 2 1. 3. Capitalul social 2 Capitolul II - Contabilitatea produselor finite 4 2. 1. Produsele finite 4 2. 2. Evaluarea stocurilor de produse finite 7 2. 3. Metode utilizate in contabilitatea stocurilor 13 2. 4. Operatii contabile privind produsele finite 16 2. 5. Conturi utilizate pentru evidenta operatiilor cu produse finite 23 Capitolul III - Monografie contabila 27 Capitolul I Prezentarea societatii Statutul Societatii Comerciale Alison S. R. L. Denumirea societatii Forma juridica a societatii Sediul societatii 1. 2. Obiectul de activitate 1. 2. 1. Activitati productive in domeniul industriei alimentare: fabricarea de produse lactate si bauturi racoritoare din fructe; obtinerea de cofetarie si patiserie; producerea de rachiuri naturale din fructe. Activitati in domeniul pestarilor de servicii: prestari de lucrari agricole de toate tipurile; transport de marfa si animale vii, cu mijloace auto proprii; intermedieri de vanzari-cumparari de constructii si materiale de constructii, de toate tipurile, in comision. Activitati in domeniul activitatilor de import importul de produse alimentare de toate tipurile; importul de produse agro-alimentare; importul de produse industriale, electrice si electro-tehnice; importul de materiale de constructie; importul de utilaje agricole si masini agricole; importul de produse cosmetice; importul de tigari, cafea, bauturi alcoolice si nealcoolice. Activitati de comert comercializarea prin reteaua de magazine proprii, atat cu ridicata cat si cu amanuntul, a produselor provenite din activitatea de import (punctul 1. 2. 3.); comercializarea prin magazinele proprii a produselor prevazute in paragraful anterior, provenite din productia interna; comercializarea acelorasi tipuri de produse in piete, targuri si oboare, din tara. 1. 3. Capitalul social Capitolul II Contabilitatea produselor finite 2. 1. Produsele finite Activitatea desfasurata de agentii economici din sfera productiei materiale se concretizeaza n obtinerea de produse finite, semifabricate, produse reziduale, lucrari si servicii. Daca la sfarsitul perioadei de gestiune productia nu este finalizata, ea va ambraca forma productiei neterminate sau in curs de executie. Activele circulante Activele circulante sunt bunuri consumabile intr-o perioada mai scurta de un an, fara a depasi intervalul de timp al unui ciclu de exploatare. Pentru un agent comercial, ciclul de exploatare incepe din momentul cumpararii marfurilor si se incheie in momentul vanzarii acestora. Pentru activitatea productiva ciclul de exploatare incepe din momentul achizitionarii materiilor prime si a materialelor auxiliare, continua cu transformarea acestora in produse finite si se incheie, din punct de vedere]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Continutul Si Obiectivele Conducerii Operative A Productiei</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-continutul_si_obiectivele_conducerii_operative_a_productiei.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Bunurile si serviciile ce se gasesc pe piata sunt realizate an cadrul sistemelor de productie. Sistemul de productie reprezinta un ansamblu ordonat de elemente caracterizat prin interactiune si interdependenta capabil sa realizeze sub actiunea unor stimuli anumite obiective, anumite componente. stocarea de materii prime, materiale, produse finite, etc., care are rolul de a asigura o anumita independenta a sistemului fata de furnizori si fata de variatia cererii. In functie de existenta acestor trei grupe de activitati, exista patru tipuri de structuri de sisteme de productie: executia unor produse din stocurile create de materii prime, produse destinate stocarii, stocuri care asigura satisfacerea cererii. transformarea materiilor prime in produse finite destinate stocarii. Ex. In industria alimentara. (O)(C productia individuala (la comanda) : (O) (C executia unor produse cu materialul clientului: (O) (C Conducerea productiei cuprinde doua grupe de actiuni si decizii: proiectarea sistemelor de productie; exploatarea si controlul sistemelor de productie; Conducerea Operativa a Productiei cuprinde ansamblul deciziilor si activitatilor care au ca scop sustinerea planului de productie principal stabilind sarcini operative de productie ale unitatilor intreprin-derii si ale subunitatilor componente, pe perioade scurte de timp, lansarea si controlul indeplinirii acestor sarcini operative. Principalele subactivitati ce compun Conducerea Operativa a Productiei sunt: programarea productiei: defalcarea in timp si spatiu a obiectivelor cuprinse in planul de productie, coordonarea lucrarilor necesare executarii acestor programe; Principalele lucrari (activitati) ce compun programarea productiei sunt: -previziunea cererii pentru viitorul apropiat; -determinarea unor parametrii specifici; -elaborarea programelor si a graficelor de productie. lansarea programelor de productie consta in intocmirea si transmiterea conducatorilor directi ai productiei a documentelor referitoare la manopera, salarii, materiale, utilitati, etc. si a documentatiei tehnico-economice necesare realizarii programelor operative. Documentele referitoare la materiale, mano-pera, utilitati, etc formeaza documentatia economica a lansarii si va servi la calculatia costului produselor devenind astfel document. executia propriu-zisa cuprinde lucrari, activitati legate de desfasurarea efectiva a fabricatiei. Ex. Repartizarea lucrarilor pe locuri de munca, pregatirea locurilor de munca, inregistrarea aspectelor legate de functionarea masinilor si utilajelor; controlul indepliniri programelor de productie are loc pe parcursul intregii desfasurari a fabricatiei rezultand informatii necesare corectarii programelor initiale. Obiectivul principal al Conducerii Operative a Productiei il constituie satisfacerea cererii din punct de vedere al nomenclaturii, volumului, calitatii si a timpuluila un cost cat mai mic. Pornind de la]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Contractul De Antrepriza</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-contractul_de_antrepriza.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 1. Notiune. In baza contractului de antrepriza, una dintre parti, numita antreprenor, se obliga sa execute pe riscul sau si in mod independent o anumita lucrare pentru cealalta parte, numita client in schimbul unui pret. Intrucat Codul civil defineste antrepriza prin referire la un pret determinat (art. 1413), in cazul lucrarilor de mare amploare, contractul este nul daca pretul nu este determinat sau cel putin determinabil in momentul incheierii contractului, instanta neavand dreptul sa stabileasca pretul, asa cum nu este competenta nici sa modifice pretul convenit de parti. In schimb, in cazul lucrarilor de mai mica importanta, se admite ca determinarea pretului nu conditioneaza incheierea contractului, prezumandu-se acceptarea de catre client a pretului practicat de antreprenor, in caz de exagerare hotarand instanta. Aceasta spre deosebire de contractul de vanzare-cumparare, care este lovit de nulitate in lipsa pretului determinat sau determinabil in momentul incheierii contractului. In toate cazurile insa, pretul (stabilit intr-o suma de bani sau o alta prestatie), este un element esential al antreprizei. In lipsa lui (serviciu gratuit), contractul nu mai este de antrepriza, ci un act dezinteresat (contract cu titlu gratuit), dar nu liberalitate, nefiindu-i aplicabile regulile speciale pentru aceasta din urma categorie de acte juridice (reductiune, raport, revocare si alte reguli caracteristice numai liberalitatilor). Antrepriza prezinta o importanta practica deosebita, intrucat pe baza acestui contract se executa lucrari de mare valoare si importanta (construire de cladiri, lucrari de instalatii si reparatii la constructii etc.) si, mai frecvent, asa-numitele prestari servicii (confectionarea sau repararea obiectelor de uz personal ori de uz casnic etc.). Regulile referitoare la antrepriza se aplica - in lipsa unor reglementari speciale sau in completarea lor - si lucrarilor (activitatilor) intelectuale, de exemplu, meditatii, consultatii profesionale, inclusiv juridice (date de notari publici, avocati -art. 8-9 din Legea nr. 36/1995 si art. 3 din Legea nr. 51/1995 - mai putin reprezentarea judiciara, care este o varianta de mandat). 2. Deosebiri fata de alte contracte. Datorita faptului ca antrepriza se aseamana cu anumite contracte, este necesar sa o deosebim de aceste contracte (de munca, locatiune, vanzare, mandat si depozit), intrucat regulile aplicabile sunt diferite (de exemplu, obligatia de garantie pentru vicii, raspunderea in caz de neexecutare, suportarea riscurilor etc.). a) In baza contractului de munca, salariul se plateste dupa cantitatea si calitatea muncii depuse. In cazul antreprizei, se plateste numai rezultatul muncii antreprenorului, predat clientului. Salariatul isi executa obligatiile de serviciu fiind in dependenta -subordonare juridica - totala fata de patron si obligat sa respecte regulile stabilite de acesta (regulament de ordine interioara, program de lucru etc.). Stabilindu-se un raport de]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Contractul De Arendare</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-contractul_de_arendare.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 1. Definitie. Contractul de arendare, varietate a contractului de locatiune, este un contract prin care una dintre parti, numita arendator, transmite celeilalte parti, numita arendas, bunuri agricole in vederea exploatarii pe o durata determinata si in schimbul unui pret, numit arenda, stabilite de parti. 2. Reglementare. Contractul de arendare este reglementat prin Legea arendarii nr. 16/1994 (modificata prin L. nr. 58/1995 si L. nr. 65/1998 pentru modificarea si completarea L. nr. 16/1994). Aceste dispozitii se completeaza cu prevederile legislatiei civile, in masura in care acestea nu sunt contrare Legii nr. 16/1994 (vz. art. 26). inseamna ca, in completarea celor doua acte normative se aplica, in conditiile aratate, regulile particulare la arendare prevazute in Codul civil (art. 1454 si urm., care n-au fost abrogate expres de lege), iar apoi dispozitiile care guverneaza locatiunea de drept comun, arendarea fiind o varietate a acesteia. in completarea acestor norme, se aplica regulile din partea generala a dreptului civil obligational (teoria generala a obligatiilor civile). Precizam ca legile comerciale nu sunt incidente in materie, intrucat contractul de arendare are natura pur civila. 1. Caractere comune cu locatiunea. Arendarea este un contract sinalagmatic (bilateral), cu executare succesiva si netranslativ de proprietate, ca si locatiunea. Tot astfel, este un contract prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros. Daca un bun agricol se transmite, in vederea folosintei sau exploatarii temporare, cu titlu gratuit, contractul este nul ca arendare, dar consideram ca poate fi recunoscut valabil ca un imprumut de folosinta (comodat), daca lucrul s-a predat (comodatul fiind un contract real) si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de validitate prevazute de lege pentru comodat, la care se adauga insa si interdictiile prevazute de lege in materie de arendare, deoarece persoanele care nu pot contracta o arendare, nu o pot face nici cu titlu gratuit. 2. Forma contractului. Spre deosebire de locatiune, care este un contract consensual, cerinta formei scrise fiind prevazuta numai ad probationem, arendarea este un contract solemn. Potrivit art. 6 din Legea nr. 16/1994, sunt valabile si opozabile numai contractele de arendare incheiate in scris (indiferent ca inscrisul este autentic sau doar sub semnatura privata) si inregistrate in termen de 15 zile de la incheiere la primaria (respectiv primariile) in a carei raza teritoriala se afla bunurile arendate. Rezulta ca, prin derogare de la principiul consensualismului, consacrat de Codul civil, legea prevede forma scrisa si inregistrarea ad validitatem, deci sub sanctiiunea nulitatii absolute (vz. si art. 24 alin. 1). Astfel fiind, se pune intrebarea, ce se intampla in cazul nerespectarii formei scrise sau in cazul neinregistrarii? Daca contractul nu a fost pus in executare, nu se pun probleme; nici una dintre parti nu poate emite pretentii fata de cealalta parte. Dar daca contractul]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Contractul De Donatie</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-contractul_de_donatie.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Donatia este un contract solemn, unilateral si cu titlu gratuit prin care una din parti, numita donator, cu intentie liberala isi micsoreaza in mod actual si irevocabil patrimoniul sau cu un drept (real sau de creanta), marind patrimoniul celeilalte parti, numita donatar, cu acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb (art. 801 si 803 C. civ.) 2. Dupa cum rezulta din aceasta definitie, ceea ce caracterizeaza donatia este trecerea unor valori dintr-un patrimoniu in altul fara echivalent, cu intentia de a face o donatie (animus donandi). Aceasta intentie, concreti-zata in mcheierea contractului in forma si in conditiile prevazute de lege, justifica marirea unui patrimoniu in detrimentul altuia, constituind cauza ei. Precizam, de asemenea, ca donatia - ca varietate a contractelor cu titlu gratuit - reprezinta o liberalitate, deoarece are ca efect micsorarea patri-moniului donatorului cu bunul donat, spre deosebire de contractele dezin-teresate (de exemplu, comodatui, mandatul sau depozitul cu titlu gratuit etc.), prin care nu se micsoreaza patrimoniul celui care procura altuia un folos, motiv pentru care acestea din urma nu sunt supuse regulilor de fond si de forma prevazute pentru donatii. Codul civil nu prevede reguli speciale de interpretare a clauzelor contractului de donatie. In consecinta, se aplica regulile generale de interpretare a contractelor (art. 977-985). Se impune insa o precizare; daca nu exista certitudinea ca partile au incheiat un contract de donatie (o liberalitate), deci interpretarea este necesara chiar pentru calificarea juridica a contractului (donatie sau un alt contract, de exemplu, de intretinere, de locatiune, de comodat etc.), atunci interpretarea urmeaza sa se faca in sensul aplicarii regulilor care guverneaza actele cu titlu oneros - care sunt reguli de drept comun -, iar nu a regulilor prevazute pentru liberalitati care, fiind exceptionale sunt supuse unei interpretari restrictive. Concluzia privind incheierea intre parti a unui contract de donatie trebuie sa fie temeinic ancorata in elementele conventiei intre parti. Precizam ca, in nici un caz, executarea unei obligatii civile irnperfecte (naturale) nu poate fi calificata drept o liberalitate (de exemplu, executarea unei obligatii prescrise, repararea pagubei cauzate desi conditiile raspunderii civile nu sunt intrunite, intretinerea unei rude fata de care nu exista obligatie legala de tntretinere etc.). Nici premiile sau cadourile ori recompensele oferite (in scopuri publicitare) de un comerciant clientilor nu constituie donatii, nefiind facute animus donandi, in activitatea sa profesionala comerciantul nu poate fi generos. Nici operele de binefacere nu urmeaza regulile prevazute pentru donatii. Conditii. Potrivit dreptului comun, bunul (dreptul) care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie in circuitul civil (art. 963 C. civ.), sa fie determinat sau determinabil (art. 948 si 964 C. civ.), posibil, licit si sa existe sau sa poata exista in]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Contractul De Inchiriere</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-contractul_de_inchiriere.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Definitia contractului de inchiriere a locuintei. Caractere juridice. Inchirierea de locuinte este un contract prin care o persoana, numita locator, se obliga sa asigure unei alte persoane, numita chirias (sau locatar), folosinta temporara, totala sau partiala, a unei locuinte, in schimbul unei sume de bani numita chirie. Ca si locatiunea, inchirierea este un contract sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros, comutativ, consensual, cu executare succesiva, care transmite dreptul de folosinta temporara a locuintei. Rezulta ca inchirierea se deosebeste de locatiunea de drept comun prin obiectul ei specific: locuinta. Astfel fiind, inchirierea de locuinte nu poate fi calificata un contract special distinct, ci numai ca o varietate a contractului de locatiune de drept comun. In consecinta, contractului de inchiriere ii sunt aplicabile dispozitiile dreptului comun referitoare la locatiune, in masura in care legislatia locativa nu prevede norme speciale (art. 72 din Legea locuintei nr. 114/1996). Reglementare. Principalul act normativ m materia inchirierii locuintelor este Legea locuintei nr. 114/1996, prin care s-a abrogat legislatia locativa anterior in vigoare: Legea nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ si reglementarea raporturilor dintre proprietar si chiriasi, HCM nr. 860/1973 si orice alte dispozitii contrare prevederilor din Legea nr. 114/ 1996 (art. 73). Continua insa sa fie aplicabile dispozitiile prevazute prin legi speciale, potrivit carora partea contractanta (chiriasul sau locatorul) beneficiaza de drepturi mai favorabile (referitoare la raporturile locative si a celor conexe acestora) decat cele prevazute de L. nr. 114/1996 (art. 71). In completarea legislatiei locative se aplica dispozitiile Codului civil privind contractul de locatiune (art. 72). Domeniu de aplicare. Dispozitiile Legii nr. 114/1996 sunt aplicabile numai contractelor de inchiriere avand ca obiect o locuinta - definita de lege ca o constructie alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare, care satisface cerintele de locuit ale unei peroane sau familiei (art. 2. lit. a) - inclusiv curtea si gradina inchiriata o data cu suprafata locativa (art. 21 lit. c.). Aceste dispozitii nu sunt aplicabile daca contractul are ca obiect un alt imobil, cum ar fi, de exemplu, curtea sau garajul inchiriat pentru parcarea sau adapostirea autovehiculului ori in alt scop (se aplica dreptul comun). Legislatia locativa nu este aplicabila nici in cazul inchirierii unei case de vacanta, definita de lege ca locuinta ocupata temporar, ca resedinta secundara, destinata odihnei si recreerii (art. 2 lit. h). Fiind destinata ocupsrii temporare de scurta durata, in scop de odihna si recreere, iar nu locuirii cu caracter de continuitate, nu intra sub incidenta legislatiei locative. De altfel, dispozitiile Legii nr. 114/1996 vizeaza numai inchirierea de locuinte, nu si de case de vacanta. Legislatia locativa este inaplicabila]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Contractul De Locatiune</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-contractul_de_locatiune.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 1. Definitie si delimitare fata de vanzare-cumparare. Locatiunea este un contract prin care o persoana, numita locator, se obliga sa asigure unei alte persoane, numita locatar (chirias), folosinta temporara, totala sau partiala, a unui bun in schimbul unei sume de bani sau alte prestatii, numita chirie (art. 1411 C. civ.). Locatiunea (desi se poate spune ca reprezinta o vanzare a folosintei) se deosebeste de contractul de vanzare-cumparare prin faptul ca transmite numai dreptul de folosinta - ca drept de creanta - asupra lucrului, iar nu un drept real. Chiar daca lucrul dat in locatiune este producator de fructe, locatarul dobandeste proprietatea fructelor nu in virtutea locatiunii, ci ca accesoriu al folosintei, locatorul fiind obligat sa-i asigure folosinta lucrului, nu si dobandirea proprietatii fructelor. Astfel fiind, daca contractul are ca obiect numai dobandirea unor fructe, (de exemplu, arborii din padure, recolta de pe camp etc.), contractul nu poate fi calificat locatiune, ci vanzare-cumparare. Cu atat mai puternic cuvant, contractul nu poate fi calificat locatiune, ci vanzare-cumparare, daca are ca obiect producte (foloase trase prin consumarea substantei lucrului), deoarece folosinta locativa nu poate sa absoarba lucrul insusi si puterea lui productiva. 2. Varietatile contractului de locatiune. In Codul civil si alte acte normative reguli speciale sunt prevazute pentru locatiunea fondurilor rurale (bunurilor agricole) - numita contract de arendare - si pentru locatiunea unor suprafete locative - numita contract de inchiriere. Subliniem insa, ca aceste contracte reprezinta numai varietati ale locatiunii de drept comun, iar nu contracte speciale distincte, astfel incat le sunt aplicabile dispozitiile referitoare la locatiune, analizate in cadrul acestui capitol, in masura in care legile speciale privind inchirierea suprafetelor locative si arendarea bunurilor agricole nu prevad norme speciale. Mai precizam ca, asemanator contractului de vanzare-cumparare, partile pot incheia, anterior locatiunii, un antecontract de locatinne (promisiune unilaterala sau bilaterala), guvernat de regulile generale aplicabile contractelor (inclusiv promisiunii de vanzare), tinand insa seama ca locatiunea, deci si antecontractul de locatiune, este - in principiu - un act de administrare. Enumerare. Locatiunea este un contract sinalagmatic (bilateral) intrucat da nastere la obligatii reciproce intre parti. Locatorul se obliga sa asigure folosinta vremelnica a lucrului inchiriat, iar locatarul se obliga sa plateasca locatorului pretul locatiunii. 1. Locatiunea este un contract cu titlu oneros, in care ambele parti contractante urmaresc un interes propriu patrimonial. In opozitie cu imprumutul de folosinta (comodat), care este un contract esentialmente gratuit, locatiunea este dimpotriva, prin definitie (esentialmente) cu titlu oneros. Daca folosinta unui lucru se transmite cu titlu gratuit, contractul este nul ca locatiune, dar poate fi]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Contractul De Schimb</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-contractul_de_schimb.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Potrivit art. 1405 C. civ. schimbul este un contract prin care partile - numite copermutanti - isi dau respectiv un lucru pentru altul. Rezulta ca schimbul, ca si vanzarea, este un contract sinalagmatic (bilateral), cu titlu oneros, comutativ si consensual (art. 1406). De asemenea, schimbul este un contract translativ de proprietate, dar - asemanator vanzarii - poate mijloci si transmiterea altor drepturi, reale sau de creanta. Daca insa ecliivalentul este o obligatie de a face sau de a nu face, contractul nu mai este de schimb, ci unul nenumit. Echivalentul nu poate fi nici o suma de bani sau creanta baneasca, caz in care contractul este de vanzare-cumparare. Dar daca ambele prestatii au ca obiect o suma de bani (inclusiv valuta), nu mai avem vanzare (un lucru in schimbul pretului - art. 1294 C. civ.), ci un contract de schimb (100 monezi de 50 lei, contra bancnotei de 5000 lei). Cu toate asemanarile existente intre vanzare-cumparare si schimb, ele sunt contracte speciale (numite) distincte. Din punct de vedere juridic schimbul nu poate fi analizat ca o varietate de vanzare si nici ca o dubla vanzare insotita de compensarea preturilor, deoarece instrainarea se face nu pentru pret, ci pentru un alt lucru. Nefiind o dubla vanzare reciproca, ci un contract special unic, validitatea sau desfiintarea schimbului va afecta ambele instrainari (de exemplu, in cazul evictiunii unuia dintre bunurile schimbate), iar taxa de timbru - daca este cazul - va fi datorata nu pentru doua vanzari (la valoarea celor doua bunuri), deoarece in cazul schimburilor de imobile, valoarea la care se percepe taxa este aceea a imobilului cu valoarea cea mai mare (pct. 11 din Lista anexa la OG nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notariala). Nu excludem nici posibilitatea unui schimb multilateral (de exemplu, triunghiular, in care A transmite un bun in proprietatea lui B in schimbul bunului primit de la C, care dobandeste un alt bun de la B), caz in care conventia este tot unica si indivizibila iar taxa de timbru calculata in raport de aceea a imobilului cu valoarea cea mai mare. In ordine istorica, schimbul a fost primul contract prin intermediul caruia o persoana putea dobandi proprietatea unui lucru in schimbul proprietatii altui lucru (trocul). 0 data cu aparitia banilor (monezilor), importanta primordiala a capatat vanzare-cumpararea, regulile prevazute pentru acest contract fiind extinse si asupra schimbului, deosebirea dintre ele constand numai in natura contraprestatiei; emptio fit pretio, permutatio fit rebus. Astfel fiind, in Codul civil si alte acte normative, pentru contractul de schimb sunt prevazute numai cateva reguli speciale, in rest schimbul fiind guvernat de regulile prevazute pentru contractul de vanzare-cumparare (art. 1409 C. civ.). Bineinteles, pot fi aplicate numai normele care se potrivesc cu natura si efectele schimbului, referitoare la conditiile de validitate, la lucrul vandut (obligatia reciproca de predare si de]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Controverse Europene</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-controverse_europene.