<?xml version="1.0" encoding="ISO-8859-1"?>
<!-- generator="FeedCreator 1.7.2" -->
<?xml-stylesheet href="" type="text/xsl"?>
<rss version="2.0">
    <channel>
        <title>RSS Arhiva Referate Scolare, Referate Online</title>
        <description><![CDATA[Cea mai mare arhiva online cu referate scolare / referate online. Materialele sunt postate de utilizatori si pot fi consultate GRATUIT.]]></description>
        <link>http://www.tocilar.ro/flux_rss.html</link>
        <lastBuildDate>Wed, 23 May 2012 22:07:12 +0100</lastBuildDate>
        <generator>FeedCreator 1.7.2</generator>
        <image>
            <url>http://www.tocilar.ro/img/ico_logo.gif</url>
            <title>Tocilar.ro Logo</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/</link>
            <description><![CDATA[RSS sustinut de Tocilar.ro. Click pentru a ne vizita.]]></description>
        </image>
        <item>
            <title>Generator De Tact Si Interfata Ready Pentru Procesoarele 8028</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-generator_de_tact_si_interfata_ready_pentru_procesoarele_8028.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: System clock este un semnal utilizat de procesor si de dispozitivele care se sincronizeaza cu microprocesorul. Frecventa acestui semnal trebuie sa fie de doua ori mai mare decit frecventa tactului intern al microprocesorului. CLK poate fi conectat la intrari TTL si la intrari MOS. F/C I Frequency/Crystal select specifica tipul sursei de frecventa. Cind este strapat LOW un oscilator intern genereaza CLK. Cind este strapat HIGH intrarea EFI comanda CLK. X1, X2 I Crystal In sunt doi pini la care se conecteaza cristalul extern necesar oscilatorului intern. EFI I External frequency In este sursa de frecventa cind F/C este HIGH. PCLK O Peripheral Clock este o iesire cu frecventa de doua ori mai mica decit CLK si cu factorul de umplere 1/2. ARDYEN I Asynchronous ready enable este activ LOW si alege pe ARDY ca sursa de ready pentru ciclul de bus curent. ARDY I Asynchronous ready este actv LOW si este folosit pentru a termina ciclul de bus curent. Intrarea ARDY poate fi asincrona cu CLK. SRDYEN I Asynchronous ready enable este activ LOW si alege pe SRDY ca sursa de ready pentru ciclul de bus curent. SRDY I Asynchronous ready este actv LOW si este folosit pentru a termina ciclul de bus curent. READY I Ready este o iesire activa LOW care permite terminarea ciclului curent de bus. READY este o iesire open colector care necesita un rezistor extern. S0, S1 I Status prepara 82C284 pentru un ciclu de magistrala. S0 si S1 sincronizeaza PCLK cu ceasul intern al procesorului si controleaza semnalul READY. RESET O Reset este o iesire activa HIGH si este derivata din intrarea RES. Cind Reset este activ, READY va fi activ (LOW). RES I Reset in, activ LOW este folosit pentru generarea Reset-ului sistemului. Poate fi asincron cu CLK. Vcc Alimentare +5V GND Masa 0V Generarea semnalului READY 82C284 accepta 2 surse pentru generarea semnalului READY. Poate fi utilizata atit sursa sincrona (SRDY) cit si sursa asincrona (ASRDY). READY este activ (LOW) daca SRDY + SRDYEN =0 sau daca ARDY+ARDYEN=0. READY va ramine activ cel putin 2 cicluri. Condensatori folositi de 82C284 Frecv. cristal C1 (intre pin 7 si masa) C2 (pin 7 si masa) 1-8 MHz 60pF 40pF 8-20 MHz 25pF 15pF peste 20 MHz 15pF 15pF]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Controler De Magistrala Pentru Microprocesoarele Din Familia 80</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-controler_de_magistrala_pentru_microprocesoarele_din_familia_80.