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Specializarea: Strategii si politici economice europene Disciplina: Fonduri europene si politici regionale Propunerea de reforma a Comisiei Europene pentru perioada 2007-2013 urmareste corectarea unora dintre aspectele problematice ale actualei politici de dezvoltare rurala. Finantarea celor doi piloni ai PAC va fi restructurata prin divizarea FEOGA in doua fonduri distincte: Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), destinat masurilor de sustinere a organizatiilor comune de piata, si Fondul Agricol European pentru Dezvoltare Rurala (FAEDR), dedicate masurilor de dezvoltare rurala. La fel, masurile de dezvoltare rurala vor fi regrupate in trei categorii subordonate atingerii obiectivelor majore ale politicii: 1. Imbunatatirea competitivitatii sectorului agricol si forestier, prin sprijinirea restructurarii; 2. Imbunatatirea situatiei mediului inconjurator si a peisajului rural, prin sprijinirea managementului financiar; 3. Imbunatatirea calitatii vietii din mediul rural si incurajarea diversificarii activitatii economice. Viitoarea politica de dezvoltare rurala isi va pastra caracterul complementar fata de primul pilon al PAC, dar si fata de politica de coeziune si de politica in domeniul pescuitului. Acest referat isi propune sa analizeze trei dintre aspectele care ar putea genera dificultati, in noile state membre, cu privire la aplicarea politicii comunitare de dezvoltare rurala: deficientele structurale ale meniului masurilor de dezvoltare rurala, complexitatea arhitecturii bugetare si capacitatea de absorbtie a fondurilor europene. Pe baza acestor trei factori vor fi apreciate apoi deciziile de repartizare a sumelor destinate sectorului rural in 8 dintre tarile care au intrat in UE in mai 2004 si vor fi judecate optiunile Romaniei. Un meniu nestructurat: dilemele alegerii Analiza efectuata cu privire la continutul, aplicabilitatea si functiile masurilor de dezvoltare rurala releva o tendinta de crestere a numarului acestora, dublata de o diversificare sub aspectul functiilor indeplinite. Mai mult, extinderea catre est a UE aduce cu sine si introducerea unui set de masuri adaptate nevoilor specifice ale noilor state membre. In prezent sunt in vigoare nu mai putin de 27 de tipuri de masuri de dezvoltare rurala (Council Regulation (EC) No 1257/1999, detaliat prin Commission Regulation (EC) No 817/2004), la care se adauga 4 masuri specifice noilor state. Trebuie precizat ca Examinarea Intermediara a PAC (CAP Mid-Term Review) din iulie 2002 a consacrat numai 26 de masuri, dar, reforma PAC din 2003 a mai adus doua schimbari: pe de o parte, a presupus adaugarea unei noi masuri eligibile pentru sprijin comunitar, respectiv sprijinirea fermierilor comunitari in sensul conformarii cu standardele comunitare (x), iar pe de alta parte a presupus extinderea sensului masurii agro-ambientale (f) pentru a cuprinde si bunastarea animalelor (Commission of the European Communities, 2004a). Desi initial sustinerea conformarii cu]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Contul</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-contul.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 4. Continutul si calculul principalilor indicatori sintetici in sistemul conturilor (contabilitatii) nationale. pag 6. Sistemul conturilor (contabilitatii) nationale (S. C. N.) -Componenta a sistemului informational al activitatii de previzionare Sistemul conturilor sau contabilitatii nationale (SCN) este un sistem de evidenta si analiza macroeconomica utilizat in statistica tarilor cu economie de piata, in statisticile O. N. U. si ale altor organisme internationale. Aparitia sa a fost impusa de necesitatea asigurarii unor informatii pentru efectuarea unor calcule si analize macroeconomice, devenind instrumentul principal de evidenta si analiza macroeconomica folosit in statistica mondiala. Obiectul sau este de a reprezenta cantitativ realitatea economica intr-o perioada de timp sau la un moment dat. Activitatea economica are ca rezultat produse si servicii care au caracter de marfa si se realizeaza prin intermediul pietei, precum si produse si servicii care nu au caracter de marfa si, ca atare, nu fac obiectul pietei. Fluxurile de bunuri se numesc fluxuri materiale. Evidenta acestora este necesara pentru ca, prin agregare, sa se obtina indicatori care permit analiza dimensiunilor si rezultatelor obtinute, privite ca valori de intrebuintare necesare pentru: satisfacerea nevoilor populatiei, productia de noi bunuri, acumularea de bunuri, stabilirea posibilitatilor de export si a necesitatilor de import. In procesul realizarii valorilor de intrebuintare trebuie evidentiate si fluxurile de venituri sau financiare. Evidentierea fluxurilor materiale si financiare raspunde unor nevoi diferite de informare si analiza economica. Fluxurile materiale si financiare, grupate pe categorii de produse si servicii, respectiv de venituri si cheltuieli, sunt evidentiate in conturi alcatuite dupa principiul dublei inregistrari. Categoriile economice utilizate in conceptia SCN au la baza teoria economica pe care se fundamenteaza economia de piata. Principiile care stau la baza SCN fac posibila urmarirea echilibrului material si financiar la toateesaloanele economiei si se refera la: - egalitatea resurselor si utilizarilor in toate fazele reproductiei si la toate nivelele de agregare; - egalitatea fluxurilor financiare si materiale, prin care se infaptuieste circuitul economic; - utilizarea sistemului de contabilitate in partida dubla, adica a unui proces de schimbare a detinatorului de valoare ii corespund doua operatiuni contabile. 2. Apariia si evolutia conceptului: Sistemul conturilor (contabilitatii) nationale Primul sistem al contabilitatii nationale a fost elaborat de prof. Richard Stone in Anglia, in anul 1938. Acesta a stat la baza elaborarii conturilor nationale ale O. N. U. in anul 1952. Ministerul Finantelor din Franta, sub conducerea lui Claude Gursin, introduce in anul 1956 un sistem adaptat economiei franceze. in anul 1970, R. Stone prezinta o forma imbunatatita a S. N. C. Ca urmare a preocuparilor pentru redarea cat mai]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Convertibilitatea Monetara Si Evolutia Ei</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-convertibilitatea_monetara_si_evolutia_ei.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Convertibilitate - insusire legala a unei monede de a putea fi preschimbata cu o alta moneda in mod liber prin vinzare si cumparare pe piata, in sensul ca nu exista restrictii nici cu privire la suma de preschimbat, nici la scopul preschimbarii plati pentru tranzactii curente sau miscari de capital si nici la calitatea celui care efectueaza preschimbarea: rezident al tarii in care se efectueaza operatia sau nerezident. Moneda   piesa de metal (aur, argint, cupru etc) care se prezinta in general sub forma de disc plat si serveate ca mijloc de circulatie, de plata si eventual de tezaurizare. Spre deosebire de bani, nu este un termen generic, ci se refera la un anumit fel de bani si anume la piesele de metal cu valoare proprie deplina sau inferioara valorii nominale. Piata trebuie sa permita o confruntare permanenta a cererii si ofertei si sa comunice cu pietele straine. Interesul pentru convertibilitate poate fi formulat astfel: prin convertibilitate se creeaza premisele determinarii exacte a eficientei comertului exterior in ansamblu si a fiecarei tranzactii in parte si pe plan mai general, a intregii productii a tarii. ca urmare a convertibilitatii, produsele tarii se afla intr-o concurenta reala cu produsele celorlalte tari, imbunatatirea activitatii de productie, cresterea productivitatii muncii, ridicarea nivelului tehnic, calitativ si estetic al produselor sint stimulate. convertibilitatea face posibila restructurarea permanenta a economiei prin dezvoltarea productiei sectoarelor si produselor celor mai eficiente cerute la export. din punct de vedere financiar, convertibilitatea contribuie la realizarea echilibrului valutar-financiar, moneda nationala putind fi utilizata - desigur vremelnic si in anumite limite pentru acoperirea unor eventuale dezechilibre ale balantelor platilor. cursurile valutare in general si valoarea monedei natioale in special sunt puse pe o baza economica, ele rezultind din cererea si oferta de pe piata valutara. Trecerea la convertibilitate poate fi deci considerata ca fiind un rezultat al atingerii unui nivel mai inalt de dezvoltare si eficienta economica si totodata ca un instrument de perfectionare a relatiilor comerciale si financiare internationale in scopul largirii si diversificarii schimburilor economice. Convertibilitatea inlesneste comertul cu strainatatea si cresterea eficientei acestuia. O tara cu moneda convertibila poate face comert cu toate celelalte tari, pe pietele unde obtine cel mai mare avantaj. Cu toate acestea, putine tari au putut introduce convertibilitatea libera. In perioada interbelica, numeroase tari au trebuit sa renunte la convertibilitate din cauza conditiilor economice potrivnice. Romania nu a avut moneda convertibila decit 3 ani: 1929-1932. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, convertibilitatea a devenit unul din principiile fundamentale sistemului monetar international din 1944. Cele mai importante state vest-europene au trecut insa la convertibilitate]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Coruptia In Romania</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-coruptia_in_romania.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Coruptia este un fenomen mondial, si a-l restrange la tarile in dezvoltare ar insemna luarea unei atitudini inacceptabil de optimiste. Hans - Ludwig Zachert, seful Biroului Federal de Investigatii din Germania, a asemanat coruptia, ruginii: initial se manifesta pe ici pe colo, iar mai apoi se extinde pretutindeni. Acesta declara: Oricat se bat guvernantii cu pumnii-n piept, coruptia in sectorul public nu se rezuma doar la cateva oi negre, ci este un fenomen de zi cu zi in Germania! Conform aceluiasi, numarul de cazuri descoperite pana azi este de ordinul miilor. Beneficiarul direct este crima organizata care, cu ajutorul unor functionari, aflati pe statul de plata, cauta sa obtina influenta asupra autoritatilor. Nici un sector nu este scutit de practici corupte sau quasi-corupte. Rar trece o zi fara ca alte si alte cazuri noi sa iasa la iveala. In iulie 1995 inalti functionari din industria auto au fost arestati sub acuzarea de a fi bagat in buzunar cateva comisioane. In tari in ascensiune, precum Koreea de Sud, sau Mexic, dar si in tari dezvoltate: Franta, Italia, Belgia sau Japonia, au fost operate nenumarate dosare penale, toate cu acelasi laitmotiv - CORUPTIA -. A nu se crede ca SUA a fost ocolita de acest flagel. Nici pe departe. Publicatii din Marea Britanie, Olanda, Japonia precum si o voluminoasa bibliografie despre tangentopoli italieni intaresc supozitia ca nu exista civilizatie care sa nu cunoasca o forma sau alta de coruptie! Transparency International, o organizatie care a declarat razboi coruptiei, publica periodic un rating al tarilor lumii, in care apreciaza coruptia pe o scara de la 1 la 5. Nu mai putin de opt tari au primit calificativul maxim. Cu alte cuvinte: no baksheesh no business. In primul rand, fara a ne ascunde dupa deget, am putea defini coruptia ca fiind abuzul de putere in urma caruia se inregistreaza beneficii sau avantaje personale. Aceasta putere se poate, dar nu este obligatoriu, sa se regaseasca in domeniul public. In afara de bani, beneficiile pot lua forma protectiei, a tratamentului preferential, a promovarii etc. O abordare diferentiata arata o mare varietate de valori, de la cultura la cultura, dupa care fenomenul este judecat. In unele culturi cadourile si favorurile personale reprezinta o parte a codului nescris de conduita. In alta parte, o persoana care doreste sa-si exprime recunostinta pentru asistenta profesionala, poate ajunge repede in disgratie, tragand dupa ea si beneficiarul. Daca unele tari permit deducerea mitelor din impozite sub denumirea de cheltuieli de functionare sau cheltuieli speciale, altele, ca SUA, au legislatie anti-coruptie. Astfel, companiile multinationale au mai mult spatiu de manevra in ce priveste coruptia. Doua precizari mai sunt necesare. Nu toate afacerile sunt susceptibile de practica coruptiei. Experienta arata ca firmele de constructii care se specializeaza in infrastructura, sau alte firme implicate in proiecte la scara larga sunt cele mai]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Creditarea Agentilor Economici</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-creditarea_agentilor_economici.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In general nevoia de creditare apare din lipsa fondurilor proprii pentru a face fata in intregime cheltuielilor ocazionale de desfasurare normala a activitatii complexe a fiecarui agent economic (productie, investitii, comerciala etc.). La orice agent economic apar dezechilibre, disfunctionalitati in cazul trezoreriei, al gestiunii intreprinderii. De aceea creditul de trezorerie ocupa o pondere insemnata in totalul creditelor bancare. Creditul de trezorerie este necesar cand activul circulant din bilant nu poate fi acoperit integral din incasari si din fondul de rulment. Se poate afirma ca in cadrul creditelor de exploatare creditul de trezorerie detine primul loc. Orice agent economic detine active circulante importante determinate in primul rand de activitatea de productie si in al doilea rand, de creantele asupra clientelei. La orice agent economic, sursele de finantare trebuie sa fie suficiente pentru a face fata nevoilor de acoperire a activului circulant. In tara noastra, fondul de rulment are in general un volum mai mare decat in tarile cu o economie dezvoltata, ca urmare a vitezei mai mici de rotatie a mijloacelor circulante in general si a ciclului de fabricatie mai lung. De aceea, avand in vedere si faptul ca mijloacele proprii de finantare sunt limitate, putem afirma ca la noi, necesitatea creditelor bancare este mai mare. Adaugam la cauzele de mai sus si stocurile mai mari de produse finite care nu se vand (ca urmare a nefolosirii marketingului vanzarii) si incasarilor restante care au ajuns la un nivel de nesuportat. Necesarul total de fonduri si deci de credite este determinat si de modul de gestionare al agentului economic. Daca printr-o gestionare eficienta a fondurilor se poate asigura rotatia stocurilor, recuperarea mai rapida a creantelor nemobilizate, obtinerea prelungirii creditului furnizorilor, cresterea avansurilor primite de la partenerii de afaceri, putem vorbi de o reducere a necesarului de credite al agentilor economici. Exista mai multe clasificari de credite bancare acordate agentilor economici in functie de varietatea si complexitatea raporturilor de creditare, de gruparea operatiunilor de credit. Creditul bancar este acordat de catre banci persoanelor fizice si juridice pe termen scurt, mijlociu sau lung. Aceste credite se pot acorda cu sau fara inscrisuri, cu garantii reale sau fara pe obiecte ale creditarii sau global. Creditul comercial se acorda sub forma de marfa. El satisface atat interesul producatorului (deci agentul economic producator) de a vinde mai repede marfa, cat si pe cel al comerciantului care nu are fonduri sa le elibereze direct la primirea marfii. Creditul obligatar apare in raporturile dintre institutiile de stat si agentii economici in calitate de debitori, pe de o parte si creditori, pe de alta parte. Aceste raporturi se concretizeaza in faptul ca primii emit obligatiuni, iar creditorii sunt subscriitori si detinatori ai acestor obligatiuni. Creditul ipotecar este destinat]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Dictionar Cu Termeni Utilizati In Isp</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-dictionar_cu_termeni_utilizati_in_isp.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Persoana fizica individul uman considerat in calitatea sa de subiect de drept care se bucura de capacitatea de folosinta in conditiile legii. Persoana juridica o colectivitate de persoane fizice care are calitatea de subiect de drept distinct, daca se bucura de organizare de sine statatoare de un patrimoniu propriu, afectat realizarii unui anume scop, in acord cu interesul obstesc. Profitul castigul rezultat sau venitul obtinut in urma desfasurarii unei activitati ca recompensa a utilizarii capitalului ca factor de productie. Contractul de societate actul constitutiv al societatii, contractul pe baza caruia doua sau mai multe persoane fizice sau juridice constituie o societate comerciala, aducand aporturi in natura sau in numerar in vederea unor obtinerii de beneficii pe care sa le imparta intre ele. Statutul societatii actul care cuprinde pe langa elementele esentiale pentru constituirea societatii si referitoare la organizarea si functionarea societatii. Agent economic factor activ in sfera economicului care isi desfasoara activitatea pe baza unui statut juridic sau in cadrul juridic recunoscut de societate. Unitate economica centru elementar de decizie si de activitate economica, intalnita ca intreprinderi de stat si cooperatie. Actiune inscris, titlu de valoare care atesta participarea detinatorului de capital social al unei societati pe actiuni si reprezinta o fractiune de capital social ce confera posesorului ei calitatea de actionar cu drepturile si obligatiile aferente.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Drepturile Consumatorului</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-drepturile_consumatorului.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Comsumatorul, ca fiind o persoana ce dobandeste, utilizeaza ori consuma produse obtinute de la agentii economici sau care beneficiaza de serviciile prestate de acestia, are o serie de drepturi definite de organizatia mondiala a consumatorilor: Comercializarea de produse care prezinta abateri de la caracteristicile calitative sau care pot pune in pericol viata; Pastrarea si depozitarea produselor destinate comercializarii in conditii care nu asigura mentinerea caracteristicilor de calitate ale acestora; Comercializarea produselor cu elemente de identificare incomplete; prezentarea prin publicitate, in prospecte, cataloage, massmedia etc. a altor valori ale caracteristicilor produselor sau serviciilor, decat cele reale. pentru ca drepturile consumatorilor sa nu mai fie incalcate, exista protectia consumatorilor. protectia consumatorilor, ca fiind o componenta de baza a progrtamelor de protectie sociala, reprezinta un ansamblu de dispozitii privind initiativa publica sau privata destinate a asigura si ameliora continuu respectarea drepturilor consumatorului. asa cum am enumerat mai sus, s-au definit urmatoarele drepturi ale consumatorilor: Drepturi la satisfacerea cerintelor esentiale de viata drepturi la bunuri si servicii caer garanteza supravietuirea Dreptul la siguranta: - dreptul de a fi protejat impotriva produselor, proceselor sau serviciilor care pun in pericol sanatatea sau viata oamenilor. Dreptul de a fi informat: - dreptul de a avea elemente necesare pentru a lua o decizie, pentru a face o alegere. Dreptul de a fii protejat impotriva informatiei, publicitatii, etichetarii sau a altor practice frauduloase, inselatoare sau false. Dreptul de a alege: - adica dreptul de a avea acces la o varietate de produse si servicii, la preturi stabilite pe baza concurentei. Dreptul de a fi ascultat: - se refuza la posibilitatea consumatorilor de a-si exprima nemultumirile legitime referitoare la bunuri si servicii si la conditiile de cumparare ale acestora. Dreptul la despagubire: - cuprinde dreptul rezolvarii echitabile a revendicarilor justificate. Dreptul la educare: - dreptul de a obtine cunostintele si abilitatile prime car4e se formeaza unui consumator informat. Dreptul la un mediu ambiant sanatos: - dreptul la un mediu natural care sa imbunatateasca ceea ce se defineste drept calitatea vietii. Prima etapa in elaborarea legislatiei in domeniul protectiei consumatorilor in romania a constituit-o ordonanta guvernamentala nr. 21/1992 aprobata prin legea nr. 11/1994 si modificata prin legea nr. 178/1998 inspirata din principii directoare ale onu, Ordonanta guvernamentala nr. 21/1992 prezinta drepturi fundamentale ale consumatorilor si asigura cadrul legal in acest domeniu. pe de alta parte, sunt stabilite obligatiile care revin agentilor economici, privind calitatea produselor si serviciile destinate comercializarii. I. Incalcarile drepturilor consumatorilor A. Incalcari frecvente ale]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Dubla Impunere Internationala</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-dubla_impunere_internationala.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Amplificarea relatiilor economice, financiare si de credit dintre statele lumii, ca o caracteristica a economiei mondiale, impune si o buna cunoastere atat a practicilor fiscale ale fiecarui stat cat si a reglementarilor existente pe plan international. Ca urmare a mobilitatii trasnfrontaliere contemporane a persoanelor si a capitalurilor, apare frecvent fenomenul dublei impuneri internationale. Dubla impunere reprezinta supunerea la impozit a aceleiasi materii impozabile si pentru aceeasi perioada de timp, de catre doua autoritati fiscale din tari diferite. Fenomenul de dubla impunere internationala a mai fost definit si ca o impunere la impozite comparabile in doua sau mai multe state a veniturilor sau elementelor de avere ale aceluiasi contribuabil, pentru o perioada de rimp limitata. Spitz B. Considera ca dubla (multipla) impunere internationala se produce atunci cand autoritatile fiscale a doua sau mai multe state incaseaza concomitent impozite avand aceeasi incidenta, in asemenea mod incat o persoana susporta o obligatie fiscala mai grea decat daca ar fi fost supusa unei singure autoritati fiscale. dubla impunere economica impunerea in cadrul unui stat a aceluiasi venit sau a aceleiasi averi la mai multe impozite; Caracteristica dublei impuneri consta in aceea ca apare numai in cazul impozitelor directe (impozitul pe venit si impozitul pe avere) si nu a celor indirecte. Aparitia dublei impuneri internationale este posibila datorita folosirii unor criterii de impunere: Criteriul rezidentei (domiciliului fiscal); Criteriul cetateniei; Criteriul teritorialitatii. Criteriul rezidentei (domiciliului fiscal) Problema domiciliului fiscal a unei persoane fizice care este rezidenta a celor doua state intre care s-a incheiat conventia de evitare a dublei impuneri este rezolvata in practica internationala astfel: Persoana fizica este considerata ca fiind rezidenta in statul in care ea are o locuinta permanenta, indiferent daca aceasta imbraca forma unei case sau a unui apartament, aflat in proprietate personala sau inchiriat. Conditia ceruta este ca aceasta locuinta sa fie utilizata in cea mai mare parte a anului, deci sa nu aiba caracter vremelnic. Daca persoana dispune de cate o locuinta cu caracter permanent in fiecare din cele doua state semnatare ale conventiei, atunci ea este considerata ca fiind rezidenta a statului cu care are legaturi personale si economice cele mai stranse. La determinarea acestui stat se tine cont de unii factori (relatiile familiale si sociale, ocupatia etc.). Daca statul cu care persoana fizica are legaturile cele mai stranse nu poate fi determinat sau daca ea nu dispune de o locuinta cu caracter permanent in nici unul din cele doua state, atunci persoana fizica este considerata rezidenta a statului in care locuieste in mod obisnuit. Daca persoana in cauza locuieste in mod obisnuit in ambele state sau daca nu locuieste in mod obisnuit in nici unul din ele, atunci ea este]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Echilibrul Financiar</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-echilibrul_financiar.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Firma SC NICO S SA Sibiu, producatoare de mobilier prezinta la data de 31 decembrie 2002 urmatorul bilant. Bilantul contabil reprezinta inventarul la un moment dat a ceea ce poseda o intreprindere (activ) si a ceea ce datoreaza ea (pasivul exigibil pe termen lung, mediu si scurt). Diferenta intre ceea ce poseda si ceea ce datoreaza intreprinderea respectiva, reprezinta patrimoniul net sau fondurile proprii. Capitalul utilizat de o intreprindere pentru a finanta elemente de activ trebuie sa poata ramane la dispozitia intreprinderii un anumit timp care sa corespunda cel putin acelei perioade a imobilizarii, stocului sau acelei valori achizitionata cu acel capital Astfel, daca cresterea activelor de exploatare este egala cu cresterea datoriilor de exploatare, acestea din urma vor putea fi rambursate si deci regula echilibrului va putea fi respectata. Insa, daca puterea de rotatie a activelor de exploatare este mai lenta decat cea a datoriilor de exploatare, aceasta are drept consecinta faptul ca intreprinderea nu-si va achita datoriile in conditiile prevazute. Simpla regula a echilibrului minim este insuficienta in scopul realizarii bunului mers al intreprinderii, este necesara o marja de securitate si aceasta este fondul de rulment care trebuie apreciat in functie de activitatea si gestiunea intreprinderii. Fondul de rulment reprezinta diferenta dintre capitaluri permanente si activul imobilizat ; in cazul nostru fondul de rulment este : Necesarul de fond de rulment reprezinta diferenta dintre stocuri si creante si datorii de exploatare si in afara exploatarii. 150mil 50mil = 100mil lei NFR = 100mil lei Trezoreria reprezinta diferenta dintre disponibilitati si datorii financiare curente 308mil 123mil = 185mil lei Echilibrul financiar al firmei este evidentiat de relatia dintre aceste trei categorii de surse si anume : FR NFR = T 285mil 100mil = 185mil lei Repartizarea fondurilor proprii si fondurilor imprumutate in structura financiara a intreprinderii are un rol deosebit pentru echilibrul financiar al acesteia. Exista trei principii esentiale in stabilirea proportiilor fondurilor in cadrul structurii financiare : capitalurile proprii trebuie sa acopere riscurile de intreprindere. imprumuturile pe termen lung trebuiesc conditionate, asigurate de o solvabilitate de lunga durata a intreprinderii care la randul ei depinde, de o rentabilitate durabila, ceea ce inseamna rezultate viitoare suficient de mari pentru a fi platite dobanzile la imprumut si imprumuturile. Capacitatea de imprumut a intreprinderii se poate aprecia prin raportul dintre capitaluri proprii si capitaluri permanente, iar un nivel de 0. 75 este considerat satisfacator. Pentru anul 2003 firma intentioneaza sa faca un imprumut pe termen lung in suma de 500 mil lei. Aceasta actiune necesita efectuarea bonitatii activitatii economice a activitatii proprii care reprezinta o analiza a capacitatii de plata efectuata prin]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Economia Mixta Si Modelele Ei Contemporane</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-economia_mixta_si_modelele_ei_contemporane.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Atuni cind se produce imbinarea diferitelor forme de organizare a activitatii economice si chiar a unor elemente din diferite sisteme, are loc aparitia sistemelor mixte. Economia mixta contemporana constituie o imbinare organica a sectorului privat cu sectorul de stat, a mecanismelor pietei cu reglementarea proceselor economice de catre stat, a micilor intreprinderi cu marile corporatii, caracterizate prin tendinte monopoliste si oligopoliste, o imbinare a mecanismelor de diferentiere sociala cu garantiile sociale. Cele mai cunoscute modele ale economiei mixte sunt: modelul american, modelul german, modelul suedez, modelul francez si modelul japonez. Modelul american este un model liberal, cu un nivel inalt al diferentierii sociale si cu o pondere redusa a sectorului de stat in economie. El se caracterizeaza prin crearea de catre stat a conditiilor optimale de dezvoltare a antreprenoriatului, de stimulare a initiativei private. Modelul american se defineste de asemenea, printr-un amestec minimal al statului in activitatea economica. In politica economica statul acorda prioritate sustinerii sectorului privat, incurajarii concurentei, reglementarii proceselor economice prin mecanismul pietei. O trasatura specifica a acestui model este o diferentiere enorma a sqalariilor. Un conducator de firma poate aveau un salariu de 110 ori mai mare decit un simplu functionar al acesteia. Modelul german, intitulat de obicei economia sociala de piata, se caracterizeaza printr-o imbinare reusita intre exigentele pietei cu protectia sociala a populatiei, politica economica fiind plasata in spatiu intre un liberalism traditional si un dirijism statal fortat. Sectorul de stat in economie se ridica pina la 30 %. Totodata in modelul german, spre deosebire de cel american, asistenta medicala si invatamintul sint gratuite. Un rol deosebit este acordat sistemului bancar, banca centrala beneficiind de o autonomie deplina si servind drept mecanism de reglementare a activitatii economice. In fine, in modelul german intre salariul unui sef de firma si functionarii acesteia diferenta de salariu este relativ mica, doar pina la la 24 ori. Modelul suedez se defineste prin accentul pus pe politica sociala care urmareste scopul reducerii inegalitatii de avere. Acest obiectiv se realizeaza printr-un mecanism special de redistribuire a veniturilor in favoarea paturilor nevoiase. Stabilind o rata inalta a impozitelor, statul acvumuleaza in miinele sale pina la 60-70 % din PIB, mai bine din jumatate care este folosit apoi in scopuri sociale. Sectorul de stat joaca un rol important. Cea mai mare parte a serviciilor (medicina, invatamint.) sunt gratuite. Modelul francez, sau etatist, intermediar intre modelul american si cel german, se deosebeste printr-o pronuntata tenta dirijista. Sectorul privat se imbina cu un puternic sector public, rezultat in cea mai mare parte din mai multe nationalizari a intreprindelor de stat. O alta trasatura a acestui model este imbinarea mecanismelor pietei cu un]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Contabilitatea Bancilor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-contabilitatea_bancilor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Capitolul 5: Structura organizatorica a bancii Capitolul 6: Personalul bancii Capitolul 7: Activitati contabile 1. Sectorului bancar al Romaniei dupa 1945 Dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial, economia Romaniei se gasea intro situatie critica, sectoarele vitale fiind distruse. In urma armistitiului din septembrie 1944, uriasele despagubiri ce ne-au fost impuse au secat practic resursele tarii ingreunind tentativele de revigorare. Aceasta situatie a impus masuri deosebite pentru redresarea economica, cu prioritate pentru refacerea industriala. In anul 1948, dupa actul nationalizarii, bancile particulare au fost puse in stare de lichidare. Ca o exceptie de la aceasta masura, Societatea nationala de credit industrial a fost transformata in Banca de credit pentru investitii. Noua banca banca era conceputa a fi un instrument al statului care sa realizeze colectarea fondurilor legiferate de aceasta pentru investitii si destribuirea lor potrivit destinatiilor planificate. Institutia a devenit un puternic instrument de finantare a investitiilor. Volumul si complexitatea tot mai mare a investitiilor din economia romaneasca au impus, ca o necesitate obiectiva, imbunatatirea activitatii tuturor factorilor care concurau la realizarea acestora, inclusiv bancile finantatoare. Ca urmare, in anul 1957, Banca de Credit pentru investitii a fost transformata in BANCA DE INVESTITII. Noua institutie bancara urmarea constituirea fondurilor banesti, evidenta acestora, precum si modul cum erau folosite mijloacele materiale si banesti destinate investitiilor de unitatile socialiste. O deosebita atentie vom acorda perioadei intre anii 1993-1994 fiind primei ani de depasire a crizei, cind banca incepe cu adevarat sa se dezvolte, simtindu-se actiunea ei binefica asupra economiei tarii prin credite acordate, prin investitii facute, sponsorizari, etc. Dar concomitent vom analiza situatia ei in si anul 1998. Dupa infiintare, Banca Romana pentru Dezvoltare, si-a diversificat si perfictionat activitatile comerciale, devenind o puternica Banca comerciala, cu foarte bune rezultate. In continuare vom analiza evolutia mediului economic in perioada 1993-1994 in care vom accentua conditiile in care BRD isi desfasura activitatile. 2. Evolutia mediului economic Economia Romaniei in anul 1994 a cunoscut pe ansamblu o evolutie pozitiva confirmind, pentru al doilea an consecutiv, depasirea varfului de criza structurala si integrarea intr-o faza de stabilitate si echilibru macroeconomic. Astfel, comparativ cu anul 1993, inflatia a inregistrat un nivel mai mic - de 61, 7% fata de 295, rata somajului a ramas aproximativ la acelas nivel - 10, 9% fata de 10, 2%, deprecierea monedei nationale a fost mult mai redusa - de numai 38, 5% fata de 117, 4%, produsul intern brut a fost in termeni reali mai mare cu 3, 4%. Comertulexterior s-a caracterizat printr-un ritm de crestere al exporturilor care a devansat pe cel al importurilor cu]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Evaziunea Fiscala - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-evaziunea_fiscala_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti mai mari sau mai mici din materia impozabila. Ca fenomen, evaziunea fiscala se intalneste deopotriva atat pe plan national, cat si pe cel international. Conform legii nr. 87 / 1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, evaziunea fiscala este prezentata ca fiind: sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane si straine, denumite contribuabili. Evaziunea fiscala realizata la adapostul legii permite sustragerea unei parti din materia impozabila fara ca acest lucru sa fie considerat conraventie sau infractiune. Evaziunea fiscala legala este posibila deoarece legislatia din diferite state ale lumii permite scoaterea de sub incidenta impozitelor a unor venituri, parti de venituri, componente ale averii ori a anumitor acte si fapte care in conditiile respectarii riguroase a legislatiei in vigoare si principiilor impunerii, nu ar trebui sa scape de la impozitare. Un exemplu de evaziune fiscala la adapostul legii este impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice pe baza unor norme medii de venit, impunere ce creeaza conditii pentru contribuabilii care realizeaza venituri mai mari decat media sa nu plateasca impozit pentru diferenta respectiva. Un alt exemplu de evaziune legala care permite ca o parte de venit sa scape de la impunere sunt facilitatile fiscale care se acorda agentilor economici din anumite ramuri ale economiei la infiintare sau pe parcursul desfasurarii activitatii sub forma unor scutiri de la plata T. V. A. la import sau export, accize, etc. sau reduceri de impozit pe profit. Amortizarea accelerata, atunci cand este permisa de lege pentru unele categorii de fonduri fixe, conduce la diminuarea profitului impozabil in favoarea constituirii unui fond de amortizare mai mare decat cel impus de valoarea uzurii fizice si morale, inregistrate de mijloacele fixe respective in perioada luata in calcul. Evaziunea fiscala la adapostul legii poate fi evitata prin corectarea, perfectionarea si imbunatatirea cadrului legislativ care au facut-o posibila. Evaziunea fiscala frauduloasa: se intalneste pe o scara mult mai larga decat evaziunea licita si se infaptuieste cu incalcarea prevederilor legale, bazandu-se pe frauda si pe rea credinta. Drept urmare, acest fenomen antisocial trebuie combatut puternic, fiindca sustrage de la bugetul de stat un volum important de resurse financiare care ar putea fi folosit pentru acoperirea unor cheltuieli de ordin social sau economic. Frecvent, evaziunea fiscala frauduloasa se intalneste sub diferite forme, cum ar fi: tinerea unor registre contabile nereale; distrugerea voita a unor documente care pot ajuta la aflarea adevarului privnd livrarile de marfuri]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Gestiunea Financiara A Intreprinderii - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-gestiunea_financiara_a_intreprinderii_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Prezentul proiect va incerca sa analizeze din punct de vedere financiar activitatea unei intreprinderi pe parcursul a doua exercitii. Dupa cum rezulta din situatia patrimoniala a firmei RADCOM S. A. obiectul activitatii il constituie productia de bunuri de larg consum. Firma dispune de active imobilizate reprezentate prin masini, utilaje, mijloace de tranport, aparatura de birotica, etc. si active circulante: stocuri de materii prime si materiale, obiecte de inventar, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, etc. - toate necesare bunei desfasurari a procesului de productie. valoarea adaugata; rezultatul exploatarii; rezultatul curent; rezultatul net al exercitiului. 3. diagnosticul firmei: rentabilitatea economica si financiara; diagnosticul rentabilitatii economice, financiare, de faliment. Drept surse de date pentru analiza financiara vom folosi urmatoarele documente: a. bilantul contabil al firmei; b. contul de profit si pierdere; c. anexele la bilant (situatia activelor imobilizate in valoare bruta si amortizarile inregistrate pentru acestea). Deci, analiza financiara ce urmeaza a fi realizata isi propune sa evidentize urmatoarele aspecte: 1. modalitatea de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt-analiza pe baza de bilant contabil 2. stabilirea treptelor de acumulare baneasca numerica si marjele de rentabilitate sau soldurile intermediare de gestiune- analiza pe baza contului de profit si pierdere. Bilantul contabil constituie documentul principal care sta la baza evaluarii patrimoniale a intreprinderii, existand trei abordari diferite ale acestuia, si anume: 1. abordare patrimoniala; 2. abordare funanciara; 3. abordare functionala. Bilantul patrimonial este anexat la acest proiect, aratand situatia patrimoniala a firmei la sfarsitul unui exercitiu financiar. Pentru acest tip de bilant se calculeata un singur indicator: Activul Net Contabil (ANC) =total activ- total datorii. Sau Situatia neta=total activ-total datorii=capital propriu-subventii-provizioane. Luind in calcul datele disponibile obtinem urmatoarele rezultate: 1998: ANC=559. 002-628. 517=-69. 515 SAU: SN=-69. 515-0-0=-69. 515. 1999: ANC=1. 822. 750-1. 792. 750=30. 000 SAU: SN=30. 000-0-0=30. 000 Rezultatele obtinute indica o ANC negativa in anul1998 si una pozitiva in anul 1999. Acest fapt pune in evidenta o situatie prefalimentara in anii precedenti, situatie ce a fost depasita de firma in exercitiul incheiat, lucru care atesta o gestiune economica sanatoasa care a reusit sa acopere pierderea din anii precedenti si de a obtine un profit de 145. 295. 000lei care poate fi investit in vederea maximizarii profiturilor viitoare. BILANTUL FINANCIAR: NEVOI: 1998: 1999: 1. Nevoi permanente: Active imobilizate (>1an) : Imobilizari corporale 1738 956 Imobilizari necorporale 16653 221222 Imobilizari financiare 0 0 2. Nevoi temporare: Active circulante]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Integrarea Romaniei In Structurile Economice Europene</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-integrarea_romaniei_in_structurile_economice_europene.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Realizarea reformei si dezvoltarea Romaniei pe principiile economiei de piata impun, printre altele, o larga deschidere in economia mondiala. Relatiile economice externe ale tarii noastre se circumscriu prioritar in spatiul geopolitic european in care ne situam. Cea mai mare parte a comertului exterior se realizeaza cu tari din aceasta parte a lumii, dar se dezvolta, desigur, si relatiile economice cu celelalte state. Din multimea a-cordurilor economice incheiate dea-lungul anilor cu diferite tari, o impor-tanta deosebita o au: Acordul Interimar de Asociere a Romaniei la Uniunea Europeana, Acordul de Comert Liber cu tarile Asociatiei Econo-mice a Liberului Schimb (din Europa), Acordul cu S. U. A., precum si ob-tinerea de preferinte vamale generalizate din partea S. U. A. si a Federatiei Ruse. Conditiile proprii Romaniei in lumea de azi o determina sa faca din integrarea in structurile europene obiectivul fundamental al relatiilor sale externe, intrucat aceasta este singura cale pentru a-si asigura stabilitatea si integritatea nationala. Structurile europene sunt formate din mai multe institutii, care s-au constituit prin acorduri intre statele europene interesate si in care acestea sunt reprezentate. Obiectul acestor institutii il formeaza problemele economice, sociale, militare si politice considerate pe ansamblul statelor participante, dezvoltarea si rezolvarea problemelor fiecarui stat realizan-du-se in acest context. Scopul major al structurilor europene il reprezinta dezvoltarea armonioasa, echilibrata, la un inalt nivel, a tarilor membre, precum si crearea celor mai adecvate mijloace pentru protejarea si apa-rarea securitatii nationale a fiecarei tari in parte si a tuturor impreuna. Integrarea inseamna, in primul rand, aderarea la structurile europene, ceea ce se realizeaza prin acorduri bilaterale intre Romania si institutiile respective reprezentand statele membre. Acestei deschideri ii urmeaza integrarea efectiva un proces complex, care are la baza principiile com-patibilitatii si complementaritatii si care consta in: adaptarea economiei si a celorlalte domenii social, militar si politic, la contextul realitatilor proprii tarilor integrate deja si impreuna cu care va evolua ulterior; Prin integrare, economiile tarilor participante devin compatibile intre ele si, totodata complementare, conditii absolut necesare pentru dezvolta-rea lor armonioasa. In cadrul structurilor economice europene create, locul cel mai important il are Uniunea Europena. Uniunea Europena a fost constituita in anul 1957 prin semnarea Tratatului de la Roma (intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958), la data respectiva numindu-se Comunitatea Economica Europena (C. E. E., tran-sformata recent in Uniunea Europena). Membrii fondatori au fost: Franta, R. F a Germaniei, Belgia, Luxemburg, Italia si Olanda. In prezent, aceasta cuprinde 15 tari, cu perspectiva ca in orizontul anilor 2000 sa mai adere Bulgaria, Cehia, Polonia, Romania, Slovacia. Inca de la]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Mercantilismul - Varianta 3</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-mercantilismul_varianta_3.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Economia politica, privita ca o ramura de cunostinte ale omului de stat sau a legiuitorului isi propune doua scopuri distincte : in primul rind de a procura populatiei un venit sau o subzistenta abundenta sau mai bine zis, de a o face copabila sa-si procure acest venit sau aceasta subzistenta abundenta ; si in al doilea rind de a procura statului sau colectivitatii, un venit suficient pentru serviciile publice . Ea isi propune sa imbogateasca in acelas timp si poporul si pe suveran. Cresterea diferita a belsugului, la epoci si natiuni diferite, a dat nastere la doua sisteme diferite de economie publica, cu privire la imbogatirea popoarelor. Unul poate fi numit sistemul comercial (mercantilist), iar celalalt, sistemul agricol. Pe plan material marile descoperiri maritime au provocat simultant o largire a orizontului comercial, un aflux de produse exotice si o deplasare a centrului de greutate economic al lumii. A rezultat o rasturnare completa a averilor si a ierarhiei sociale, trezirea spiritului de aventura si de cistig. Unei lumi prin esenta rurala si artizanala ii va urma o lume comerciala si manufacturiala. Preponderenta a trecut de porturile mediteraneene la cele ale Antanticului. Cantitati considerabile de metale pretioase provenind din Mexic si Peru au fost conduse catre Spania unde au provocat o prosperitate extraordinara, dar si o crestere verginoasa a preturilor care se va raspindi curind pe tot continentul. Pe plan intelectual, s-au realizat in acelas timp importante realizari politice si morale. Statele moderne, centralizate si unificate, s-au cladit pe rulinele feodalitatii. Renasterea si Reforma au provocat o unire a spiretelor care vor duce la un amoralism economic si la abondonarea progresiva a prencipiului medieval al moderatiei cistigului. Pentru prima data gindirea economica facea abstractie de considerentele etice. Toate aceste fapte au permis aparitia doctrinelor mercantiliste care au dominat Europa de la mijlocul secolului al XV-lea pana la mijlocul secolului al XVIII-lea [La Jugie, 1976, pp 9-10] Din punctul de vedere semantic, termenul de mercantilism deriva din cuvintele italienesti ¨ mercanto¨ (piata), ¨mercante¨ (negustor) si ¨mercantile¨ (legat de cistigul banesc). Temenul a fost folosit cu precadere de criticii ganditorilor din secolele XV-XVII la mult timp dupa geneza acestei literaturi. Terminul folosit in Germania pentru a desemna acest gen de literatura economica a fost ¨cameralism¨, de la ¨kamera¨, cuvint care indica locul de pastrare a tezaurului statului respectiv. Esenta doctrinei economice mercantiliste este caracterizata de trei idei mai importante: conceptia despe bogatie sau avutie (individuala sau nationala), conceptia despre originea si rolul profitului, precum si despre bani si relatia lor cu produsele aduse pe piata spre vinzare [Suta Selejan, 1994, pp. 68] Mercantilismul este prima doctrina care face din imbogatirea natiunii scopul intregii natiuni umane, iar din interes]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Metodologia De Calcul A Resurselor De Munca</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-metodologia_de_calcul_a_resurselor_de_munca.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Resursele de munca existente la un moment dat in societate exprima numarul persoanelor capabile de munca, respectiv acea parte a populatiei care poseda ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale ce ii permit sa desfasoare o activitate utila. Numarul populatiei in limitele varstei de munca (PVM) determina in mod hotarator nivelul si structura resurselor de munca si cuprinde totalitatea persoanelor a caror varsta este cuprinsa intre varsta de intrare si varsta de iesire din activitate. Limitele de varsta intre care o persoana se considera ca poate participa la activitatea sociala se stabilesc prin legislatia fiecarei tari. In Romania, in prezent, limitele varstei de munca sunt 16-59 ani pentru barbati si 16-54 ani pentru femei. Avand in vedere ca in statisticele nationale limitele de varsta de intrare si/sau de iesire sin activitate sunt diferite, in comparatiile internationale trebuie utilizate limite standard. Limitele varstei de munca sunt determinate de nivelul de dezvoltare economica a fiecarei tari. Astfel, in tarile mai putin dezvoltate limita minima a fortei de munca este mai scazuta, iar in tarile dezvoltate din punct de vedere economic limita minima este mai ridicata (ca urmare a prelungirii duratei scolii obligatorii), existand si posibilitatea ca limita maxima sa fie mai ridicata (ca urmare a duratei de viata mai mare a acestei tari). Pentru caracterizarea resurselor de munca se folosesc urmatorii indicatori: populatia apta de munca se determina ca diferenta intre numarul total al populatiei in varsta de munca si numarul populatiei cuprinse in limitele varstei de munca, dar incapabila de munca; resursele de munca disponibile exprima potentialul de munca care poate fi folosit in activitatea economico-sociala si se determina scazand din volumul resurselor de munca, populatia in varsta de munca cuprinsa in procesul de invatamant si militarii in termen;          populatia potential activa cuprinde populatia in varsta de 15-64 ani si exprima, intr-o forma generala, resursele de munca; acest indicator poate fi folosit in comparatiile internationale.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Piata Muncii In Romania - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-piata_muncii_in_romania_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Factorul munca - conditie generala a oricarei activitati - se asigura, ca si ceilalti factori de productie, prin intermediul pietei. Orice activitate, care se initiaza sau exista in societate, genereaza nevoia de munca. Aceasta reprezinta volumul total de munca necesar activitatilor dintr-o tara pe o perioada data. Dar ea nu constituie in intregime o cerere care se exprima (manifesta) pe piata muncii. Conditia generala pentru ca nevoia de munca sa ia forma cererii de munca este remunerarea sa, salarizarea ei. De aceea, in cererea de munca nu se includ activitatile care se pot realiza de catre femeile casnice, miliari in termen, studenti, alti nesalariati. Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariata care se formeaza la un moment dat intr-o economie de piata. Satisfacerea nevoii de munca se realizeaza pe seama utilizarii disponibilitatilor de munca existente in societate, adica a volumului de munca ce poate fi depus de populatia apta de munca a tarii respective, in perioada data. Si in acest caz, trebuie sa avem in vedere ca nu toate disponibilitatile de munca se constituie in oferta, ci numai acelea care urmeaza sa fie remunerate, salarizate. Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii in conditii salariale. Prin urmare, in oferta de munca nu se include femeile casnice, studentii, militarii in termen si alti oameni care depun activitati nesalariale. Oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca sau populatia apta disponibila din care se scade numarul femeilor casnice, al studentilor si al celor care nu doresc sa se angajeze in nici o activitate, intrucat, au resurse pentru existenta sau au alte preocupari. Cererea si oferta de munca nu trebuie considerate prelungiri simple si directe ale cererii si ofertei de bunuri economice pe o alta piata, ci ca niste categorii specifice cu un continut care le este propriu. In acest sens se impun atentiei urmatoarele aspecte: Pe termen scurt, cererea de munca este practic invariabila, deoarece dezvoltarea unor activitati existente si initierea altora noi, generatoare de locuri de munca, presupun o anumita perioada de timp; Oferta de munca in ansamblul sau se formeaza in decursul unui timp indelungat in care creste si se instruieste fiecare generatie de oameni pana la varsta la care se poate angaja; Posesorii fortei de munca au o mobilitate relativ redusa; oamenii nu se deplaseaza dintr-o localitate in alta si nu-si schimba cu usurinta munca, ci sunt atasati mediului economico-social, chiar daca nu au avantaje economice. De asemenea, oferta de munca depinde de varsta, sex, starea sanatatii, psihologie, conditii de munca etc, aspecte care nu sunt neaparat de natura economica; Oferta de forta de munca este eminamente perisabila si are caracter relativ rigid. Cel ce face oferta trebuie sa traiasca, nu poate astepta oricat angajarea pe un loc de munca; Generatiile de tineri nu sunt crescute de parintii lor ca niste marfuri]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Planificarea Logisticii Comerciale</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-planificarea_logisticii_comerciale.