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: System Clock furnizeaza tactul de baza pentru 82C288. Frontul coborator al acestei intrari stabileste cand sunt memorate intrarile si cand se schimba iesirile. S0, S1 I Bus Cycle Status starteaza un ciclu de magistrala si impreuna cu M/IO defineste tipul ciclului de magistrala. M/IO S1 S0 Ciclu0 0 0 Interupt Acknowledge 0 0 1 I/O Read 0 1 0 I/O Write 0 1 1 None 1 0 0 Halt 1 0 1 Memory Read 1 1 0 Memory Write 1 1 1 None M/IO I Memory or I/O select face distinctia intre accesul la memorie si dispozitivele IO. MB I Multibus Mode Select da configuratia in timp a semnalelor de comanda si control. Cand este HIGH controller-ul genereaza semnale de comanda si control pentru magistrala MULTIBUS. Cand este LOW controller-ul genereaza semnale optimizate pentru un ciclu scurt de memorie. Acest pin este de obicei strapat si nu modificat dinamic. CENL I Command Enable Latched permite lui 82C289 sa raspunda ciclul de bus initiat. Este activ HIGH si memorat la sfirsitul fiecarui ciclu Ts. CENL este folosit pentru a selecta controller-ul dorit atunci cand 80286 foloseste mai mult de o magistrala. CMDLY I Command Delay permite intirzierea startului comenzilor. Este activ HIGH. Comenzile sunt emise atunci cand CMDLY devine LOW. Daca READY estedetectat LOW inaintea elaborarii comenzilor 82C288 va termina ciclul de bus chiar daca n-a fost folosita nici o comanda. READY I Ready indica terminarea ciclului de bus curent. Este activ LOW. MULTIBUS cere cel putin o stare wait pentru a permite comenzilor sa devina active. CEN/AEN I Command enable Address enable controleaza comenzile si semnalul DEN. Poate fi conectat la Vcc sau la GND. Cand MB este HIGH acest semnal are functia de AEN. AEN este activ LOW si informeaza ca CPU controleaza bus-ul comun si deci 82C286 poate lasa comenzile sa paraseasca starea three state OFF. AEN cu valoare HIGH indica faptul ca CPU nu are controlul bus-ului comun si determina trecerea comenzilor in three state OFF si a semnalului DEN in starea inactiv (LOW). Cand MB este LOW acest pin are functia CEN. Cand CEN este HIGH controller-ul de bus activeaza comenzile si DEN. Cand CEN este LOW comenzile si DEN devin inactive dar nu in three state OFF. ALE O Adress latch enable controleaza memorarea adreselor pentru a le mentine stabile in timpul unui ciclu de magistrala. Este activ HIGH. MCE O Master cascade enable informeaza ca o adresa de la un master 8959A va fi plasata pe magistrala de adrese a CPU pentru a fi memorata sub controlul ALE. Este activa HIGH si doar in timpul ciclului interrupt acknowledge. DEN O Data enable]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Abordarea Strategica A Resurselor Umane</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-abordarea_strategica_a_resurselor_umane.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Abordarea strategica a resurselor umane face parte din planificarea strategica de ansamblu a oricarei companii, privita ca un proces de previziune care ne permite stabilirea, cuantificarea si corelarea continua a resurselor cu obiectivele, precum si a acestora - luate impreuna - cu oportunitatile si constrangerile pietei. Analiza potentialului intern si a restrictiilor organizationale Prognoza capacitatii de valorificare a oportunitatilor firmei - marketing - Concretizarea strategiilor in: Planuri de dezvoltare Politici si Proceduri Evaluare performante Implementare si revizuire Globale Sectoriale - resurse umane - tehnologie - marketing - Figura 2. 1. Procesul planificarii strategice a organizatiei Strategiile in domeniul resurselor umane, numite si strategii de personal, sunt strategii partiale, avand un caracter derivat. Ele vizeaza obiective specifice si doar o parte a resurselor considerate in cadrul strategiei globale, dar au aceleasi componente si implica un demers metodologic de elaborare similar. 2. 