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Logistica de distributie are de depasit diferenta de spatiu si de timp dintre productia si consumul de bunuri. De fapt, logistica de distributie este orientata spre a pune de acord spatiul si timpul ce separa productia de consum, prin transport si depozitare. Pe langa aceste doua functii, se mai adauga realizarea comenzilor si livrarea acestora. Logistica de distributie cuprinde toate activitatile care sunt necesare pentru a aduce produsele din punctul lor de finalizare, din intreprinderea producatoare, pana la ultimul punct din canalul de distributie. Activitatile logistice cuprind: Intr-o abordare sistemica, intre structurile functionale ale procesului logistic are loc o reactie de feedback, pusa in valoare de schema prezentata mai jos: PROIECTAREA sistemului de distributie, regasita generic in unele lucrari de specialitate si sub denumirea de design-ul de distributie, constituie una din obiectivele principale ale managementului de distributie. Mijloace de organizare a planificarii logisticii comerciale CONCEPEREA activitatii logistice necesita utilizarea a doua tipuri de mijloace de organizare, si anume: mijloace umane si mijloace de tratare a informatiei comerciale. Mijloacele umane: Cea mai mare parte din forta de munca ocupata in sistemul logisticii comerciale - mijloacele umane - este concentrata in subsistemul logisticii operationale, deoarece subsistemul logisticii de sprijin si subsistemul logisticii de pilotaj necesita mai putina administrare si deci un necesar de forta de munca mai redus. De aceea problema esentiala a logisticii operationale este organizarea fortei de munca ocupata in acest subsistem logistic. Mijloacele umane folosite in subsistemul logisticii operationale se caracterizeaza prin cel putin doua exigente prioritare, calitatea si supletea fortei de munca ce lucreaza in acest domeniu. Astfel, toate incidentele aparute in acest sector, ca de exemplu: interpretarea gresita a unei comenzi, erori cantitative, nerespectarea termenelor de livrare etc. se repercuteaza negativ asupra imaginii firmei in fata clientelei si determina aparitia unor costuri suplimentare. De asemenea, activitatea comerciala este dinamica, se modifica de la o perioada la alta si apar noi necesitati ale clientelei ce trebuie satisfacute, fapt ce solicita logisticii operationale luarea unor masuri de adaptare la noile conditii. Tocmai de aceea exigenta manifestata pentru calitatea si supletea activitatii desfasurata de angajatii din acest sector devine o garantie a reusitei logisticii operationale. Mijloace de tratare a informatiei comerciale: Logistica comerciala presupune interconditionarea mijloacelor umane cu cele folosite in tratarea informatiei, iar tendinta de cibernetizare a activitatii comerciale actuale necesita examinarea mai atenta a sistemului de culegere, transmitere si prelucrare a informatiilor. Orice sistem de prelucrare a informatiei este definit prin mijloacele tehnice utilizate in acest scop]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Productivitatea Si Eficienta</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-productivitatea_si_eficienta.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Progresul oricarei societati depinde intr-o masura decisiva de eficienta cu care sunt folosite resursele umane, naturale si financiare de care dispune. Intotdeauna, oamenii s-au straduit ca din fiecare unitate de munca, de resurse umane sau de bani ce se cheltuieste, sa asigure o crestere cĈt mai mare a volumului si a calitatii productiei, sa obtina cantitati sporite de bunuri materiale si servicii, deoarece numai pe o asemenea baza poate fi asigurata o crestere economica intensa, crearea unei economii avansate si implicit conditii in vederea ridicarii bunastarii materiale si spirituale a populatiei Pentru ca un investitor sa fie eficient, el trebuie sa aibe in vedere ca raportul rezultate - cheltuieli sa fie echilibrat, adica sa poata fi sintetizat in urmatoarele forme de exprimare: ? Realizarea unei calitati optime in raport cu exigentele consumului intern si extern si cu restrictiile care se ridica in alocarea si repartizarea resurselor AvĈnd in vedere clasificarea formelor eficientei economice in functie de gradul de cuprindere a indicatorilor ce o exprima (la nivelul economiei nationale, ramurii, intreprinderii, sectiei) in eficienta sintetica sau integrala, se considera ca exista factori propriu-zisi de crestere. Progresul tehnic, progresul organizatoric si ridicarea calificarii sunt considerati drept factori propriu-zisi, intrucĈt prin natura lor nu exprima ci numai influenteaza folosirea rationala sau economisirea fiecarei resurse, precum si eficienta finala. Calea de crestere a eficientei reprezinta procesul de imbunatatire a eficientei economiei de piata. Micsorarea costului materialelor pe produs, scaderea amortizarii specifice, reducerea salariului ce revine pe un produs, cu alte cuvinte imbunatatirea acestor rapoarte de eficienta constituie cai de reducere a costurilor unitare, respectiv de crestere a eficientei sintetice. Tot cai de reducere a costurilor sunt considerate si formele inverse ale rapoartelor mentionate: sporirea randamentului materialelor, cresterea productivitatii muncii, sporirea randamentului capitalului fix. Factorii tehnico-organizatorici iau forma masurilor tehnico organizatorice concretizate in perfectionarea tehnicii, perfectionarea organizarii (productiei, muncii si conducerii) si perfectionarea calificarii cadrelor. in aceasta directie actioneaza introducerea de tehnologii avansate de prelucrare, folosirea deplina a tuturor capacitatilor de productie existente, imbunatatirea si ridicarea nivelului tehnic al productiei, a calitatii produselor, intarirea ordinii si disciplinei in productie, ridicarea calificarii personalului muncitor. Totodata, pe fondul existentei unor premize tehnice, organizatorice si economico-financiare, nivelul eficientei este in dependenta directa de calitatea muncii. Aceasta inseamna deopotriva cunostinte la un nivel inalt ce se obtin prin ridicarea gradului de pregatire profesional-stiintifica, dar si ordine si disciplina, initiativa si raspundere pentru]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Statutul Srl</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-statutul_srl.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Obiectul principal de activitate al firmei va fi productia de mic mobilier din PVC. Am ales acest obiect de activitate din urmatoarele motive: mica boxa sau chiar pe balconul unui apartament de bloc). -Pentru inceput nu este necesara obtinerea unor avize de functionare gen sanepid, pompieri etc. , care implica alte costuri si pierdere de timp pana la startul activitatii. -Afacerea este relativ noua pe piata romaneasca deci si concurenta este mica. - Se poate incepe cu modele mai simple (scaune ergonomice, masute, cuiere, etajere, suporti de flori, minibiblioteci), care au un pret de cost mic si automat si pretul de vanzare este mai scazut. - Desfasurarea activitatii nu necesita cunostinte complicate si la inceput nu este nevoie sa se renunte la locul de munca (daca este cazul). Se poate incepe fara a fi nevoie si de alti angajati pana la castigarea unui anumit segment de piata cand este necesar ca activitatea sa fie extinsa. 2. Statutul societatii comerciale cu raspundere limitata mobplast S. R. L. Capitolul I Denumirea, forma juridica, obiectul de activitate, sediul si durata de functionare a societatii art. 1. Denumirea societatii Societatea se numeste MOBPLAST S. R. L. In toate actele, facturile, anunturile, publicatiile ce vor emana de la societate, denumirea societatii va fi precedata sau urmata de initialele S. R. L. , sau de cuvintele societate cu raspundere limitata si de numarul de inregistrare la registrul comertului, codul fiscal, numarul de cont si banca finantatoare. ART. 2. Forma juridica a societatiI Societatea MOBPLAST S. R. L. este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate comerciala cu raspundere limitata. Activitatea societatii se desfasoara in conformitate cu legile romane, cu prevederile prezentului statut si ale contractului de societate. Societatea va putea infiinta in Romania sau in strainatate, filiale, sucursale si reprezentante cu respectarea legislatiei romane si a tarii unde se infiinteaza astfel de filiale, sucursale sau reprezentante, cumparand sau inchiriind in acest scop spatii si bunuri necesare functionarii societatii de la persoane juridice sau fizice. ART. 3. Obiectul de activitate Obiectul de activitate al societatii este cel stabilit in contractul de societate. Asociatii pot conveni, in conditiile legii, modificarea obiectului de activitate al societatii. Societatea isi desfasoara activitatea la sediu si in alte spatii dobandite sau inchiriate, cat si in piete sau targuri. ART. 4. Sediul societatii Sediul societatii este in Brasov, strada Jepilor, nr. 2, ap. 18. El va putea fi schimbat prin decizia adunarii generale a asociatilor. ART. 5. Durata societatii Societatea se constituie pe o perioada de timp nelimitata, cu incepere de la data inmatricularii in Registrul Comertului Capitolul II. Capitalul social. Partile sociale art. 6. Capitalul]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Teorii Si Politici Monetare</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-teorii_si_politici_monetare.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Procedura falimentului se aplica acelei banci devenite insolvabila, atunci cand aceasta nu a onorat integral creantele certe, lichide si exigibile, pe o perioada de cel putin 30 de zile, sau cand valoarea obligatiilor bancii depaseste valoarea activului sau. Falimentul este declarat de catre un tribunal care se sesizeaza in urma unei cereri introduse de catre banca debitoare, de catre creditori ai acesteia sau de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR). Procedura se declanseaza, de regula, dupa ce BNR constata ca masurile de supraveghere speciala nu au putut conduce la evitarea insolvabilitatii. Potrivit prezentei legi, tribunalul desemneaza judecatorul sindic, expertii autorizati sa-l ajute si, cu acordul BNR, lichidatorul. Dupa parcurgerea tuturor etapelor legale, hotararile tribunalului sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate cu recurs. Hotararea tribunalului de incepere a falimentului este comunicata Fondului de garantare a depozitelor din sistemul bancar, in vederea aplicarii reglementarilor privind plata depozitelor garantate. BNR va primi, de asemenea, o comunicare a hotararii de incepere a procedurii de faliment a bancii debitoare. Imediat sunt inchise conturile bancii respective, deschise la BNR si se deschide un nou cont cu mentiunea banca in faliment. Organele de conducere si cenzorii bancii falimentare pot raspunde civil sau penal, dupa caz, daca au contribuit la falimentul acesteia. Celelalte proceduri de derulare a operatiunilor de lichidare sunt prevazute de Legea nr. 64/1995, care se aplica si in cazul falimentului bancilor. In prezent, in Romania functioneaza 35 de societati bancare autorizate, plus sapte sucursale ale unor banci straine. Din totalul de 35 de banci autorizate de BNR, 33 au fost cuprinse in sistemul BNR de evaluare si clasificare. Sint exceptate Banca de Investitii si Dezvoltare, care a fost autorizata, dar nu si-a inceput inca activitatea, si Banca Agricola, aflata in proces de privatizare. Sirul de falimente bancare sau cel al scandalurilor legate de fonduri mutuale a spulberat increderea romanilor in institutiile financiare. Acest fapt este resimtit de bancile care au supravietuit, prin efortul mare pe care trebuie sa-l faca pentru a convinge publicul de siguranta economiilor incredintate societatilor bancare respective sau a investitiei in titluri de participare. Dan Stelian Marin, vicepresedinte al Comisiei de buget-finante a Senatului Romaniei, specialist in domeniul financiar-bancar, a facut o analiza a situatiei sistemului bancar romanesc, a cauzelor care au dus la slabirea acestuia si precizeaza, fara drept de apel, responsabilitatea Bancii Nationale a Romaniei. Chiar daca statisticile oficiale indica o crestere a economiilor populatiei in ultimii ani, realitatea este putin diferita. Fenomenul de tezaurizare in valuta sau in aur s-a intarit in perioada crahurilor, iar ritmul de crestere reala a economiilor s-a redus considerabil. Tendinta este vizibila chiar in]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Elemente Introductive Privind Economia Si Gestiunea Intreprinderii</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-elemente_introductive_privind_economia_si_gestiunea_intreprinderii.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Denumirea disciplinei economia si gestiunea intreprinderii impune explicarea celor trei notiuni componente, respectiv economie, gestiune si intreprindere. Termenul de intreprindere provine din cuvantul francez entreprise si poate fi definit ca o organizatie autonoma care isi asigura existenta si devoltarea prin folosirea si comercializarea unor produse cu scopul de a obtine profit. Intreprinderea presupune existenta a patru elemente: materie prima, utilaje, munca si clienti. Exista si intreprinderi care au ca obiectiv comertul si serviciile. Problemele care vor fi prezentate se refera in principal la intreprinderile industriale, adica la cele producatoare de bunuri materiale industriale. Intreprinderea constituie componenta fundamentala a economiei. Ea reprezinta veriga de baza cu cele trei functiuni si anume: productia, vanzarea si gestiunea. Relatiile dintre economie, sub aspectul ei general, si intreprindere, sunt foarte stranse, astfel incat nu este posibil de a avea idei precise asupra unea fara a poseda cunostinte asupra celeilalte. Economia de piata presupune un proces permament de adaptare dar si de ruptura fata de conditiile de mediu in care coexista agenti economici diferiti. Economia furnizeaza cadrul de referinta relativ adoptat prin norme, normative si indicatori. Aportul economiei la cunoasterea intreprinderii consta intr-o mai buna explicare a naturii intreprinderii si a dezvoltarii acesteia, in analiza raportului de forte intre diferitele categorii de agenti economici implicati in functionarea unei intreprinderi, precum si in studierea strategiilor elaborate de intreprindere. Gestiunea cauta sa dirijeze organismele intr-o maniera optima astfel incat neajunsurile sa fie cat mai mici posibile. Ea propune o cunoastere orientata spre actiune, evidentiind aspectele caracteristice procesului de viata. Economia pune in evidenta marile miscari ale procesului de viata ca si principiile fundamentale pe care se intemeiaza deciziile curente. Prin aceasta disciplina se urmareste studiul relatiilor organizatorice in vederea organizarii optime a diferitelor laturi de activitate.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Estetica Si Exprimarea Unui Magazin</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-estetica_si_exprimarea_unui_magazin.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Punctul de vanzare se poate defini ca fiind locul de vanzare permanent in care patrunde clientul si unde el isi efectueaza cumparaturile. Acesta poate fi un centru de decizie autonom (comerciant independent), sau numai una din entitatile spatiale aflate in posesia unei firme comerciale, care poate sa exploateze diferite forme de organizare a activitatii de comert: magazin, magazin-depozit, depozit. Magazinul este un sistem constructiv, proiectat a etala, a depozita si a vinde marfuri consumatorilor finali, respectiv clientelei sale. O asemenea definitie sugereaza necesitatea existentei unui plan general al magazinului, in care elementele sale definitorii sa ofere in mod distinctiv de organizare si functionare. Un magazin trebuie sa prezinte o imagine proprie care sa-l individualizeze fata de concurentii sai. Imaginea magazinului poate fi definita ca perceptia consumatorilor asupra magazinului si atributelor sale, puse in valoare de un pachet de caracteristici: amplasarea magazinului, marimea si structura asortimentului de marfuri, ambianta si organizarea interioara, mijloace promotionale, amenajarea de ansamblu. Aceste caracteristici sunt percepute sinergetic de catre clienti, ca fiind acele elemente care definesc personalitatea magazinului. Intrebati cum apreciaza personalitatea magazinului, consumatorii vor raspunde folosind termeni ca: cinstit, corect, demn de incredere, captivant, foarte interesant, etc. tot astfel descriind si facilitatile fizice oferite: curatenie, usor de gasit, loc de parcare, etc. O lista de atribute nu pot fi exhaustiva. Fiecare magazin, in functie de politica sa comerciala, de particularitatile zonei de atractie, poate avea si alte atribute. ambianta si organizare (amenajarea) interioara. II. AMPLASAREA MAGAZINULUI Problema implantarii unui magazin nu se pune pentru un comerciant deja instalat intr-un loc care poate fi excelent sau mediocru. Ea se pune comerciantului care vrea sa creeze o noua afacere fie prin cumpararea unui spatiu existent, fie prin constructia altuia. Fundamentarea deciziilor privind proiectarea noilor magazine, precum si remodelarea celor existente pentru a fi rentabilizate se sprijina pe cunoasterea riguroasa a factorilor care conditioneaza volumul si structura cererii de marfuri, a populatiei din perimetrul ariei de atractie a magazinului respectiv. Delimitarea ariei de atractie este punctul de plecare pentru determinarea dimensiunilor unui viitor magazin, cat si pentru reproiectarea tehnologiei comerciale a unui magazin supus modernizarii. In acest top, pe baza unui studiu, se urmareste analiza valorii amplasamentului magazinului respectiv. Un asemenea studiu trebuie sa raspunda la intrebari de genul: Se afla magazinul pe un amplasament cu largi cai de acces? Exemplu: procentul persoanelor ce trec prin fata magazinului; posibilitatile de parcare in fata magazinului. Care sunt caracteristicile geografice ale zonei de amplasare? Exemplu: zona centrala]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Evaluarea Eficientei Publicitatii</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-evaluarea_eficientei_publicitatii.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: O buna planificare si un control eficient al activitatii de publicitate depind in mare parte de modul de masurare a eficientei reclamei. Cu toate acestea, cercetarile fundamentale cu privire la eficienta reclamei au o amploare foarte redusa. Potrivit lui Forrester: Nu cred sa existe un alt domeniu in care conducerea sa-si fundamenteze deciziile privitoare la niste cheltuieli atat de mari pe baza unor cunostinte atat de sarace. Industria publicitatii cheltuieste intre 2% si 3% din cifra ei bruta de afaceri pentru o asa numita cercetare si, chiar daca aceasta ar fi o cercetare adevarata, valoarea infima a sumei ar avea darul sa surprinda. Insa eu estimez ca mai putin de o zecime din aceasta suma ar pute fi considerata ca fiind destinata activitatii de cercetare-dezvoltare in acceptiunea care se da acestor termeni in cadrul compartimentelor de cercetare, de inginerie si de produs ce intra in compunerea firmelor Este foarte probabil ca nu mai mult de 1/5 din cheltuielile totale cu publicitatea se utilizeaza pentru a obtine o cunoastere temeinica a modului in care urmeaza sa se cheltuiasca restul de 99. 8%. Marea parte a activitatii de masurare a eficientei publicitatii este de natura aplicativa, ea ocupandu-se de anumite reclame si campanii. Majoritatea fondurilor este cheltuita de catre agentii pentru activitatea de testare preliminara a reclamelor si mult mai putin se cheltuieste pentru post-evaluarea efectelor reclamelor. Multe firme elaboreaza o campanie de publicitate, o lanseaza pe piata nationala si apoi ii evalueaza eficienta. Ar fi mai bine sa limiteze, pentru inceput, campania la unul sau mai multe orase mari si sa evalueze, in aceste conditii, impactul acesteia, inainte de a desfasura campania pe cuprinsul intregului teritoriu national, fapt ce implica angajarea unui buget foarte mare. O firma si-a testat, pentru inceput, noua sa campanie de publicitate in orasul Phoenix. Campania a esuat, iar firma a economisit fondurile pe care le-ar fi cheltuit daca ar fi declansat campania la nivel national. Majoritatea utilizatorilor de publicitate incearca sa masoare efectul de comunicare al unei reclame, adica efectul sau potential asupra publicului in ceea ce priveste informarea.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Evaluarea Investitiiilor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-evaluarea_investitiiilor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Investitia in IT a devenit o parte dominanta a capitalului de expansiune a bugetului multor organizatii, atat in sectoarele de servicii cat si de manufactura. Drept rezultat al luarii deciziilor se pun urmatoarele intrebari dificile: Cum ar trebui investitiile IT sa fie proiectate si conduse spre a asigura alinie-rea cu strategia corporate? Aceste intrebari nu sunt noi, dar nu s-a raspuns la ele in mod satisfacator. In acest capitol noi developam o metoda, formala si practica, de evaluare a investiilor in IT. Determinarea valoarii investitiilor IT este dificila. Cu toate ca costurile par a fi de neidentificat, multe dintre beneficii sunt evidente. De exemplu consideram investitia in sistemul de posta electronica (E-mail) intr-un grup de lucru dispersat geografic. Ca si in cazul multor investitii in infrastructura, incercarea de a justifica E-mail ul doar in baza eficientei sale, este probabil sa nu dea rezultate. E-mail ul poate fi un inlocuitor pentru alte forme de comunicare dar valoarea sa reala vine o data cu expansiunea sa prin organizare si prin alte aplicatii mai sofisticate adaugate E-mail ului de baza. E-mail ul intr-un grup de lucru poate sa se dezvolte print-un sistem managerial intern, care in timp poate evolua intr-o baza de date pentru intreaga organizatie. De obicei difuzarea unui E-mail intern si evolutia sa spre o forma mai inalta de distribuire a informatiilor, necesita o perioada mare de timp. Astfel exista o importanta periada de timp mort intre punctul initial al investitiei si ziua cand valoarea este evidentiata. Cum sugereaza exemplu, investitia poate fi astfel planificata astfel incat scopul final devine amsamblul organizatiei, desi ideea investitiei initiale era un singur departament. Complexitatea evaluarii cresterilor investitiilor IT este nu doar pentru ca ar fi dificil de quantificat valoarea dar si pentru ca este dificil de prezis traectoria si ritmul invetitiei tehnologice. In acest capitol ne propunem un nou mod de gandire despre aceste beneficii, care conduce spre un nou mod de manegement al investitiilor IT. Propunerea noastra impune doua standarde de gandire asupra acestor investitii: considerandu-le o punte de legatura peste lacunele din potentialul afacerii; considerand potentialul afacerii drept o optiune de furnizare, in scopul de a fi mai compatibila cu incertitudinea. Caracterizand potentialul afacerii drept crescator dintr-un set de operatii, noi oferim o cale de a imbunatatii alinierea dintre perspectiva tehnologiei conducerii afacerii si perspectiva generala a conducerii afacerii. De asemenea noi vedem investitia initiala in termenii optiunii pe care o creaza pentru firma. Exersand aceste optiuni, care de obicei necesita investitii ulterioare, dam posibilitatea firmei sa atraga un set mai mare de beneficii. Atat afacerea cat si conucatorii proiectului trebuie sa recunoasca ca valoa-rea este derivata din potentialul afacerii, nu doar din investitiile specifice in]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Evaziunea Fiscala - Varianta 2</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-evaziunea_fiscala_varianta_2.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Pretutindeni si din totdeauna evaziunea fiscala a fost condamnata. Cu toate acestea perspectivele privind acest fenomen nu s-au schimbat de-a lungul timpului. El persista in toate tarile si in toate perioadele, in ciuda sanctiunilor. Economia subterana sau economia neagra (black economy) ca forma de manifestare a evaziunii fiscale (munca la negru, vanzarea ilegala de droguri, prostitutie, jocuri de noroc, etc.) e estimata a fi 8% din P. N. B in Marea Britanie, 13% in Suedia, 12% in Belgia, 11, 5% in Italia, 9% in Franta, Olanda, Canada si Germania, 8, 5% in SUA si 5% in Japonia. Semnificatia problemei e mai mare in tarile mai putin dezvoltate unde guvernele pot intampina mari dificultati in supravegherea tranzactiilor care au loc in economie. N. Kaldar estima frauda fiscala in tarile lumii a treia, intre 4/5 si 9/10 din incasarile fiscale prevazute. Evaziunea fiscala e unul din fenomenele economico - sociale complexe de maxima importanta cu care statele de astazi se confrunta si ale carei consecinte nedorite cauta sa le limiteze cat mai mult, eradicarea fiind practic imposibila. Statul trebuie sa se preocupe sistematic si eficient de preintampinarea si limitarea fenomenului evaziunii fiscale. Statul prin puterile publice, poate si sa incite la evaziune fiscala, urmarind in principal doua scopuri: un scop pozitiv argumentat de dorinta de a stimula formarea capitalului si un scop negativ reflectat in sprijinirea unor grupuri de interese, de multe ori de tip mafiot, cu tot cortegiul de consecinte. Astfel evaziunea fiscala apare ca un element dorit sau nu al politicii fiscale. Unul dintre secretele japonezilor in ce priveste formarea capitalului e evaziunea fiscala care e incurajata oficial. In mod legal un japonez adult e scutit de taxe pentru un cont de economii medii. Japonia are de 5 ori mai multe conturi de acest fel decat numarul populatiei, inclusiv copiii. Din aceasta cauza au rata cea mai mare de formare a capitalului. Din alt punct de vedere, efectul cotelor inalte si puternic progresive au disparut si ca urmare a faptului ca ele au stimulat aparitia prevederilor legale si a altora ce sprijina evaziunea fiscala, in speta, asa numitele portite legale, ce permit reducerea procentuala a cotelor de impozitare. Interventia statului in mentinerea unui anumit grad de evaziune fiscala in scopurile aratate, trebuie analizata prin prisma raporturilor dintre efect si eforturi. Multitudinea obligatiilor pe care legea fiscala le impune contribuabililor, sau mai ales povara acestor obligatii au facut sa stimuleze, in toate timpurile, ingeniozitatea contribuabililor in a inventa procedee diverse de eludare a obligatiilor fiscale. Evaziunea fiscala a fost intotdeauna in special activa si ingenioasa pentru motivul ca fiscul lovind indivizii in averea lor ii atinge in cel mai sensibil interes: interesul banesc. Evaziunea fiscala e o notiune foarte dificil de precizat, in plus nu exista o definitie legala a fraudei fiscale. Daca se]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Evaziunea Fiscala - Varianta 3</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-evaziunea_fiscala_varianta_3.