2. Tipologia strategiilor din domeniul resurselor umane Pornind de la elementul integrator fata de strategia organizationala, Buhner distinge trei categorii distincte de strategii in domeniul resurselor umane si anume: - strategii axate pe efortul investitional; - strategii orientate catre setul de valori relevante pentru organizatie; - strategii orientate spre mix-ul de resurse. - Alti cercetatori merg chiar mai departe cu detalierea, clasificand strategiile orientate spre mix-ul de resurse dupa dimensiunea fondurilor alocate pentru dezvoltarea potentialului uman, astfel: - strategii de conciliere; - strategii de supravietuire; - strategii in salturi (de tip hei-rup; - strategii de tip investitional. O alta structurare a strategiilor din domeniul resurselor umane prezenta in literatura de specialitate are in vedere decalajul de performanta pe care acestea isi propun sa il acopere. Vom avea, in consecinta: - strategii corective; - strategii proactive; - strategii procesuale. Etapele carierei parcurse de angajati in cadrul organizatiei permit o alta clasificare a strategiilor de personal, dupa cum urmeaza: - strategii de socializare; - strategii de specializare; - strategii de dezvoltare; - strategia de valorizare. 2. 3. Prognoza resurselor umane Primele proiectii privind evolutia viitoare a volumului si structurii resurselor umane sunt date de prognozele in acest domeniu. De precizat ca, la acest moment, obiectivele firmei sunt inca insuficient precizate, motiv pentru care vom avea de-a face cu un demers mai curand prospectiv decat normativ, avand la baza, in principal, celelalte prognoze sectoriale (tehnologice, financiare, de piata) precum si estimarile privind potentialul si cerintele resurselor umane existente. Prognoze tehnologice Misiunea, filosofia si setul de valori ale firmei Prognoze financiare Schimbari ale mediului ambiant Oportunitati]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Adjectivul Limbii Latine</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-adjectivul_limbii_latine.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In limba latina, adjectivul se imparte in doua categorii: Adjective de categoria I si adjective de categoria A II-a. Adjectivele de categoria I se enunta cu trei forme: masculinul (terminat in us), femininul (terminat in a) si neutrul (terminat in um). De exemplu: beatus, beata, beatum = fericit, fericita; Bonus, bona, bonum = bun, buna; Dupa cum ar fi trebuit sa observati, cele trei terminati apartin declinarilor I si a II-a de la substantiv. Sa explicam cat mai scurt cu putinta modul de declinare al adjectivelor: Terminatia (us) de la masculin reprezinta terminatia nominativului singular al substantivelor de declinarea a II-a masculine; asta inseamna ca pentru masculinul adjectivelor vom folosi terminatiile declinarii a II-a masculin, pe care le adaugam la tema adjectivului, tema pe care o obtinem, indepartand terminatia (us) de la prima forma. Astfel, cand avem un substantiv masculin si vrem sa-l declinam impreuna cu un adjectiv de categoria I, luam prima forma din cele trei enuntate si la tema acestei forme, adaugam terminatiile declinarii a II-a masculin, fiind atenti la numarul si cazul substantivului determinat - se acorda cu el. Exemplu: Luam substantivul poeta, poetae (declinarea I, gen masculin) si ajdectivul clarus, clara, clarum = renumit (adjectiv de categoria I); deci, substantivul este de genul masculin, asa ca si adjectivul va fi declinat tot la genul masculin, fiindca se acorda: Singular: N. - (clarus poeta), G. - (clari poetae), D. - (claro poetae), Ac. - (clarum poetam), Abl. - (claro poeta), V. - (clare poeta); Plural: N. - (clari poetae), G. - (clarorum poetarum), D. - (claris poetis), Ac. - (claros poetas), Abl. - (claris poetis), V. - (clari poetae); Trebuie un pic de logica si este foarte usor de inteles de ce este asa! Daca substantivul determinat este de genul feminin, luam a doua forma a adjectivului; dupa cum observam, aceasta forma este terminata in (a), adica chiar nominativul declinarii I. Rezulta ca genul feminin la adjective se declina, folosind terminatiile declinarii I de la substantiv. De exemplu luam substantivul feminin civitas, civitatis = cetate si adjectivul magnus, magna, magnum = mare: Singular: N. - (magna civitas), G. - (magnae civitatis), D. - (magnae civitati), Ac. - (magnam civitatem), Abl. - (magna civitate), V. - (magna civitas); Plural: N. - (magnae civitates), G. - (magnarum civitatum), D. - (magnis civitatibus), Ac. - (magnas civitates), Abl. - (magnis civitatibus), V. - (magnae civitates); La genul neutru se procedeaza analog, doar ca folosim terminatiile de la declinarea a II-a neutru. ADJECTIVELE DE CATEGORIA A II-A Adjectivele de categoria a II-a se enunta cu doua terminatii, prima reprezentand masculinul si femininul si a doua, neutrul. Prima terminatie este (is), iar la a doua forma terminatia este (e). De exemplu (brevis, breve = scurt). Masculinul si femininul, adica ce apartine de prima forma, se declina dupa declinarea a III-a]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Adrian Mutu</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-adrian_mutu.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Adrian Mutu este cel mai bun jucator activ al Romaniei, este un adevarat ambasador al tarii peste hotare. Incepe cariera in anul 1996 la FC Argesi Dacia Pitesti echipa sub tricoul careia a marcat 14 goluri in 51 de meciuri. Apoi in anul 1998 este transferat la Dinamo unde intra repede in inimile suporterilor marcand 29 de goluri in 41 de partide. Marea lui urcare a fost la Dinamo sub bagheta lui Ioan Andone antrenorul, care la a ajutat sa ajunga in anul 1999 la Inter, echipa la care a marcat 2 goluri si a jucat 14 meciuri. Mutu a avut o decadere si a ajuns la Helas Verona de la care a fost achizitionat de Parma. La Parma Mutu se acomodeaza repede si devine idolul din umbra al echipei marcand 22 de goluri in 36 meciuri. In acelasi sezon 2002-2003 a fost desemnat cel mai bun stranier din Italia. Abramovici noul patron a lui Chelsea Londra, care vroia sa faca o echipa de Champions Ligue il ia pe Mutu in echipa de vedete. Aici incep problemele lui Adrian, a gasit multi colegi cu care a inceput sa fregventeze barurile din Londra si ajungand in disgratia lui Ranieri jucand doar 31de meciuri si marcand 10 goluri, el stand mai mult pe banca de rezerve a echipei. Intre timp Adrian isi distrusese si casnicia despartindu-se de Alexandra cu care avea un copil. A inceput sa apara in ziarele de scandal din Anglia care l-au surprins prin discoteci cu celebritati precum Naomi Chambel. Intre timp la Chelsa vine Murihnio care il exclude pe Mutu din echipa, iesind pozitiv la un control antidoping. Adrian este suspendat de liga Engleza pe o perioada de 7 luni pierzand contractul cu Chelsa. Salvarea sa a venit din partea lui Luciano Mogi care il ia la Iuventus Torino. Mutu se casatoreste cu Consuelo, urmand sa aiba un copil.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Alchimia</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-alchimia.