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Prin art. 9-14 din Legea nr. 87/1994 pt. combaterea evaziunii fiscale, sunt regamentate infractiunile specifice evaziunii fiscale ilicite Din examinarea structurii acestor infractiuni, rezulta caracteristici prin care se aseamana, intrucat: Sub aspect obiectivm, cu exceptia infractiunii prevazute de art. 14 alin. 1si 2, elementul material consta intr-o inactiune, in sensul ca nu se face ceea ce este obligatoriu, in cadrul reglementarii cuprinsa in legea pe care o examinam. Sub aspect subiectiv, toate aceste infractiuni se savarsesc numai cu intentie (forma de vinovatie care exista numai cand faptuitorul prevede rezultatul actiunii sau inactiunii sale si urmareste, sau cel putin acepta producerea acelui rezultat-potrivit regulei inscrise in art. 19 alin. 1 pct. 1 cod penal). Ca urmare, daca aceste actiuni sau inactiuni ar fi savarsite din culpa (forma a vinovatiei care, potrivit art. 19 alin. 1 pct. 2 cod penal consta in neprevederea ori in atitudinea usuratica a faptuitorului fata de rezultatul vatamator al faptei sale), nu se poate stabili raspunderea penala in cadrul reglementarii instituite prin Legea nr. 87/1994. In acest sens, prin art. 19 alin. 2 cod penal se prevede in mod expres ca fapta constand dintr-o actiune savarsita din culpa, constituie infractiune numai cand in lege se prevede in mod expres aceasta. In ceea ce prveste infractiunile prevazute de art. 10, 11, 14 alin. 2 si 16 din Legea nr. 87/1994, observam ca legiuitorul a prevazut forma de vinovatie a intentiei calificate, intrucat autorul faptei nu numai ca prevede si urmareste producarea rezultaului dar actionaza si in vederea atingerii unui anumit scop, prevazuta expres in lege ca elem. Constitutiv al infractiunii. In cazul infractiunii prevazute de art. 10 al Legii nr. 87/1994, trebuie sa se dovedeasca abtinerea de la intocmirea completa si corespunzatoare a doc. Primare sau de evidenta contabila (inactiune numita in text intocmirea incompleta sau necorespunzatoare), cat si fapta comisiva, descrisa in acest text ca fiind acceptarea unor astfel de doc., sa se faca cu scopul de a impiedica verificarile fin. -contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscala; In cazul infractiunii prevazute de art. 11 din Legea nr. 87/1994 sustragerea de la plata impozitelor, taxelor si contributiilor datorate statului, prin neinregistrarea unor activitati, pentru care legea prevede obligatia inregistrarii, sa se faca cu scopul obtinerii de venituri (iar nu in alte scopuri, urmare carora nu ar fi posibila obtinerea de venituri). In cazul infractiunii prevazute de art. 14 alin. 2 al Legii nr. 87/1994 distrugerea actelor contabile sau a altor doc. Sau a memoriilor aparetelor de taxat sau de marcaj, sau a altor mijloace de stocare a datelor, sa se faca in scopul prevazut de art. 14 alin. 1, qdica pentru a se obtine diminuarea veniturilor supuse impozitelor, taxelor si contributiilor; In cazul infractiunii prevazute de art. 16 din Legea nr.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Finantele Intreprinderii - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-finantele_intreprinderii_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Gestiunea financiara si de credit care functioneaza in orice economie moderna este formata din mai multe subsisteme: finantele intreprinderilor, bugetul statului, asigurarile sociale, relatiile de credit, etc. Fiecare subsitem reflecta anumite fonduri cu diferite destinatii. Finantele intreprinderilor reprezinta veriga primara a sistemului financiar si de credit pentru ca majoritatea fondurilor formate la nivelul economiei nationale isi au izvorul in veniturile create in aceste subsisteme de baza. Fenomenul financiar se naste din relatiile pe care intreprinderea le are cu agentii economici si financiari, cu statul, etc. Intreprinderea e o combinatie de factori materiali (capital tehnic) si factori umani; un agent economic care e un centru de decizie format din 4 universuri independente: Ca agent economic intreprinderea intra in relatii cu alti agenti economici pe care ii intalneste pe diferite piete in care se schimba bunuri si servicii. Aceste schimburi apartin universului financiar care apare odata cu universul economic. Agentii economici care se intalnesc pe diferite piete constituie contextul social in care functioneaza intreprinderea. Acesti agenti pot fi grupati in functie de piete in: Totalitatea raporturilor ce apar in cadrul activitatii economice, financiare si sociale la nivelul intreprinderii reprezinta esenta finantelor intreprinderii. In plan suprastructural finantele intreprinderii se prezinta ca o ramura a stiintei financiare. Izvoarele acestor surse financiare in vederea satisfacerii nevoilor intreprinderii sunt nelimitate. Fondurile create intr-o intreprindere reflecta necesitatea acoperirii principalelor necesaruri de functii: fondul de investitii, fondul de rulment, fondul de rezerva, etc. Principalele metode de colectare a fondurilor sunt: aportul asociatilor, autofinantare, creditare, finantare de la buget. Sursele si metodele de constituire a acestor fonduri difera in functie de formele juridice ale societatilor comerciale si de structura proprietatii. Astfel vom intalni particularitati la finantele regiilor autonome, companii nationale, societati comerciale cu capital mixt, de stat sau privat, respectiv cu capital roman si strain, precum si societati cooperatiste. Tinand cont de stadiul actual de dezvoltare al Romaniei si de tranzitia la economia de piata se impun a fi luate unele masuri de perfectionare a finantelor intreprinderii precum: continuarea inlaturarii caracterului centralizat al finantelor instituirea unor parghii financiare renuntarea la cele vechi imbunatatirea mecanismelor de formare si gestionare a capitalului accelerarea circuitului fondului folosirea unor metodologii adecvate de stabilire a necesarului de fonduri, a rezultatului financiar si de analiza financiara stimularea sau restrangerea de catre stat a unor activitati si reorientarea altora cresterea rolului creditelor si dobanzilor in finantarea activitatii economice aplicarea unor metode corespunzatoare]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Fisa Postului - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-fisa_postului_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: externe: compartimentele functionale si sectiile de productie si aprovizionare desfacere; Descrierea sarcinilor supravegherea contabilitatii; cooperarea cu juristul privind legislatia economica in vigoare; analiza activitatii economico- financiare a societatii; intocmirea bilantului la sfarsitul fiecarui an financiar; intocmirea contului de rezultate si al balantei; intocmirea tabloului de disponibilitati; Responsabilitati raspunde de eficienta activitatii economice raspunde de respectarea dispozitiilor si a indicatiilor date de asociati in legatura cu problemele de care se ocupa in cadrul serviciilor Limite de competenta la solicitarea conducerii (asociatilor) participa la discutarea si sustinerea activitatii proprii. in lipsa managerului (delegatie, concediu sau boala) poate pricinui delegarea de autoritate pentru inlocuirea acesteia pe perioada respectiva; 2. Cerintele postului 2. 1. Studii necesare: pregatire de baza: studii superioare economice (finante-contabilitate) specializare-perfectionare: curs de management 2. 2. Experienta (stagii) in ani: in domeniu (specialitate) : minim 5 ani; in functii de conducere: minim 1an; 2. 3. Calitati personale (aptitudini, capacitati) : onestitate si confidentialitate posibilitate de analiza competenta]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Fondul European De Orientare Si Garantare Pentru Agricultura</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-fondul_european_de_orientare_si_garantare_pentru_agricultura.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Specializarea: Strategii si politici economice europene Disciplina: Fonduri europene si politici regionale Politica Agricola Comuna este finantata de Fondul European de Orientare si Garantare a Agriculturii Europene (FEOGA). Fondul a fost constituit prin Regulamentul nr. 25/62 (modificat si completat ulterior de regulamentele nr. 728/70, nr. 1258/1999 si nr. 296/96) si separat in doua sectiuni in 1964: sectiunea Orientare, privind fondurile structurale, care contribuie la reformele structurale in agricultura si dezvoltarea zonelor rurale (ex. investitii in echipamente noi si tehnologii); sectiunea Garantare, care finanteaza cheltuielile privind organizatiile comune ale pietelor (ex. cumpararea sau stocarea surplusurilor si incurajarea exportului de produse agricole). Sectiunea Garantare este de departe cea mai importanta, fiind clasificata drept cheltuiala obligatorie in bugetul Comunitatii. Sectiunea Orientare reprezinta unul din fondurile structurale avand ca scop promovarea dezvoltarii regionale si reducerea inegalitatilor dintre anumite zone ale Uniunii. Controlul cheltuielilor facute de beneficiarii ajutoarelor financiare acordate de sectiunea Garantare se efectueaza in baza Regulamentului nr. 4045/89/CEE. Neregularitatile constatate referitoare la ajutoarele financiare acordate si recuperarea unor sume fac obiectul Regulamentului nr. 91/595/CEE, in timp ce Regulamentul nr. 1469/95/CE stabileste masurile ce trebuie luate in cazul unor operatii financiare efectuoase. Pentru anumite tipuri de ajutoare financiare, cum sunt cele acordate sectorului de cereale si septelului se aplica sisteme integrate de administrare si control Regulamentul nr. 3508/92/CEE). Politica agricola comunitara este cea mai complexa si costisitoare dintre politicile UE si constituie una dintre cele mai grele provocari ale procesului de extindere. Principalul instrument financiar este FEOGA, care are doua componente: o componenta de orientare, creata in 1962, pentru ajustare structurala, respectiv pentru reconversia productiei agricole si dezvoltarea de activitati complementare in agricultura si pentru agricultori sectiunea de garantare, care urmareste sustinerea preturilor produselor agricole si care constituie contributia majora a bugetului comunitar la sustinerea economiei statelor membre. Aceasta din urma actioneaza independent de FS fiind principalul instrument financiar al politicii agricole Comunitare. Sectiunea de garantare este cea care consuma principalele resurse ale UE, in ansamblu politica agricola utilizand 40-50% din bugetul comunitar. Domeniile de interventie ale fondului, prin componenta de orientare, sunt: investitiilor in asociatiile agricole pentru imbunatatirea veniturilor agricole si a conditiilor de trai, de munca ti de productie. facilitatilor acordate pentru instalarea tinerilor agricultori sprijinului pentru iesirea la pensie din agricultura inainte de limita de varsta sprijinului]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Functia Sondajelor De Opinie Intr O Tara In Tranzitie</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-functia_sondajelor_de_opinie_intr_o_tara_in_tranzitie.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Sociologia a sesizat mai de mult dar ramane mereu datoare cu noi explicatii de ce si in ce masura procesele schimbarilor economice, politice, culturale determina fluxuri si refluxuri in pragul constiintei si comportamentului oamenilor. O asemena datorie, a carei scadenta poate ca a si trecut in unele privinte, preseaza si asupra cerecetarii sociale romanesti, mai ales din perspectiva contributiei la explicarea atator fenomene contradictorii ale trecerii la ceea ce se numeste, cu un termen generic, dar si general, economia de piata. Desigur aceasta trecere nu prea indelungata, se desfasoara pe fondul unei stari de criza in aproape toate domeniile. Acestea sunt probleme care nu se pot amana iar cunoasterea directa, descifrarea analitica si explicarea cauzala a mentalitatilor din vreme de criza pot fi de un real folos eforturilor nationale constient angajate pentru dezvoltarea unei economii moderne, care nu poate fi conceputa fara incetatenirea democratiei pluraliste si afirmarea functionala a statului de drept. In acest context un rol primordial revine exercitarii dreptului si libertatilor fundamentale ale oamenilor asa cum sunt ele inscrise in Constitutia Romaniei si cum se manifesta sau ar trebui sa se manifeste, in viata cotidiana. O problema esentiala de dezbatut, iar prin aceasta si de rezolvat cel putin conceptual, se arata a fi insusi clarificarea in folosul opiniei nationale a naturii crizei multiple in care se afla Romania, asemena altor tari din lume, iar prin aceasta, orizontului spre care ea se indreapta, mai precis a naturii social-economice a viitorului. Se sustine ca in ceea ce priveste prezentul ar fi vorba de o criza economica sau una politica insotite sau accentuate de o criza morala. Analiza vietii romanesti din ultimii ani releva o multidimensionalitate a crizei, predominante ramanand aspectele economice. Din experienta mondiala, inclusiv a Romaniei se poate spune ca daca politica poate castiga sigur prin economie, economia pierde mai tot timpul prin politica, adica prin politica ce se declara prin reforma dar nu o promoveaza consecvent si coerent. In conditii de criza economica apare stresul politic iar pluralismul, in loc sa faciliteze depasirea dificultatilor, genereaza si propaga dificultati. Astfel, criza este transferata in perimetrul moralei sciale, costurile sociale subminand increderea, derutand opiniile oamenilor, chiar opinia nationala, daca nu se produce la timp reechilibrarea. Viitorul nu poate fi lasat mult timp fara identitate social-economica. Economia de piata, Economie sociala de piata, in ambele cazuri nu lipsesc confuziile atat din partea emitatorilor teoriei cat si a receptorilor. S-a mai adus in discutie in treacat termenul de capitalism cu o timiditate teoretica explicabila in felul sau, dat fiind ineditul trecerii istorice de la socialism la capitalism. Pentru a intelege si recepta schimbarea, opinia publica are nevoie sa i se descifreze caracterul si scopurile acesteia]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Functiile Si Principiile Conducerii Operative A Productiei</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-functiile_si_principiile_conducerii_operative_a_productiei.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Prin functie se intelege un ansamblu de actiuni (activitati) omogene sau complementare orientate spre realizarea unor obiective derivate folosind anumite metode si tehnici specifice. Functia de informare cuprinde o serie de actiuni legate de evolutia (cunoasterea evolutiei) cererii, a conditiilor tehnice si materiale necesare executarii productiei, marimea costurilor, cauzele care genereaza anumite abateri, etc. Functia de elaborare si fundamentare a programelor operative de productie: cuprinde lucrari (activitati) care au ca scop asigurarea unui echilibru intre sarcinile operative stabilite si potentialul tehnico-productiv existent in perioada respectiva. Functia de fundamentare a parametrilor Conducerii Operative a Productiei: cuprinde funda- mentarea lotului de fabricatie, durata ciclului de productie, marimea stocurilor, etc. Realizarea acestor activitati ce compun functiile Conducerii Operative a Productiei este dependen-ta de conditiile concrete din intreprinderile industriale. Indiferent insa de acestea, realizarea lucrarilor ce compun Conducerea Operativa a Productiei trebuie sa fie subordonata indeplinirii unor principii (reguli de baza) si anume: Toate activitatile si fenomenele din intreprindere trebuie sa fie exprimate in unitati de timp calendaristi-ce. In acest fel aceste fenomene diferite sunt aduse la acelasi numitor comun avand aceeasi unitate de exprimare (timpul). Timpul necesar executarii unei sarcini de productie la o operatie tehnologica <exprimat in zile lucratoare> se calculeaza astfel: Qj - cantitatea NT norma de timp Nui - numarul de utilaje necesare ns - numarul de schimburi ds - durata unui schimb. Inceperea lucrarilor C. O. P. se face avand la baza termenul de livrare contractuala a produselor. Pe langa acestea se pot stabili termene intermediare care vot constitui si criterii de apreciere a continuitatii procesului de productie. Ti III Tl 26 III 30 III Ti-termenul de incepere a lucrarilor in sectia III; Tl-termen de livrare; Ca regula generala, termenul de incepere a procesului de productie intr-o subunitate de productie se determina astfel: Tii = Tl D*cpi unde D*cpi durata procesului de executie a procesului de productie a subunitatii ce precede sub- unitatea de productie inclusiv a subunitatii. Programarea C. O. P. trebuie sa asigure paralelismul in executie a diferitelor sarcini in vederea reducerii perioadei de imobilizare a capitalului aflat sub forma productiei neterminate. Determinarea duratei de executie a unui program operativ trebuie sa fie precedata de analiza tehnologiilor specifice fiecarei sarcini. In cazul unor sarcini independente din punct de vedere tehnologic durata de executie a programelor operative este data de sarcina care are durata cea mai mare R1: M1 (M2 (M3 R2: M4 (M5 (M6 In cazul in care tehnologiile sarcinilor de productie ce compun programul operativ sau a unora dintre acestea sunt comune sau identice]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Gandirea Economica In Antichitate Si In Evul Mediu</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-gandirea_economica_in_antichitate_si_in_evul_mediu.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 1) Organizarea sociala si idealul,, binelui comun in gandirea economica din Antichitate si Evul Mediu La inceput gandirea economica a fost un reflex sau o componenta a gandirii religioase continuta in texte cu o valoare sacra, ea desprinzandu-se din acest cadru al gandirii moral-religioase si filozofic-politice abia in epoca moderna. Primele texte in care isi fac aparitia idei economice sunt Upanisadele, Artaastra, Legile lui Manu, Dharmasatra (India), sau Codul lui Hammurabi (Egipt si Babilon), texte care pe langa reguli de baza a conduitei moralei contin si o multime de invataturi cu caracter economic, si nu intamplator s-a afirmat ca istoria doctrinelor economice a inceput cu decalogul lui Moise mentionat in Vechiul Testament. Datorita vicisitudinilor conditiilor naturale, a necesitatii organizarii unitare a vietii in functie de evolutia factorilor externi, a suprafetelor intinse ce trebuiau administrate si cultivate, a dependentei ritmicitatii vietii economice de unele fenomene climatice cum ar fi revarsarea raurilor Nil, Tigru si Eufrat, precum si datorita nevoilor economice si de aparare, statele Orientului Antic (Egiptul, Asiro-Babilonia sau Palestina) au fost organizate aproape de la inceput in structuri centralizate. S-a produs astfel o centralizare politica, economica si religioasa ce a condus la o centralizare a culturii, care patrunzand adanc in popor, a devenit o putere unificatoare, a dat statului o fizionomie culturala unitara. La randul sau acest lucru a condus de-a lungul timpului la realizarea unor insemnate progrese in numeroase domenii de activitate: Egiptenii au inventat scrisul si suportul acestuia papirusul, calcularea timpului ce a condus la inventarea Calendarului precum si a Astronomiei, urmand apoi matematica si geometria. Asirobabilonienii prin dezvoltarea comertului au dat omenirii moneda metalica. Tot ei au introdus si primele acte juridice scrise Codul lui Hammurabi. Fenicienii au introdus primele descoperiri legate de navigatie, scrierea alfabetica si sistemul greutatilor de masura. Evreii au lasat lumii o noua conceprie religioasa, o noau atitudine despre viata sociala, despre dezvoltarea economiei de marfuri. Perceptia dominanta in Antichitate despre ordinea naturala si organizarea sociala era una fundamental religioasa. Pentru perioada de inceput, la toate popoarele Orientului Antic exista o forma de proprietate comuna asupra bunurilor. In mileniul al III-lea i. e. n. incepe sa se dezvolte proprietatea privata si odata cu ea are loc structurarea societatii in clase sociale. Are loc restrangerea economiei naturale si extinderea economiei de marfuri, intensificarea circulatiei banesti, precum si aparitia primelor institutii de credit. Apare si ia amploare schimbul de marfuri in localitati si intre acestea si chiar intre tari. Spre sfarsitul mileniului I i. e. n. proprietatea privata tinde sa devina dominanta in intreaga Antichitate. Si tot acum asistam la formarea primelor imperii sau]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Globalizarea Afacerilor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-globalizarea_afacerilor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Schimbarile in coordonatele mediului economico-social vizeaza economia mondiala in ansamblu precum si, in mod diferentiat, fiecare economie nationala. Pentru intreprinderea moderna, mediul extern la care isi raporteaza activitatea are tendinta extinderii spatiale. Nu este vorba insa numai de firmele care prin profilul, dimensiunile si amplasarea lor isi finalizeaza activitatea pe piete ale mai multor tari. Chiar si intreprinderile care isi circumscriu activitatea in limitele pietei interne sau numai locale sunt expuse efectului unor mutatii inregistrate pe o scara mult mai larga decat cea nationala. Situatia este explicabila in conditiile cresterii interdependentelor dintre componentele economiei si, respectiv, pietei mondiale. Mecanismele economiei de piata implica confruntarea si tendinta de echilibrare a cererii cu oferta pe spatii geografice din ce in ce mai largi, fluxurile peste granite avand drept obiect marfuri, servicii, capitaluri, tehnologii, forta de munca; mai mult chiar, se inregistreaza un export-import de crize, de inflatie si alte asemenea fenomene ale mecanismului de piata. In acest cadru se inscrie fenomenul globalizarii afacerilor la nivel international, fenomen ce impune o modificare de atitudine din partea firmelor in raport cu problemele pietei mondiale. Tendintele manifestate de tot mai multe tari de a-si marca semnificativ prezenta pe piata internationala (de exemplu: Olanda realizeaza 50% din P. N. B. iar Suedia 30%, pe seama shimburilor economice externe) duc la o diluare a granitelor dintre marketingul intern si marketingul international, fara ca directiile respective de specializare specificitatea. Aceasta situatie se constituie intr-o premisa a dezvoltarii conceptului de marketing total - abordare unitara de catre firma, subordonata obiectivelor strategice pe care si le-a fixat, a tuturor pietelor legate de activitatea sa (piata de aprovizionare, piata muncii, a capitalurilor, a asigurarilor, de desfacere). Probabil cel mai important factor de succes in marketing il reprezinta atitudinea. Aceasta nu poate ramane exclusiv in coordonatele mediului local al firmei, ci se cere a fi, in tot mai mare masura, orientata spre piata internationala. Efortul de integrare economica pe spatii tot mai largi ale globului (exemplul Comunitatii Europene poate fi cel mai elocvent) determina schimbari in exigentele pietei internationale, ce nu pot fi ignorate de nici o firma ce se doreste competitiva. Implicarea internationala a unei intreprinderi cere mai multa atentie fata de interdependentele atat din spatiul regional sau national, cat si din cel international. Odata cu proliferarea societatilor transnationale si multinationale, distantele in spatiu isi pierd treptat semnificatia. Avantajele comparative oferite de diferite tari pe piata internationala a muncii, precum si reglementarile legislative diferentiate in materie de politica fiscala, fac ca un produs de complexitate medie (cum este, de ex. , un automobil) sa]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Hiperinflatia</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-hiperinflatia.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 4. Oprirea hiperinflatiilor. 7 5. Inflatia in Romania (1990-1997) 8 5. 1. Dinamica inflatiei. . 8 5. 2. Influenta inflatiei asupra puterii de cumparare a populatiei. 9 6. Concluzii. 11 1. Scurt istoric Cu toate ca nu exista o definire exacta a ratei inflatiei care merita sa fie numita hiperinflatie, nu doar inflatie ridicata, o definitie operativa da cifra de 1. 000% pe an ca fiind rata de la care se poate vorbi de hiperinflatie. Hiperinflatia este, potrivit definitiei date de Philip Cagan de la Universitatea Columbia, o inflatie mai mare de 50% pe luna (adica o inflati mai mare de 13. 000% pe an). Un motiv important pentru economisti de a studia indeaproape hiperinflatia este de a invata cum sa previna izbucnirea si efectele sale dezastruoase. Hiperinflatia ne ajuta sa vedem anumite fenomene economice mai clar decat le vedem in mod normal. Toate hiperinflatiile cunoscute in istoria lumii au avut loc in acest secol. Istoria a inregistrat perioade scurte de hiperinflatiei, dar nici una nu a atins cotele ce s-au atins in secolul XX. Pare greu de crezut ca economia unei tari sa functioneze orice perioada de timp in conditiile unor rate ale inflatiei extrem de ridicate, de cateva sute de procente sau chiar mai mult. De fapt, economia nu functioneaza bine deloc si, mai devreme sau mai tarziu, statele vor stabiliza o inflatie ridicata, pur si simplu pentru ca altfel economia intra in haos. Intr-o economie hiperinflationista, inflatia este atotstapanitoare si e o problema care ajunge sa domine complet viata economica cotidiana. Oamenii cheltuiesc resurse semnificative incercand sa minimizeze pagubele produse de inflatie. Ei trebuie sa-si faca cumparaturile des, pentu a ajunge in magazin inainte ca preturile sa creasca iar; principala lor preocupare atunci cand economisesc sau cand investesc este sa se protejeze contra inflatiei. Ei isi reduc cantitatile de moneda reala pe care le detin remarcabil de mult, pentru a evita impozitul pe inflatie, dar trebuie sa compenseze acest lucru mergand la banca mai des-zilnic sau chiar din ora in ora, in loc de vizitele saptamanale. Hiperinflatiile clasice au aparut in urma razboaielor. Cea mai faimoasa dintre ele, desi nu si cea mai rapida, a fost hiperinflatia germana (1922-1923). Rata medie a inflatiei in aceasta perioada a fost de 322% pe luna. Rata cea mai ridicata a inflatiei a fost in octombrie 1923, putin inainte de sfarsitul hiperinflatiei, cand preturile au crescut cu 29. 000%. In dolari, aceasta ar insemna ca ceva care costa la inceputul lunii 1$ ar fi costat 290$ la sfarsitul lunii. De exemplu, in octombrie 1923, timbrul pentru o scrisoare postala trimisa din Germania in SUA costa 200. 000 marci; untul costa 1. 500. 000 marci/kg, carnea- 2. 000. 000 marci, oul-60. 000 marci, painea-200. 000 marci. Preturile se modificau atat de repede incat chelnerii schimbau preturile din meniu de mai multe ori in timpul unei]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Implicarea Factorilor De Mediu In Activitatea Intreprinderii Moderne</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-implicarea_factorilor_de_mediu_in_activitatea_intreprinderii_moderne.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sa sub impactul conditiilor concrete ale mediului sau ambiant. Mediul ambiant reprezinta un ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica, stiintifico-tehnica, juridica, geografica si demografica ce actioneaza pe plan national si international asupra intreprinderii, influentand relatiile de piata. In conditiile actuale mediul ambiant se caracterizeaza printr-un dinamism accentuat, printr-o crestere spectaculoasa a frecventei schimarilor. Mediul ambiant este de trei feluri: mediu schimbator, unde schimbarile sunt frecvente, de o amploare variata, dar in general previzibile; mediu turbulent, unde schimbarile sunt foarte frecvente, de amploare mare, cu incidente profunde asupra activitatii intreprinderii si greu de anticipat; micromediul mezomediul macromediul. Micromediul intreprinderii cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intra in relatii directe. Acestea sunt: furnizorii de marfuri care sunt agenti economici ce asigura resursele necesare de materii prime, materiel, echipamente si masini; prestatorii de servicii reprezentati de firme sau persoane particulare care ofera o gama larga de servicii utile realizarii obiectivelor firmei; furnizorii fortei de munca sunt unitatile de invatamant, oficiile fortei de munc si persoanele ce cauta un loc de munca; clienti care sunt consumatori, utilizatori industriali, intreprinderi comerciale sau agentiile guvernamentale pentru care bunurile produse se intreprindere le sunt oferite spre consum; organismele publice asociatiile profesionale, asociatiile consumatorilor, mediile de informare in masa si publicul consumator; concurentii sunt firme sau persoane particulare care-si disputa aceeasi categorie de clianeti, iar in situatii frecvente aceiasi furnizori sau prestatori de servicii. Mezomediul este o notiune intermediara care devine tot mai necesara in explicarea evolutiei macroeconomice a intreprinderii. Pentru remedierea oricaror deficiente de explicare se studiaza comportamentul intreprinderii din sistemul productiv si social cel mai apropiat intreprinderii si care poate fi un intermediar intre macromediul si micromediul intreprinderii. Mezomediul trebuie sa intereseze in mod deosebit sistemul de conducere al intreprinderii pentru ca permite abordarea relatiilor acesteia cu mediul sau in termeni mult mai apropiati de lumea afacerilor. O intreprindere poate face parte din urmatoarele sisteme mezoeconomice: o anumita industrie o zona geografica sau administrativa un grup de intreprinderi. Aceste sisteme sunt in masura sa influenteze actiunile, deciziile si rezultatele unei intreprinderi, influenta exercitata la acest nivel poate fi atat directa cat si indirecta, dar are un caracter general, in sensul ca influenteaza toate intreprinderile care apartin aceluiasi sistem. Activitatea oricarei intreprinderi, ca si a celorlalti agenti din cadrul micromediului]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Importanta Gestionarii Riscurilor Bancare</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-importanta_gestionarii_riscurilor_bancare.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Este, desigur evident ca o strategie bancara performanta trebuie sa cuprinda atat programe cat si proceduri de gestionare a riscurilor bancare care vizeaza, de fapt, minimalizarea probabilitatii producerii acestor riscuri si a expunerii potentiale a bancii. Sustinem ca este evident deoarece obiectivul principal al acestor politici este acela de minimizare a pierderilor sau cheltuielilor suplimentare suportate de banca, iar obiectivul central al activitatii bancare il reprezinta obtinerea unui profit cat mai mare pentru actionari. Numai ca nu intotdeauna aceste doua obiective cel general si cel sectorial se afla in concordanta. S-ar putea ca, in anumite situatii, costul implementarii si exploatarii procedurilor care vizeaza gestiunea riscurilor sa fie mai mare decat expunerea potentiala la risc. Ceea ce nu inseamna decat ca si aceste programe trebuie selectate in functie de criterii de eficienta. In alte cazuri s-ar putea ca strategia bancii sa implice asumarea unor riscuri sporite sau a unor riscuri noi. In acest caz decizia trebuie luata intotdeauna avand in vedere si cheltuielile suplimentare necesare pentru asigurarea unei protectii corespunzatoare si pierderile potentiale mai mari. Dar daca decizia este de asa natura, atunci minimalizarea riscurilor bancare nu trebuie in nici un caz sa se transforme intr-un obiectiv in sine. De altfel, obiectivele managementului bancar sunt trei: maximizarea rentabilitatii, minimizarea expunerii la risc si respectarea reglementarilor bancare in vigoare. Dintre acestea nici unul nu are un primat absolut, una din sarcinile conducerii bancii fiind si aceea de a stabili obiectivul managerial central al fiecarei perioade. Importanta gestiunii riscurilor bancare nu se rezuma totusi doar la minimizarea cheltuielilor. Preocuparea permanenta a conducerii pentru minimizarea expunerii la risc are efecte pozitive si asupra comportamentului salariatilor care devin mai rigurosi si mai constiinciosi in indeplinirea sarcinilor de servici, nu este de neglijat nici efectul psihologic de descurajare a unor activitati frauduloase. Existenta unor programe adecvate pentru prevenirea si controlul riscurilor bancare contribuie si la impunerea institutiei in cadrul comunitatii bancare, nu de putine ori experienta unor astfel de programe conditionand admiterea sau participarea bancii respective la asociatii interbancare (indeosebi de plati) sau obtinerea unor calificative superioare din partea autoritatii bancare. Si, nu in cele din urma, o gestiune eficace a riscurilor bancare isi va pune amprenta si asupra imaginii publice a bancii. Clientii doresc o banca sigura si actionarii la fel. Soliditatea unei banci ii atrage insa pe deponenti in conditiile in care depozitele nu sunt asigurate in mod obligatoriu. Daca bancile nu sunt obligate sa se asigure de raspunderea civila fata de deponenti, atunci interesul acestora pentru alegerea celor mai sigure institutii este diminuat; principalul criteriu devine rentabilitatea]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Incasarea Unei Creante Externe Si Plata Prin Swift</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-incasarea_unei_creante_externe_si_plata_prin_swift.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In relatia cu clientii externi incasarea creantelor externe se realizeaza prin transfer SWIFT. Dupa cum s-a putut observa si din studiile de caz efectuate asupra contractelor, plata produselor exportate se face dupa 10 zile de la receptia produselor. Deoarece SC X SA colaboreaza cu actualii clienti de peste 7 ani, acestia achitandu-se prompt si neconditionat de sarcinile privind plata ce le revin, partile au convenit ca plata produselor livrate se poate face dupa receptia marfurilor. Firma X nu s-a lovit pana in prezent de nici o situatie neplacuta in aceasta privinta si nu a intampinat nici un fel de greutati in ceea ce priveste incasarea contravalorii produselor livrate. Aceasta deoarece relatiile dintre parti se bazeaza pe incredere si buna credinta ca fiecare parte se va achita cu succes de obligatiile ce ii revin, ceea ce s-a si intamplat pana in prezent. Clientul extern, dupa primirea produselor livrate de firma X initiaza plata prin SWIFT, completand un ordin de plata simplu (la incasare nu este conditionat de prezentarea documentelor de catre firma X) la banca sa, cu mentiunea ca plata sa fie facuta prin SWIFT. Ordinul de plata trebuie sa cuprinda datele referitoare laobiectul platii (numar de factura, contract). Banca clientului debiteaza contul clientului sau si transmite un mesaj codificat bancii firmei X. Acest mesaj se transmite de la terminalul bancii clientului prin cumulatorul national din tara respectiva catre centrul de comutare de care apartine aceasta tara. De la acest centru mesajul este transmis catre centrul de comutare de care apartine Romania, iar apoi prin cumulatorul national catre banca firmei X. Toata operatia incepand de la dispozitia privind efectuarea platii externe prin SWIFT pana la incasarea sumei in valuta de catre firma X dureaza maximum 2 zile iar firma X este scutita de plata oricaror comisioane, acestea fiind in intregime suportate de clientul german. Aceasta operatiune este extrem de rapida si necostisitoare, dar si deosebit de riscanta, astfel incat ea nu este utilizata decat cu clientii traditionali ai firmei X. In cazul unei plati externe facuta in avans de catre X prin SWIFT, documentele care trebuie prezentate sunt dispozitia de plata valutara externa si factura proforma in original, cu mentiunea ca plata sa fie facuta prin SWIFT. Conform normelor bancii, plata in avans trebuie justificata in termen de 90 zile de la data platii, prin prezentarea la banca a facturii comerciale in original si a declaratiei de import definitiv. Pentru importul definitiv plata se face prin dispozitia de incasare valutara, insotita de factura comerciala in original si declaratia de vama (documente pe care banca inscrie data efectuarii platii). In continuare, procedura este inversa celei prezentate anterior, cu mentiunea ca firma X suporta, in functie de intelegerea cu partenerul, toate comisioanele bancare sau doar pe cele percepute in tara sa, partenerul urmand sa suporte comisioanele si spezele]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Incasarea Unei Creante Prin Bilet La Ordin</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-incasarea_unei_creante_prin_bilet_la_ordin.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In Romania biletul la ordin, ca si cambia, este reglementat juridic prin Legea Nr. 58 din 1934, care isi pastreaza valabilitatea si este in concordanta cu principiile de drept in materie, in comertul international. Biletul la ordin este un titlu de credit in care persoana emitenta (debitorul) se obliga sa plateasca la scadenta si la locul indicat in titluo suma de bani unui beneficiar devenit creditor pentru suma respectiva sau la ordinul acestuia. SC X SA nu utilizeaza titluri de credit in mod frecvent pentru operatiunile pe care le efectueaza. Un exemplu de operatiune realizata prin utilizarea unui bilet la ordin este urmatorul: SC X SA a vandut firmei SC Y SA. masini de cusut in valoare de. de lei. Firma Y a emis un bilet la ordin prin care se angajeaza sa plateasca firmei X la scadenta aceasta suma in locul stabilit. Biletul la ordin este anexat la dosar. Biletul la ordin are scadenta peste 30 zile de la data emiterii. SC X SA i-a solicitat firmei Y ca biletul la ordin sa fie avalizat, deoarece intre cele 2 firme nu au existat relatii anterioare si bonitatea emitentului nu era bine cunoscuta. Astfel, biletul la ordin a fost avalizat, avalistul fiind o alta firma cu care firma X a mai avut relatii comerciale, SC Z. Avalizarea a fost facuta de catre aceasta firma contra unui comision, care a fost suportat de catre SC Z SA. Deoarece firma X avea nevoie de lichiditati imediate pentru a plati o factura si deoarece banca al carei client nu sconteaza cambii sau bilete la ordin, aceasta societate a primit de la banca un credit pe care la garantat cu biletul la ordin. Creditul primit a fost in valoare de 75% din valoarea biletului la ordin, cu o dobanda de 52% pe an. Creditul primit de firma Mondostar a fost acordat pe o luna, urmand ca la scadenta biletului la ordin aceasta societate sa primeasca de la firma Fashion valoarea biletului la ordin si sa inapoieze suma corespunzatoare bancii. -d=dobanda Astfel firma Mondostar la scadenta biletului la ordin a incasat de la SC Fashion SA suma inscrisa pe biletul la ordin (15000000lei) si a returnat bancii contravaloarea creditului primit (11737125lei), reusind totodata sa isi asigure lichiditatile de care avea nevoie pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii sale. 1 3 2 Incasarea]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Incasso Documentar</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-incasso_documentar.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Incasso-ul documentar este modalitatea prin care o banca incaseaza suma datorata de un cumparator, contra remiterii docomantelor. Incasso-urile documentare se realizeaza conform Regulilor uniforme privind incasso-urile publicate de Camera Internationala de Comert din Paris si ratificate de cea mai mare parte a bancilor. Aceste reguli stabilesc principalele obligatii si drepturi ale partenerilor care recurg la incasso. Responsabilitatea bancii se limiteaza in principal la tranzmiterea si remiterea documentelor contra platii sau acceptarii unui efect de schimb. Incasso-ul documentar ii asigura vanzatorului o protectie net superioara celei date de o simpla factura, dar mai slaba decat cea asigurata de un acreditiv documentar. Spre deosebire de acreditiv, incasso-ul documentar prevede faptul ca vanzatorul efectueaza o prestatie sub forma de productie si expeditie de marfuri sau sub forma de prestatie de servicii fara ca plata sa fie garantata. Din acest motiv, utilizarea nu este indicata decat in cazul in care: bunavointa de a plati si solvabilitatea cumparatorului nu se pun la indoiala; situatia politica, economica si juridica in tara importatoare este stabila; traficul international de plati ale tarii importatoare nu este impiedicat sau amenintat de masuri de control al schimburilor sau de alte restrictii de acest gen. Avantajele specifice ale incasso-ului documentar sunt: executie simpla si mai ieftina; plata se face in general mai rapid decat pe baza facturii; remiterea documentelor si, in anumite cazuri, a marfii catre cumparator, dupa un acord prealabil, contra platii sumei datorate sau acceptarii unui efect de schimb (eventual cu gir sau garantie bancara). Cu toate acestea, in cazul in care cumparatorul refuza sa onoreze documentele, cautarea unui alt cumparator sau repatrierea marfii pot necesita cheltuieli considerabile. Partile care participa la realizarea unui incasso documentar De obicei in aceasta operatiune sunt implicate patru parti: Emitentul ordinului sau remitentul: De obicei, vanzatorul/exportatorul remite documentele bancii sale si emite ordinul de incasare. Banca remitenta: Transmite documentele bancii insarcinate cu incasso-ul in tara cumparatorului, conform instructiunilor din ordinul de incasare. Banca insarcinata cu incasso-ul sau banca prezentatoare: Procedeaza la realizarea incasso-ului ea insasi sau cere trasului sa ii remita acceptarea, conformandu-se instructiunilor primite de la banca remitenta. Trasul: Cumparatorul/importatorul caruia ii sunt prezentate documentele de incasare. Exista mai multe tipuri si forme de incasso documentar (documente contra acceptare, documente contra plata, documente contra scrisoare de angajare, acceptare cu remiterea documentelor contra platii la scadenta). Pentru a evita eventualele dificultati, principalele elemente ale formei alese trebuie sa figureze in textul contractului. ASPECTE PE CARE TREBUIE SA LE AIBA IN]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Indicatorii Numarului Si Structurii Fortei De Munca</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-indicatorii_numarului_si_structurii_fortei_de_munca.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Populatia activa (PA) din punct de vedere economic include toate persoanele de 14 ani si peste, apte de munca, care, intr-o perioada de referinta specificata, furnizeaza forta de munca disponibila (utilizata sau neutilizata) pentru producerea de bunuri si servicii in economia nationala. Intr-o forma generala, populatia activa cuprinde populatia ocupata (PO) si somerii (S), dupa urmatoarea structura: ¨salariati civili persoana care isi desfasoara activitatea pe baza unui contract de munca intr-o unitate economica sau sociala, inclusiv elevii si studentii incadrati si pensionarii reincadrati in munca pe baza unui contract de lucru; ¨patron persoana care, avand unul sau mai multi angajati (salariati), conduce activitatea in propria sa unitate (intreprindere, agentie, atelier, magazin, birou, ferma etc.); ¨lucrator familial neremunerat, persoana care-si exercita activitatea intr-o unitate economica familiala condusa de un membru al familiei sau o ruda, pentru care nu primeste remuneratie sub forma de salariu sau plata in natura; gospodaria taraneasca (agricola) este considerata o astfel de unitate; ¨membru al unei societati agricole sau al unei cooperative, persoana care a lucrat fie ca proprietar de teren agricol intr-o societate agricola constituita conform legii 36/1991, fie ca membru al unei cooperative mestesugaresti, de consum sau de credit; ¨militarii de cariera; ¨militarii in termen Populatia activa neocupata (sau somerii) - Persoane in cautarea unui alt loc de munca - Persoane in cautarea primului loc de munca Populatia inactiva din punct de vedere economic: persoane casnice; elevi si studenti, exclusiv cei care exercita o activitate economica sau sociala pe baza unui contract de munca; pensionari, exclusiv cei reincadrati; persoane intretinute de alte persoane: copii prescolari, batrani, persoane handicapate si invalizi; persoane intretinute de stat: copii si batrani aflati in intretinerea unor institutii publice (casa copilului, camine pentru batrani etc.); persone care se intretin din alte venituri decat cele provenite din munca (inchirieri, dobanzi, economii, rente, dividende). In definirea populatiei active exista numeroase diferente de la o tara la alta, precum si intre statisticile acestora si statistica organismelor internationale, fapt ce impune precautie in folosirea indicatorului in comparatiile internationale. In Romania, atat recensamantul populatiei din 7 ianuarie 1992, cat si anchetele asupra fortei de munca, demarate din anul 1994, s-au bazat pe conceptiile si definitiile recomandate de Oficiul de Statistica al O. N. U. si de Biroul International al Muncii (B. I. M.). In statistica O. N. U. se recomanda determinarea populatiei active in doua variante: populatia obisnuit activa si populatia curent activa. Distinctia intre]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Inflatia - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-inflatia_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Termen larg folosit pretutindeni, inflatia continua sa ramana insuficient conturata. Procesul inflationist a aparut, este unananim acceptat acest punct de vedere, cu mult inainte ca stiinta economica. Fiind, anainte de toate un proces monetar, precizarea naturii inflatiei se poate face in corelatie cu formele istorice pe care le-au imbracat banii. Initial s-a manifestat sub forma dezvoltarii mascate a monedelor din metale pretioase, acest proces fiind cunoscut in prezent sub denumirea de inflatie monetaro-baneasca. Elementele definitorii ale acestei inflatii sunt: separarea continutului nominal al monedelor metalice (mai mare) de continutul lor real (mai mic); transformarea existentei aur a monedei in aparerenta aur; aglomerarea circulatiei cu monede ieftine fara valoare deplina; scaderea puterei de cumparare a monedelor falsificate. Inflatia banilor de hartie convertibili in aur a fost cea de de-a 2-a forma de inflatie. In perioada formarii economiei de piata in Europa, tinerele state au fost preucupate de lichidarea haosului monetar specific epocii feudale tarzii, haos ce atins cote inalte in sec. XVI-lea. S-a actionat pentru sisteme banesti stabile si o circulatie monetara sanatoasa (normala) acestea bazandu-se pe etalonul aur. Cand banii de hartie inlocuiau realmente aurul monetar, miscarea semnelor valorii oglindea legile circulatiei banilor aur cu valoare deplina. De altfel, acestea puteau fi convertiti liber in aur. Corespunzator, cantitatea banilor de hartie se limitau la aurul pe care acesti bani il reprezentau in circaulatie. In aceasta situatie, inflatia nu putea sa apara, ea nu avea baza de desfasurare. Dar, relativ repede, canalele circulatiei banesti au inceput sa se aglomereze. Intr-o anumita perioada, acestea s-a datorat insuficientei cantitatii de marfuri aflate in circulatie. Daca banii de hartie intreceau propria lor masura (daca ei depaseau cantitatea monedelor de aur cu aceeasi denumire ce ar fi trebui sa circule), acesestia se discreditau in fata agentilor economici. Scaderea puterii de cumparare a banilor aflati in circulatie antrena crestera preturilor. Inflatia de acest gen aparea atunci cand cantitatea banilor de hartie aflata in circulatie o depasea sensibil pe care rezulta din raportul dintre masa de aur monetar si etalonul aur (o cantitate de aur ce era asezata la baza unei unitati banesti) Prabusirea etalonului aur a creat premisele unei noi forme de inflatie inflatia banilor de hartie neconvenabil in aur. Acum, existenta functionala a banilor de hartie o absoarbe pe cea materiala. Ca urmare, in conditiile cand singurile elemente de stabilitate si normalitate monetara decurg din cursul fortat al banilor si din increderea populatiei in buna lor functionare, inflatia poate sa apara ca un proces ce iese din cadrul normalului monetar, ce pune in evidenta un excedent de bani. O asemenea inflatie face obiectul acestui capitol. Aceasta delimitare istorica nu inseamna nicidecum ca sarcina noastra]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Inflatia In Teoria Economica</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-inflatia_in_teoria_economica.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Fenomenul inflationost s-a facut simtit in viata oamenilor inca de la inceputuri sub diverse forme, care au afectat intr-o mare masura bunul mers al vietii economice, sociale si politice. In literatura de specialitate, inflatia se desfasoara ca fiind o crestere generalizata a preturilor in conditiile in care puterea de cumparare pe piata scade. Acest lucru se exprima in termeni monetari prin faptul ca preturile bunurilor si serviciilor cresc, cantitatea de bani (fizici si de cont) creste, iar puterea de cumparare a unei unitati monetare scade. Putem spune deci ca inflatia ar putea fi legata in mod direct de aparitia banilor in relatiile de schimb pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii. Totusi, chiar si inainte de aparitia banilor putem vorbi de o forma primara a inflatiei, in sensul ca forma de schimb bazata pe troc nu permitea primirea restului rezultat din operatia de vanzare-cumparare, deoarece erau raporturi stabilite sub forma cutumiara intre bunuri, pe parcursul a zeci si sute de ani, fara sa se aiba in vedere elementele calitative. Este stiut faptul ca primul obiectiv al tuturor politicilor economice a fost stabilitatea preturilor la care s-a adugat foarte repede echilibrul balantei de plati. Daca nu ar fi existat probleme legate de aceasta stabilitate a preturilor de la inceputul societatii omenesti, acest obiectiv nu ar fi stat in centrul atentiei politicilor economice promovate de toate curentele de doctrina economica. Aceasta prezenta in randul obiectivelor de politica economica ne demonstreaza ca problema stabilitatii preturilor s-a pus inaintea structurarii primelor idei si curente de doctrina economica. In sens restrans, putem vorbi despre inflatie din momentul aparitiei banilor de hartie pusi in circulatie de bancile centrale de emisiune, ca un instrument in mana statului de a face fata cheltuielilor publice mai mari decat veniturile aferente. Principala consecinta a unei asemenea practici a fost marirea preturilor la bunurile si serviciile din economie, urmata de somaj, conflicte sociale etc. In sens larg, pana la aparitia banilor, societatea omeneasca s-a confruntat cu o pseudoinflatie prin troc, deoarece a existat fenomenul deprecierii unitatilor de schimb de pe piata, in timp ce, dupa aparitia banilor, aceasta a cunoscut o inflatie prin bani (monede), datorata scaderii puterii de cumparare a detinatorilor de moneda din metal pretios prin diferite tehnici. Pierre Bezbakh, in lucrarea sa Inflatie, dezinflatie, deflatie prezinta criza economica si politica din sec. al III-lea, prin care a trecut Imperiul Roman de Apus, cand majorarea preturilor marfurilor si a remunerarii fortei de munca au fost considerabile. Incercarile de refacere a stabilitatii preturilor de imparatul Dioclitian din anul 301 e. n. se soldeaza cu un esec total, chiar in conditiile pedepsei cu moartea a celor care incalcau Edictul preturilor maximale prin majorarea abiziva a acestora. Reforma monetara a lui Constantin (306-337 e. n.) prin care s-au pus in]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Inpozitul Pe Profitparghie Economica Intr O Economie Moderna</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-inpozitul_pe_profitparghie_economica_intr_o_economie_moderna.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In functie de forma de organizare, de sursa impozabila, rezidentasi sediu sau domeniu, dupa caz, actele normative in vigoare (O. G. nr. 70 din 1994 privind impozitul pe profit, republicate in M. O. nr. 40 din 12 martie 1997) grupeaza contribuabilii impozitului pe profit in 4 categorii dupa cum urmeaza: Persoane juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa atat din Romania, cat si din strainatate: regiile autoname, societatile comerciale, societatile agricole, organizatiile cooperatiste, institutiile financiare si de credit si alte persoane juridice; Personae juridice straine (companii, asociatii, organizatii, trusturi si orice entitati similare) care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania, pentru profitul impozabil afferent acestui sediu permanent; Prin sediu permanent intelegem locul prin intermediul caruia orice activitate a unei personae fizice sau juridice straine este, total sau partial, condusa direct sau prin intermediul unui agent dependent. Persoane fizice sau juridice care participa in baza unui contract de asociere (ce nu da nastere unei persoane juridice) la realizarea de activitati in Romania, pentru toate veniturile rezultate din activitatea desfasurata in Romania Asocierile dintre personae fizice si personae juridice romane care nu dau nastere unei persoane juridice, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate, caz in care impozitul datorat se calculeaza, se retine si se revarsa de catre persoana juridical Se excepteaza de la plata impozitului pe profit trezoreria statului, pentru operatiunile din fondurile publice derulate prin contul general al trezoreriei, institutiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusive pentru veniturile extrabugetare si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii privind finantele publice. Organizatiile de nevazatori si de invalizi, asociatiile persoanelor handicapate si unitatile economice ale acestora; Unitatile apartinand cultelor religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult; Asociatiile si fundatiile, atunci cand utilizeaza cel putin 80% din veniturile obtinute din orice sursa, in scopul realizarii obiectivelor pentru care au fost autorizate, inclusive cheltuielile pentru in vestitii si dotari, precum si cheltuieli de functionare; Institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele acreditate provizoriu, pentru veniturile realizate din activitatea de invatamant, cu conditia utilizarii acestora pentru baza tehnico-materiala; Asociatiile de proprietary constituite ca persoane juridice, pentru veniturile obtinute din activitati economice care nu sunt utilizate pentru imbunatatirea confortului si a eficientei cladirii, pentru imbunatatirea si repararea proprietatii commune. In cazul in care persoanele juridice fara scop lucrative desfasoara activitati economice cu scopul obtinerii de]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Integrarea Economiei Romanesti In Organismele Si Structurile Europene - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-integrarea_economiei_romanesti_in_organismele_si_structurile_europene_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Uniunea Europeana este rezultatul eforturilor depuse incepand din anii 1950 de catre promotorii Europei Comunitare. Ea reprezinta cea mai avansata organizatie de integrare multilaterala, avand posibilitatea de actiune atat in domeniul economic, social si politic, cat si in domeniul drepturilor omului si al relatiilor externe ale celor 15 state membre. Tratatul de la Paris din 1951 a intemeiat Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO), iar tratatul de la Roma din 1957 Comunitatea Economica Europeana (CEE) si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA), constituind impreuna Comunitatile Europene. Tratatul de la Roma a fost modificat in 1986, prin semnarea Acordului Unic European, si in 1991, prin semnarea Tratatului asupra Uniunii, adoptat la Maastricht. Toate aceste acte din 1951, 1957, 1986 si 1991 constituie baza constitutionala a ceea ce numim, in prezent, Uniunea Europeana (UE), stabilind intre statele membre legaturi juridice care merg dincolo de relatiile contractuale intre statele suverane. Potrivit tratatului de la Roma (1957) si a dispozitiilor adoptate ulterior de catre institutiile sale, Uniunea Europeana urma sa se realizeze treptat, pe etape, mai intai sub forma unei uniuni vamale si apoi a unei uniuni economice si monetare, implicand, in prima etapa, asigurarea liberei circulatii a marfurilor, iar in a doua etapa libera circulatie a capitalurilor, serviciilor, fortei de munca si adoptarea monedei unice in teritoriul comunitatii. Intr-o etapa viitoare se prevedea si realizarea uniunii politice a tarilor membre. In conceptia Tratatului de la Roma, uniunea economica si monetara implica pe langa unificarea politicilor economice generale si sociale ale tarilor membre si o convertibilitate reciproca totala si ireversibila a monedelor tarilor membre si apoi punerea in circulatie a unei monede unice. Prevederile referitoare la uniunea economica si monetara aveau un caracter general, sarcina concretizarii lor revenind organelor comunitare create ulterior. Se aprecia ca Uniunea vamala este o realizare prea fragila, singura nefiind in masura sa sustina edificarea pietei unice si a altor obiective cuprinse in tratat, fapt ce impunea ca uniunea economica sa treaca printr-o uniune monetara. Daca pana in 1970 nu s-au intreprins masuri pe linia realizarii uniunii monetare, deteriorarea situatiei monetare pe plan international, precum si masurile luate de SUA pe linia intaririi dolarului american pe piata internationala, au relansat discutiile tarilor comunitare pentru integrarea monetara in cadrul comunitatii prin stabilirea unei identitati monetare proprii in raport cu dolarul. In acest sens, Acordul de la Washington-Smithsonian Agreement din 1971, restabilea o oarecare ordine in relatiile monetare dintre dolar si monedele europene, fixand noi raporturi privind ratele de schimb, sub forma de paritati. S-a convenit ca monedele tarilor din Comunitatea Europeana sa oscileze in jurul unei marje de 2, 25% peste si sub]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Intreprinderea Sistem Cu Finalitate</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-intreprinderea_sistem_cu_finalitate.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Finalitatea unei intreprinderi este exprimata de obiectivele sale. Problema care se afla inca in discutia specialistilor este aceea daca exista obiective superioare proprii intreprinderilor sau obiectivele intreprinderii rezulta din suma obiectivelor membrilor sai ori a centrlor de comanda ale fiecaruia dintre subsisteme. Ceea ce se poate spune cu certitudine este faptul ca finalitatea fundamentala a unui individ in intreprindere este determinata de anumite mobiluri: atunci cand individul respectiv este patronul intreprinderii, mobilurile sale sunt similare cu ale organizatiei pe care o conduce. De-a lungul diferitelor stadii ale dezvoltarii economice finalitatea intreprinderii a suferit mai multe mutatii. Raportata la mediul sau traditional, intreprinderea are drept obiectiv asigurarea subsistentei sau satisfacerea nevoilor grupului uman care o compune. Odata cu aparitia industrializarii si ale concurentei, intreprinderea isi propune ca obiectiv primordial realizarea de profit maxim. In acest caz profitul devine proprietatea exclusiva a proprietarilor capitalului si de asemenea preocuparea principala excluzand orice preocupare de ordin social. Finalitatile astfel exprimate si comportamentele care decurg din acestea sunt expresia asa numitului capitalism salbatic criticat de numerosi economisti. Intreprinderile contemporane se dezvolta intr-un mediu postindustrializat in care sunt supuse unor restrictii cum sunt concentrarea, adica gruparea intreprinderilor in ansambluri de mari dimensiuni, internationalizarea prin care intreprinderile urmaresc sa-si extinda pietele in strainatate pentru a-si vinde produsele precum si participatia care conduce la integrarea personalului, adica adeziunea la obiectivele firmei, colaborarea la deciziile care il vizeaza si cointeresarea in rezultatele firmei. In conditiile economiei de piata moderne, obtinerea de profit ramane prima finalitate a intreprinderii, dar nu si singura. Disocierea proprietatii si a puterii in cadrul intreprinderii a favorizat dezvoltarea altor obiective dar a caror realizare ramane subordonata obtinerii unui nivel satisfacator de profit. Aceste obiective se refera la cresterea sau maximizarea vanzarii si la calitatea serviciului prestat. Cresterea sau maximizarea vanzarilor constituie un obiectiv acceptat de in masura in care el rezolva o parte din problemele cu care se confrunta intreprinderea si anume: pe plan social cresterea vanzarilor permite rezolvarea problemelor de munca; cresterea intreprinderii permite satisfacerea motivatiilor conducatorilor acesteia. Referitor la calitatea serviciului prestat, aceasta exprima vointa conducerii intreprinderii de a asigura utilitatea sociala a produselor fabricate. Acest obiectiv este frecvent evocat mai ales de catre intreprinderile publice.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Istoricul Burselor De Marfuri</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-istoricul_burselor_de_marfuri.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Aparitia si formarea burselor de marfuri este rezultatul unui proces evolutiv firesc care a inceput in urma cu aproximativ 2000 de ani in Grecia si Roma Antica si continua si astazi. Daca ar fi sa alegem oricare din produsele tranzactionate azi la bursa si am incerca sa-i traversam evolutia pe piata de-a lungul istoriei, am gasi ca acesta a trecut prin cinci faze distincte: oferirea ca dar, schimbul de marfa (barter), contractul cu plata si livrare imediata (spot), contractul cu plata si livrare ulterioara stabilirii pretului (forward) si contractul la termen (futures si options). Darul si schimbul de marfa dateaza de la inceputul civilizatiei. A treia faza, contractul spot, poate fi considerata ca adevaratul inceput al pietelor de marfa organizate. Pana in anul 1600 comertul in Europa si Asia nu a fost destul de intens pentru a permite sustinerea activitatii comerciantilor locali sau a pietelor locale. Periodic, targurile serveau ca piete de desfacere pentru arii geografice intinse. Aceste targuri au fost organizate la inceput de comerciantii ambulanti care schimbau marfurile lor locale pe marfuri exotice aduse din tinuturi indepartate. Banii erau putini si majoritatea tranzactiilor se faceau prin simplu schimb. Acest tip de targ era des organizat in Grecia Antica, in timpul Imperiului Roman, dar si in China. Treptat, a aparut o retea de targuri specializate si bine organizate. Existau reguli precise care stabileau unde, cand si cum pot vinde comerciantii, in functie de tipul de marfa oferit. S-a introdus interdictia contractarii in afara acestor targuri, pentru a preveni acumularea unei cantitati mari de marfa care ar fi permis ulterior controlul pretului. Cu timpul, s-au constituit asociatii de comert care reprezentau interesele noii clase de comercianti. Disputele din afaceri erau solutionate in tribunale special infiintate, prin aplicarea codului comerciantului. Odata cu cresterea numarului de tranzactii s-a introdus ca mijloc de schimb scrisoarea de targ. Aceste scrisori permiteau amanarea platii unei marfi, deci o extindere a creditului. Comerciantii aveau posibilitatea sa circule din targ in targ regland platile prin anularea debitelor sau creditelor cu scrisori de targ, platind la sfarsit eventualele datorii ramase, in bani. Asa a aparut piata spot (cash). Adesea, comerciantii prezentau esantioane din marfa lor, urmand ca plata - in bani sau cu scrisoare - sa se faca numai atunci cand titlul trecea la cumparator. Se considera ca radacinile comertului la termen se afla in sistemul de targuri medievale japoneze, care a permis Japoniei sa dezvolte si sa organizeze piata la termen incepand cu anul 1697, cu aproape un secol si jumatate inaintea Statelor Unite ale Americii. Denumirea de bursa provine de la orasul Bruges, unde aceste adunari se tineau la Hotel des Bourses, numit asa dupa un senior din vechea si nobila familie van den Boursen care il construise si pe al carui frontispiciu erau sculptate in piatra trei]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Joint Ventures In Romania</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-joint_ventures_in_romania.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Societatile mixte cu participare straina sunt o consecinta a internationalizarii afacerilor. Raspandirea lor a fost stimulata de cel putin doua tendinte: prima, de natura economica, are in vedere consolidarea capacitatii concurentiale prin valorificarea zonelor geografice cu resurse bogate si ieftine, a doua, mai recenta, rezulta din actiunea in sinergie a factorilor cu tendinta de globalizare a economiei mondiale. Joint ventures constituie structuri organizatorice internationale cu rol de integrare a principalilor poli economici planetari actuali: America, Asia si Europa. Romania, desi este conexata, geografic si spiritual, de polul european, a intrat si in sfera de interes a investitorilor americani si asiatici. Primele societati mixte s-au infiintat dupa 1973, in conditii legislative, considerate restrictive pentru patrunderea capitalului strain. Legislatia, atunci in vigoare, permitea construirea de join ventures in domeniile: productiei industriale si agricole, ale activitatii de constructii, transporturi, comert, cercetare tehnico-stiintifica si servicii. Conditiile de infiintare erau stipulate, in detaliu, prin Contractul comun de constituire, organizare si functionare a societatii mixte. Legea stipula ca participarea partii romane la patrimoniul acestor societati este de 51%. limitand participatiunea straina la maximum 49%. Cu toate restrictiile de natura economica, la care s-au adaugat si alte bariere specifice regimului comunist, pana in 1989, au functionat pe teritoriul Romaniei un numar de sase societati mixte. Printre primele a fost societatea romanao-americana ROMCONTROL DATA, in domeniul productiei informatice, infiintata pe baza Decretului 428/1973. Pe aproximativ aceleasi coordonate organizatorice au fost infiintate si alte societati romano-straine cu parteneri italieni, vest-germani, francezi, japonezi, evident cu alte optiuni asupra conducerii directe a unor activitati. In acest sens mentionam societatile: RIFIL, RESITA-RENK, OLTCIT, ELAROM, ROLISHIP. Dupa 1989 prin Decretul de lege nr. 96/1990 privind unele masuri pentru atragerea investitiei de capital strain, apoi prin legea 35/1991 privind regimul investitiilor straine, Romania s-a asezat cu legislatia domeniului la nivelul unor inalte standarde stimulative. Se asigura investitorilor straini facilitati si garantii ce le permit folosirea integrala si nelimitata a rezultatelor. Analiza volumului si structurii investitiilor straine, in Romania anilor 90, releva ca investitorii au venit in doua valuri succesive, cu forta de penetrare semnificativ diferita. Primul val investitional este cel din anii 1990/1991, cand au fost inregistrate mii de societati mixte in domeniul comertului, dar fara un aport substantiel de capital. Capitalul, de cateva zeci de milioane de dolari, provenea din tari precum: Turcia, Siria, Iordania, Liban, Ungaria, Grecia. Al doilea val este cel din anii 1992/1993, cand capitalul strain a patruns cu o forta superioara, vizand, pe langa comert, domeniile productiei si comunicatiilor. Investitorii]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Masurarea Gradului De Neocupare A Fortei De Munca</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-masurarea_gradului_de_neocupare_a_fortei_de_munca.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Unul din obiectivele principale ale politicii economice, in orice tara, este acela al asigurarii ocuparii depline a fortei de munca. Problema ocuparii fortei de munca constituie una din preocuparile importante ale analizei mocroeconomice. In cazul analizei macroeconomice prin ocuparea deplina a fortei de munca se intelege o situatie cand rata somajului are un anumit nivel, acceptat (circa 4% este considerata rata naturala a somajului). De aceea se considera mai indicat termenul de ocupare inalta a fortei de munca in locul celui de ocupare deplina (totala). In statisticile nationale si internationale se opereaza simultan cu mai multi indicatori privind numarul somerilor si rata somajului. Numarul somerilor in sens BIM - Biroul International la Muncii (sau definitia standard a somajului) este alcatuit din toate persoanele de 14 ani si peste, care, in cursul perioadei de referinta, indeplinesc simultan urmatoarele conditii: - persoanele in cautarea primului loc de munca (absolventi ai invatamantului secundar, profesional, universitar) - persoanele (de regula femei) care, dupa o intrerupere voluntara a activitatii, solicita reluarea acesteia - persoanele ocupate cu timp partial, temporar sau sezonier, aflate in cautarea unui loc de munca cu timp complet - persoanele care si-au pierdut sau au renuntat la statutul anterior (lucrator independent, patron, lucrator familial neremunerat) si cauta pentru prima data loc de munca salariat Numarul somerilor inregistrati este alcatuit din toate persoanele care au declarat ca in perioada de referinta erau inscrise la oficiile de forta de munca si somaj (Legea nr. 1/1991 republicata in anul 1994), indiferent daca primeau sau nu ajutor de somaj sau alocatie de sprijin. Numarul somerilor asa cum a fost definit de primii doi indicatori ascunde o parte importanta din timpul de munca neutilizat. Astfel, ca urmare a recesiunii economice, un segment mai mare sau mai mic al populatiei ocupate este afectat de reducerea numarului de ore prestate, fara a fi cuprins din punct de vedere statistic in categoria de someri. Aceste persoane se afla, de fapt, in somaj partial, fenomen manifestat in special prin intreruperea temporara a lucrului, ca urmare a conjuncturii economice, a penuriei de materii prime si energie etc. In aceste conditii, pentru cuantificarea in intregime a somajului, se utilizeaza indicatorul timp de munca disponibil neutilizat, care cumuleaza atat timpul de munca neutilizat de catre populatia neocupata (somerii), cat si timpul de munca neutilizat de catre o parte din populatia ocupata (aflata in stare de somaj). Rata somajului este un indicator prin intermediul caruia se masoara intensitatea somajului, calculandu-se sub forma unui raport intre numarul de someri si populatia de referinta (de obicei populatia activa). In graficele 2 si 3 este prezentata evolutia numarului somerilor inregistrati si a ratei somajului: Graficul]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Mecanismul De Tranzactionare In Pietele Futures</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-mecanismul_de_tranzactionare_in_pietele_futures.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Toate tranzactiile futures si cu optiuni pe futures au loc in spatii special amenajate pentru aceasta activitate, locuri numite ringuri (pit-uri). La BMFMS contractele sunt tranzactionate in ringuri, in functie de tipul de activ tranzactionat. In fiecare ring se tranzactioneaza un singur activ si acesta este singurul loc unde pot avea loc tranzactiile cu activul respectiv. In imediata apropiere a ringurilor sunt birourile agentiilor de brokeraj. Aici sunt primite prin fax, ordine de la investitorii individuali sau de la mari investitori comerciali, clienti ai agentilor de brokeraj din toata tara, pentru a fi duse in ringurile de tranzactionare unde vor fi executate de brokerul agentiei de brokeraj. Fiecare ring este subdivizat in etaje, fiecare pentru o alta data de scadenta a contractului. Pentru prima luna (data cea mai apropiata de scadenta si cea mai activ tranzactionata), este nevoie de un spatiu mai mare. In ringul ROL/DEM de exemplu, prima luna ocupa aproximativ 3/4 din suprafata totala. Tranzactionarea contractelor cu o scadenta mai indepartata ocupa o suprafata mai mica din ring. Brokerii stau pe treptele ringului de tranzactionare strigand sau anuntand prin semne cantitatile si preturile lor de cumparare sau de vanzare. In apropierea ringurilor de tranzactionare se afla tabele pe care se afiseaza preturile la care sunt efectuate tranzactiile si ora exacta. Motivul adoptarii acestui sistem este de a stabili cu precizie timpul in care tranzactiile au avut loc, aceasta in eventualitatea aparitiei unor divergente. De asemenea, exista numeroase monitoare sau tabele electronice pe care se transmit informatii suplimentare cum ar fi cele referitoare la preturile de la alte burse sau piete, sau diverse anunturi. Tranzactionarea la bursa nu este altceva decat cumpararea si vanzarea de contracte futures si optiuni. Acestea sunt tranzactionate folosind norme de ofertare prin strigari codificate sau semne, printr-un sistem denumit licitatie prin strigare. Regula de baza in pietele futures este sa cumperi la pret scazut si sa vinzi la pret ridicat, indiferent in ce ordine. Tranzactiile cu contracte futures si optiuni nu presupun contactul direct intre participanti deoarece acestea au loc intre reprezentantii lor - brokerii agentiilor de brokeraj - direct pe pietele organizate in acest scop. Participantii pe pietele futures sunt speculatori si hedgeri (producatori si furnizori de materii prime, importatori si exportatori de marfuri si servicii, societatile de valori mobiliare si cele bursiere, bancile, fondurile de investitii si institutiile financiare) care tranzactioneaza in mod liber aceste contracte in scopul obtinerii de profituri si avantaje economice, sau de a se proteja impotriva riscului de variatie a pretului intr-un viitor determinat. Interesele lor sunt diferite: speculatorii urmaresc obtinerea unui profit din diferenta de pret intre momentul initierii contractului si momentul lichidarii lui, iar hedgerii urmaresc]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Metode De Amortizare</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-metode_de_amortizare.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Capitolul 1. Prezentarea teoretica a temei metode de amortizare a imobilizarilor corporale 1. Cadrul legal de desfasurare a unei activitati economice 2. Conditii de desfasurare a activitatii economice 3. Corelarea nivelului imobilizarilor cu volumul productiei fizice si influenta acesteia asupra situatiei financiare a unitatii. 4. Evidenta financiar contabila a imobilizarilor corporale rol si importanta. Capitolul 2. Amortizarea imobilizarilor corporale 1. Definitia amortizarii. 2. Conditiile amortizarii 3. Baza teoretica si caracterul stiintific al amortizarii. 4. Corelatia intre politica de investitie si politica de amortizare 5. Corelatia dintre autofinantare si amortizare. 6. Clasificarea amortizarii, caracterizare si avantaje. 7. Evidenta amortizarii in contabilitate. Capitolul 3. Prezentarea amortizarii imobilizarilor corporale la firma HELP S. A Capitolul 4. Propuneri si concluzii, anexe, bibliografi, argument. Am ales aceasta tema deoarece am considerat-o ca fiind de o deosebita importanta. In contextul actual al economiei de piata o unitate economica poate sa obtina rezultate deosebite in conditiile concurentei numai daca rodusele finite realizate, lucrarile executate si serviciile prestate sunt de o calitate buna si la un pret acceptabil. Productia destinata vanzarii trebuie sa fie realizata in functie de cerintele pietei. Dupa 1989 s-a constatar o crestere a cererii de piata pentru produsele moderne, eficiente si de o buna calitate. In acelasi timp populatia dupa aceasta data a avup acces la mult mai multe informatii, lucru care a influentat nivelul cererii. Avand in vedere ca pe piata romana au patruns foarte multe produse straine similare cu cele romanesti, producatorii autohtoni au fost obligati sa acorde o atentie suplimentara calitatii. Pentru obtinerea de bunuri de calitate superioara care sa se alinieze la standardele internationale este nevoie de materii prime de o buna calitate, mijloace de productie performante si o forta de munca cu un grad de calificare superior. Avind in vedere aceste 3 conditii unitatile economice s au orientat in utilarea cu mijloace de productie moderne, fiabile cu performante superioare si cu o mare productivitate. Achizitia lor reprezinta un efort financiar pentru fiecare unitate si de aceea operatiile de achizitie trebuie analizate foarte bine inainte de a fi efectuate calculand si efetele financiare pe care le implina achizitia pe intreaga perioada de amortizare a imobilizarilor. Calculul si evidenta amortizarii imobilizarilor reprezinta o activitate de maxima importanta realizata de evidenta financiar -contabila din fiecare unitate. Aceasta evidenta este tinuta in orice unitate de compartimentul financiar - contabil care poate prezenta in orice moment situatia investitiilor, sumelor amortizate si a restului de recuperat prin amortizare. Aceste situatii pot fi prezentate la solicitarea conducerii unitatii sau]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Microeconomie - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-microeconomie_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 2. 2 - Studiul cererii 4 2. 3 - Examinarea concurentei 4 3 - Echilibrul pietei 5 4 - Concurenta 5 4. 1 - Strategii anti-concurentiale 6 Economia este acea stiinta care analizeaza acele principii si reguli pe baza carora se poate ameliora relatia dintre nevoi si resure. Totodata este. arta de a obtine maximum de la viata dupa cum o defineste George Bernard Show. 1 - Piata In societatile primitive supravietuirea era asigurata de vanatoare si de cules. Dupa aparitia primelor meserii si deprinderea de catre unii a fabricarii uneltelor si a ceramicii, iar de catre altii a lucrarii pamantului, schimbul a devenit necesar. Claude Levi-Strauss observa ca schimburile sunt razboaie rezolvate in mod pasnic si razboaiele sunt generate de tranzactii nefericite. Organizarea schimburilor constituie, de asemenea, si in primul rand, unul din actele fondatoare ale oricarei societati, un contract social mai mult sau mai putin spontan, care defineste locul economiei in ansamblul vietii sociale. Astazi specializarea este impulsionata din ce in ce mai mult in cadrul frontierelor nationale, ca si la scara mondiala. Cadrul pietei este cel in care se realizeaza schimburile dintre ofertanti si cumparatori. Economistii au incercat sa dea o definitie exacta, complexa si totodata completa a pietei insa nu au reusit. Definirea pietei are aceleati fundamente dar detaliile pe care se insista difera. Motivul este complexitatea posibilitatilor oferite de piata si multitudinea formelor a acesteia. Totusi exista o forma traditionala a pietei concretizata prin halele publice in care vanzatorii isi expun marfurile si serviciile. Diferind de la cumparator la cumparator se face o alegere, care poate fi influentata de foarte multe aspecte, dupa care cu ajutorul banilor se achizitioneaza bunul dorit. Abordarea cumparatorilor de catre vanzatori este realizata in modalitati ce variaza de la un produs la altul, de la o tara la alta si chiar de la o regiune la alta. Concis spus, tehnica de productie si natura produsului au o influenta directa asupra formei pietei. Traditiile nationale sau regionale joaca de asemenea, rolul lor. Piata este de fapt, o institutie sociala si organizarea sa este legata de alte institutii, mentalitati si comportamente ale fiecarui popor. De exemplu germanii si elvetienii au adoptat repede marile suprafete pentru vanzarea cu amanuntul, in schimb, francezii au ramas mult timp legati de micii comercianti de cartier, iar acestia legati de magazinele lor. Dar marile intreprinderi franceze de distributie au devenit liderii mondiali si exporta tehnicile de distributie in hipermagazine. Exista, de asemenea, piete inaccesibile consumatorilor, deoarece tranzactiile au loc intre intreprinderi. Importanta acestor piete este considerabila. Pietele sunt retele de comunicatie. Dezvoltarea lor este astfel foarte legata de procesul tehnicilor de comunicatie. Explozia tehnicilor informatice si de telecomunicatii provoaca in]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Modelul Liniar Unifactorial</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-modelul_liniar_unifactorial.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Se cunosc urmatoarele date privind incasarile medii lunare si suprafata comerciala a 12 societati avind acelasi profil de activitate: unde: - y reprezinta valorile reale ale variabilelor dependente (incasarile medii lunare); - x reprezinta valorile reale ale variabilelor independente (suprafata comerciala); - u este variabila reziduala, reprezentand influenŝele celorlalti factori ai variabile y, nespecificati in model, considerati factori intamplatori, cu influente nesemnificative asupra variabilei y. Analiza datelor din tabel, in raport cu procesul economic descris conduce la urmatoarea specificare a variabilelor: y incasarile medii lunare reprezentand variabila rezultativa, ale carei valori depind de o serie de factori: suprafata comerciala, amplasarea magazinului, publicitate, numar de salariati, pret de vanzare, s. a. m. d.; x suprafata comerciala, factorul considerat cu influenta cea mai puternica asupra variabilei y. Specificarea unui model econometric presupune alegerea unei functii matematice cu ajutorul careia poate fi descrisa legatura dintre cele doua variabile. Pentru modelul unifactorial, procedeul cel mai des folosit il constituie reprezentarea grafica cu ajutorul corelogramei. Cu ajutorul graficului s-au reprezentat legaturile dintre incasarile medii lunare ale unitatii (variabila rezultativa) si suprafata comerciala. Din grafic se poate observa ca asupra caracteristicii rezultative, pe langa suprafata comerciala, au influentat si alti factori intrucat exista puncte a ezate fara nici o regularitate, influenta acestor factori intamplatori neidentificati se va elimina prin ajustare, adica prin stabilirea liniei de regresie teoretica. Intre numarul de angajati si volumul vanzarilor exista o legatura stransa datorita concentrarii intense a frecventelor in jurul diagonalei. Din grafic se poate observa ca distributia punctelor empirice poate fi aproximata cu o dreapta. Drept urmare, modelul econometric care descrie legatura dintre cele doua variabile este un model liniar unifactorial y = a + bx + u, a si b reprezentand parametrii modelului, b > 0, panta dreptei fiind pozitiva rezulta ca legatura dintre cele doua variabile este directa liniara. a - este coeficientul care exprima influenta factorilor neinclusi in model, considerati cu influenta constanta b - coeficient de regresie b. Deoarece parametrii modelului sunt necunoscuti, valorile acestora se pot estima cu ajutorul mai multor metode. Se va utiliza metoda celor mai mici patrate, aceasta fiind utilizata in mod curent. Aceasta metoda porne te de la urmatoarea relatie: unde: In mod concret MCMMP consta in a minimiza functia: Rezolvand sistemul: Tabel 1. a Tabel 1. b Valorile variabilei reziduale se vor obtine din urmatoarea relatie: unde: k este numarul estimatorilor; In urma acestor calcule, modelul econometric se poate scrie: (0, 218) (0, 002) c. Estimatorii obtinuti cu ajutorul metodei celor mai mici patrate]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Monografie</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-monografie.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Trecerea la economia de piata a facut necesara adoptarea unei forme noi de organizare a activitatii de asigurare si reasigurare in tara noastra. In acest sens, in locul Administratiei Asigurarilor de Stat, care si-a incetat activitatea la 31 decembrie 1990, au luat fiinta trei societati: Societatea comerciala de asigurare-reasigurare Asigurarea Romaneasca S. A., prescurtata ASIROM, societatea ASTRA S. A. si agentia CAROM S. A. Societatea Asigurarea Romaneasca S. A. a preluat activele aferente asigurarilor facultative de viata, in suma de 6100 mil. lei, cele aferente asigurarilor obligatorii, asigurarilor facultative de autoturisme si altor asigurari in suma de 1000 mil lei si, in limitele acestora pasivele corespunzatoare, precum si bunurile imobile apartinand ADAS, incluse in capital. In toate actele, politele, anunturile, publicatiile si alte acte emanand de la societate, denumirea societatii va fi precedata sau urmata de cuvintele societate pe actiuni, S. A. , de capitalul social, din care cel efectiv varsat, numarul de ordine din registrul comertului si sediul societatii. Societatea comerciala de asigurare-reasigurare ASIROM este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate pe actiuni. Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu statutul propriu. Membrii consiliului de administratie Angela Toncescu presedinte Vasile Vulpescu Radu Cocea Radu Negrea Mircea Filipoiu Gheorghe Ionescu Liviu Hagea Octavian Nan Victor Dacescu Scopul societatii este desfasurarea activitatii de asigurare-reasigurare prin acceptarea de riscuri in schimbul platii unor prime de catre asigurati si, respectiv, reasigurati si prin plata despagubirilor sumelor asigurate in cazul producerii evenimentelor asigurate, in vederea compensarii daunelor si a realizarii de profituri; desfasurarea activitatii de intermediere si prestarii de servicii in domeniul asigurarilor, precum si a altor activitati conexe sau utile atingerii scopului societatii, in vederea realizarii de profituri. ASIROM intra in relatie cu toate segmentele populatiei si economia romaneasca, avand in 1998 peste 1 500 000 contracte de asigurari de viata si peste 2 100 000 in cadrul ramurilor non-viata. Obiectul de activitate al societatii este: practicarea asigurarilor obligatorii potrivit prevederilor legale in vigoare; practicarea asigurarilor facultative: -de viata; -de persoane, altele decat cele de viata; -de autovehicule; -maritime si de transport; -de aviatie; -de incendiu si alte pagube la bunuri; -de raspundere civila; -de credite si garantii; -de pierderi financiare din riscuri asigurate; -agricole; practicarea reasigurarilor in toate categoriile de asigurari pervazute la lit. b practicarea activitatii de intermediere si prestari de servicii in domeniul asigurarilor; practicarea altor activitati conexe sau utile atingerii scopului societatii, inclusiv]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Morala Si Etica In Afaceri</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-morala_si_etica_in_afaceri.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Au trecut 10 ani de la schimbarea radicala a sistemului social din Romania si cand citesti oricare din marile cotidiene centrale gasesti doua elemente omniprezente: reclamele la telefoanele erotice si cel putin un articol pe zi, care sa trateze un caz de coruptie, la nivel inalt, din aproape toate domeniile din societatea romaneasca. Bertram Spector (Management Systems International) a prezentat in luna Ianuarie a acestui an rezultatele unei cercetari efectuate anul trecut de United States Information Service Romania, pentru a afla perceptia subiectilor despre gradul de coruptie existent in diverse institutii. Rezultatele acestei cercetari arata ca, potrivit perceptiei celor chestionati, nivelul cel mai mare de coruptie il inregistreaza Parlamentul si Executivul, urmat de mediul de afaceri, Agentia de Privatizare, administratia locala, Politie, spitale, etc. In cadrul aceleiasi cercetari se arata ca peste 60 la suta dintre subiecti considera ca cea mai mare parte dintre functionari accepta mita. [10] Dealtfel este recunoscut chiar si de parlamentari faptul ca situatia grea economica, financiara si sociala este generata de legatura foarte stransa dintre politica si coruptie (privita ca opusul moralei) (Paula Ivanescu, deputat PD de Prahova). [11] O cercetare facuta de Banca Mondiala arata faptul ca 51 % dintre firmele romanesti ofera mita pentru a-si inlesni afacerile, acesta fiind un procent foarte ridicat in comparatie cu firmele din celelalte state central si est-europene unde acest procent se situeaza la nivelul de 20 %, in aceste conditii aproape 4% din venitul anual al firmelor reprezinta bani destinati oferirii de mita. [15] Transparency International, o organizatie internationala a carui obiectiv il reprezinta lupta impotriva coruptiei, efectueaza anual un amplu studiu de evidentiere a acestui fenomen in 99 de tari, pozitioneaza Romania, in 1998 pe locul 61, cu nota 3, 0, iar in 1999 pe locul 67 in ceea ce priveste lipsa coruptiei cu nota 3, 3, pe baza unui complex de 6 sondaje independente. [5] In ceea ce priveste societatea romaneasca se poate observa ca ea este condusa mai mult de interese individualiste (sau cel mult interese ale unul grup restrans (, decat de principii care sa serveasca interesului national. Iar saracia, subdezvoltarea economica, violenta nu ar putea fi inlaturate decat prin cresterea gradului de cultura, educatie si desavarsire morala. Intrucat starea sociala a unei societati se determina prin starea ei economica, intelectuala si morala (asa cu aprecia si Spiru Haret, in lucrarea sa Mecanica Sociala (. Ori din punctul de vedere al Indicatorului Dezvoltarii Umane, elaborat de Natiunile Unite in cadrul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, situeaza Romania (in anul 1995) pe locul 74, din 174 de tari cuprinse in acest program, cu IDU egal cu 0, 767. Unde IDU reprezinta un complex de indicatori referitori la speranta de viata, gradul de cuprindere in invatamant si PIB. [8] Astazi, se poate]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Negocierea Unui Contract</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-negocierea_unui_contract.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Negocierea comerciala internationala este un proces organizat de comunicare intre doi sau mai multi parteneri din tari diferite, care isi propun adaptarea progresiva a pozitiilor lor in scopul realizarii unei intelegeri de afaceri reciproc acceptabile, materializata in contractul extern. Pregatirea negocierilor comerciale presupune elaborarea unui program de lucru detaliat care sa cuprinda: stabilirea obiectivelor negocierii; cunoasterea partenerilor comerciali; documentarea si informarea; stabilirea strategiilor; elaborarea lucrarilor pregatitoare; analiza solutiilor posibile; integrarea operatiunii in cadrul general; studierea perspectivelor. Echipa de negociatori se stabileste in raport cu obiectivele propuse, in functie de natura si complexitatea tranzactiei tinand cont de conditiile generale in care urmeaza sa aiba loc tratativele. prenegocierea prima discutie sau comunicare cand ambele parti lasa sa se inteleaga ca sunt interesate de abordarea unei probleme. negocierea propriu-zisa are ca punct de plecare declararea oficiala a interesului partilor de a solutiona in comun o problema, de a realiza anumite obiective, concretizandu-se in incheierea unei intelegeri, de regula scrise, care contine prevederile si masurile ce trebuie intreprinse pentru realizarea obiectivului comun. postnegocierea incepe in momentul adoptarii intelegerii si include ansamblul de obiective ce vizeaza punerea in practica a prevederilor acesteia. protonegocierea consta in desfasurarea in paralel cu negocierea a unei activitati sustinute si permanente de armonizare tacita a intereselor, a punctelor de vedere. Se manifesta prin acte unilaterale ce pot fi luate in considerare de parteneri ca semnale incurajante, respectiv descurajante. Avand in vedere faptul ca firma Mondostar lucreaza in sistem lohn si nu are un produs propriu cu o marca proprie elementele specifice pe care se axeaza negocierea afacerilor internationale sunt: pret, capacitate, termene de livrare si durata perioadei de intersezon. Dintre toate acestea cea mai mare importanta o are negocierea pretului extern. Datorita faptului ca toti clientii firmei sunt din Germania valuta platii a fost stabilita de comun acord ca fiind marca (si datorita stabilitatii relative acestei valute comparativ cu dolarul). Dupa ce firma Mondostar a identificat sau a fost contactata de un potential client cu care este interesata sa colaboreze, stabileste preturile cu care sa se prezinte la negocieri, preturi stabilite in functie de produsele pe care potentialul partener de afaceri doreste sa le contracteze. Acelasi lucru este valabil si pentru negocierea preturilor pentru sezonul urmator cu partenerii existenti. Preturile se stabilesc in functie de produs, complexitatea confectionarii si model.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Norme De Munca Folosite De Firmele Sa</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-norme_de_munca_folosite_de_firmele_sa.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Scopul respectarii acestor norme este sa contribuie la imbunatatirea continua a conditiilor de munca si la inlaturarea cauzelor care pot produce accidente de munca si imbolnaviri profesionale, prin aplicarea de procedee tehnice moderne. Utilajele si masinile vor fi astfel amplasate incat distantele minime dintre gabaritul lor functional maxim si celelalte elemente inconjuratoare sa respecte normele in vigoare. Masinile de frezat trebuie sa fie astfel concepute incat rotile de mana cu maner ale avansurilor sa nu se roteasca in timpul avansului rapid. Inainte de montarea frezei se va verifica ascutirea acesteia, daca aceasta corespunde materialului ce urmeaza sa sa prelucreze, precum si regimul de lucru indicat in fisa de operatii. Dispozitivul de fixare al piesei trebuie sa fie de constructie rigida, astfel ca la regimurile rapide de frezare sa nu se smulga piesa. Verificarea cotelor pieselor fixate pe masa masinii, precum si a calitatii suprafetei prelucrate se va face numai dupa oprirea masinii. Prinderea piesei pe masa masinii si desprinderea ei se vor face numai dupa ce axul principal s-a oprit complet. Fixarea piesei pe masa masini se va face in cel putin doua puncte, fie cu ajutorul unor dispozitive de fixare, fie cu ajutorul menghinei. Mandrinele de prindere se vor strange si desface numai cu chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii. Burghiul sau alezorul introdus in axul principal sau in mandrina de prindere trebuie sa fie bine centrat si fixat. Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite. Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau conurilor cu cozi uzate care prezinta crestaturi, urme de ciocan. Se interzice franarea cu mana a axului port-mandarina la oprirea masinii. La prelucrarea materialelor casante, muncitorul va purta ochelari de protectie. La masinile de rectificat trebuie sa existe carcase de protectie pentru asigurarea protectiei lucratorului in cazul spargerii accidentale a corpului abraziv. Pe toate masinile care utilizeaza corpuri abrazive se vor marca vizibil si durabil: sensul de rotire al corpului abraziv (printr-o sageata), turatiile sau vitezele de lucru ale acestuia. Mesele masinilor de rectificat plan trebuie sa fie prevazute cu ingradire pentru retinerea pieselor in cazul desprinderii lor. Mesele masinilor cu platou electromagnetic trebuie sa fie prevazute cu sisteme de interblocare care: sa permita cuplarea avansului numai dupa conectarea platoului electromagnetic; sa opreasca miscarea mesei in momentul intreruperii curentului electric de alimentare.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Oferta De Bunuri</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-oferta_de_bunuri.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: OFERTA reprezinta cantitatea maxima dintr-un bun sau serviciu care poate fi vanduta pe piata intr-o anumita perioada de timp si la un anumit pret unitar, acceptat de cumparator si considerat de vanzator ca pret minim, care ii trezeste dorinta de a vinde acel bun. OFERTA reprezinta cantitatea maxima dintr-un anumit bun pe care un vanzator intentioneaza sa o vanda intr-o perioada determinata de timp, la un anumit pret. In functie de nivelul cererii, cantitatea vanduta poate sa difere de cantitatea oferita. Daca pe piata unui bun se insumeaza cantitatile oferite, la acelasi pret, de catre toti vanzatorii, rezulta oferta de piata. Ea exprima relatiile in legatura cu: cantitatea maxima dintr-un anumit bun, pe care vanzatorii doresc sa o vanda la un anumit pret unitar; In functie de ce exprima oferta, aceasta se poate manifesta din partea unui producator individual, a unei firme sau a unei ramuri de activitate pentru un anumit produs, iar ea poate fi: individuala, adica oferta dintr-un produs sau serviciu din partea unui producator sau unei unitati economice; totala, adica intreaga cantitate a unui produs sau serviciu pe care producatorii o ofera spre vanzare; agregata (globala), adica totate bunurile si serviciile, din tara respectiva, destinate pietei, in tota diversitatea si cantitatea lor, exprimate in bani. In functie de natura bunurilor se pot distinge urmatoarele forme de oferta: oferta de bunuri independente (de ex.: oferta de calculatoare, autoturisme, confectii, etc.); oferta complementara, cand din productia unor bunuri principale (de ex.: productia de carne, de miere, etc.) rezulta unele bunuri secundare; oferta mixta, cand mai multe bunuri oferite satisfac aceeasi cerere (de ex.: cafea, ceai, lapte). Daca avem in vedere influenta factorilor de productie asupra dimensiunilor ofertei la un moment dat, se cunosc: oferta fixa, in cazul raritatii absolute a factorilor de productie, ceea ce face ca volumul de bunuri oferite pietei sa fie relativ constant si sa nu poata fi majorat prin decizii economice; oferta flexibila, ca rezultat al raritatii relative a factorilor de productie, un bun putand sa fie reprodus in cantitati variabile cu ajutorul factorilor de productie disponibili. In conditiile in care introducem in analiza factorul timp, oferta in totalitatea ei devine flexibila si se manifesta in urmatoarele forme: oferta instantanee sau pe termen foarte scurt, cand producatorul (vanzatorul) nu poate modifica marimea ofertei decat in functie de stocurile de care dispune in acel moment; oferta pe termen scurt, cand dimensiunile ofertei se pot modifica in functie de gradul de folosire a capacitatilor de productie existente si prin angajarea de noi lucratori; oferta pe termen lung, se modifica prin crearea de noi capacitati de productie, scoaterea din functiune a unor capacitati, introducerea progresului tehnic, s. a. Modificarea pretului de pe piata unui bun determina extinderea si]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Optiunile Reale Si Teoria Jocului</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-optiunile_reale_si_teoria_jocului.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: La o recenta conferinta despre optiunile reale, un delegat al comaniei de telecomnuicatii a ridicat urmatoarea dilema in raspuns catre un vorbitor din partea unei firme de consultanta manageriala. Parafrazandu-l, el a spus Dumneavostra ati evidentiat importanta de a avea optiuni si de a amana deciziile de investitii. Luna trecuta, un consultant de la compania dumneavoastra a sfatuit firma mea, o companie de telecomunicatii, sa actioneze decisiv, infatuand importanta unui angajament fata de piata si inlaturand avantajul asupra rivalilor nostrii. Nu este intr-o oarecare masura contradictoriu? Raspunsul a reflectat putina lumina asupra acestui aparent conflict, insumand putin mai mult decat Deci, optiunile reale nu pot fi aplicate in orice caz. In anii recenti a existat un interes considerabil pentru optiunile reale ca metoda de evaluare si estimare tehnica a investitilor. Conform mai multor carti de specialitate (printre care Trigeorgis (1996), Amram si Kulatilaka (1999) si Copeland si Antikarov (2001)), abordarea optiunilor reale este acum, de asemenea tratata in texte standard ca de exemplu Brealey si Myers (2000). Tehnica a fost aplicata asupra catorva zone incluzand evaluarea imprumputurilor petroliere, dreptul de autor si proprietati. In ciuda entuziasmului initial, evaluarea optiunilor reale s-a dovedit dificil de pus in practica. Tehnicile sunt semnificant de mult mai complexe decat metodele stabilite de evaluare a investitilor a fluxului monetar redus (FMR), intoarcerea capitalului investit (ICI) sau perioada de rambus monetar. Evaluarea optiunilor reale necesita analizarea detailata a tuturor posibilelor dezvoltari viitoare, si gradul de incertitudine al acestor posibilitati, nu doar a venitului asteptat. Managerii sunt de asemenea datori sa monitorizeze constant dezvoltarea mediului afacerial, luand in calcul daca conditile avantajeaza exercizarea unei oportunitati de investire pe viitor, sau daca s-au deteriorat intr-o asemenea maniera incat abandonarea proiectului este in prezent recomandata. Chiar presupunand ca aceste dificultati practice pot fi depasite, un element fundamental ramane spre a fi rezolvat. Cand anume ar trebui sa se aplice optiunile reale de evaluare? Este intotdeauna relevant, sau 1 Adresa de contact: Lexecon Ltd, Orion House, 5 Upper St Martin s Lane, London WC2H 9EA, UK Email: helen@lexecon. co. uk. Tel: 020 7240 6740 exista situatii in care stabilitele metode bazte pe FMR sunt superioare? Exista, chiar si consultanti care vand tehnica rezolvatoare declarata, situatii unde optiunile reale pot conduce o firma spre pierderi serioase. Intr-o situatie unde actionatul rapid si inlaturarea avantajului asupra rivalilor sunt avantaje strtegice, utilizarea optiunilor reale ar putea cauza o firma sa rateze importante oportunitati si sa piarda pozitia pe piata. Cum putem identifica situatile in care optiunile reale ar trebui abandonate in favoarea unor tehnici mai bine stabilite? Dificultati apar in mod]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
    </channel>
</rss>