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Oamenii au folosit din cele mai vechi timpuri unele practici in care se petreceau fenomene chimice, fara a intelege reactiile care aveau loc: acrirea laptelui, fermentatia mustului in vin si apoi a acestuia in otet. Vopselele extrase din unele plante si folosirea lor la colorarea fibrelor de bumbac sau lana si tabacirea pieilor a fost a doua etapa importanta, alta fiind extragerea metalelor din minereuri. Aparitia acizilor (acetic, sulfuric, azotic, clorhidric, si a apei regale) a promis extinderea proceselor chimice spre domenii cu totul noi si extrem de variate. Deasemenea folosirea asa-ziselor laboratoare -extrem de rudimentare - au orientat chimia nu spre calea stiintifica, ci spre alchimie, daca prin aceasta intelegem in primul rand transmutarea metalelor comune in aur. Astfel unii dintre alchimistii din Africa, Asia si apoi din Europa au devenit robii acestei activitati (cautarea de aur) secole de-a randul, fara a fi putut realiza aur scump din metale ieftine, caci acest lucru nici nu era posibil, iar pe cale chimica nu este posibil nici astazi. Un rol deosebit de important in aceasta pentru aur in alchimie l-au avut arabii care, dupa ce au impanzit Egiptul, Grecia si Bagdadul cu manuscrisele lor vechi, apoi Nordul Africii si Spania, au dus cu ei manuscrisele ebraice si grecesti si au inceput traducerea lor in limba latina, limba curenta atunci in teologie, filozofie, si stiinta. Acest amalgon de idei si teorii de atunci a dus la contopirea unor teorii, s-a raspandit apoi rapid in multe tari si datorita lor alchimistii au putut convinge pe unii regi si papi ca transmutarea metalelor in aur este posibila, dand astfel un cuvant acestei arte care la inceput se practica in cel mai strict secret, numai de preotii egipteni. Arabii nu aveau restrictii in aceste activitati, iar calugarii catolici si apoi cei protestanti credeau ca ei sunt urmasii de drept ai vechilorpreoti egipteni. Aici avem si explicatia pentru ce alchimia avea mai ales la inceput, un caracter mistic. Cum putea fi altfel cand cei mai mari alchimisti europeni erau calugari: Albertus Magnus, Roger Bacon, Raymundus Lullus, Arnaldus Velanovanus, Toma dAquino, etc Cand intre alchimisti apar medici si farmacisti in frunte cu Paracelsus Van Helmont, Libavius, in alchimie se dezvolta o ramura extrem de importanta, iatrochimia sau chimia in medicina, adica subst chimice erau folosite ca medicamente. Un alt salt important a fost realizat in alchimie cand au aparut practicienii: Biringucei, Agrieola, Palissy, Glauber, Bottger, etc. Privind acum spre nu prea indepartata perioada nu este de mirare ca multi alti fizicieni si chimisti au acceptat teoria transmutarii, intrucat chiar Newton, Boyle, Van Helmont, Spinoza si Leibniz credeau ca este posibila.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Al Treilea Val Geopolitica</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-al_treilea_val_geopolitica.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Ultima lucrare a lui Alvin Toffler, Al treilea val, cunoscuta prin atributele ei de a fi incitanta, chiar socanta, a castigat popularitatea mondiala. Ea a fost editata in peste 1, 5 milioane de exemplare si tradusa in 16 tari. Cartea a necesitat o vasta documentatie, la elaborarea ei contribuind lectu ri indelungate ale revistelor de specialitate, rapoarte, ziare, documente, monografii din numeroase tari, alaturi d interviuri ale pionierilor schimbarii dintr-o gama larga de domenii. Nu au lipsit, dupa cum insusi autorul afirma, calatoriile, experientele personale. Aceasta carte imparte civilizatia in numai trei faze faza agricola a Primului Val, faza industriala a celui de Al Doilea Val, locul central ocupandu-l insa omenirea contemporana, aflata in zorii unei noi civilizatii, deseori personificata de Toffler civilizatia celui de Al Treilea Val. Termenul val este aici metaforic, el referindu-se la impactul social al unor torente de schimbare ce ne perturba vietile, aceste ciocniri de valuri ducand la disparitia civilizatiei industriale si aparitia civilizatiei informationale. Aceasta noua civilizatie este atat de revolutionara spune Toffler incat sfideaza vechile moduri de gandire, vechile formule, dogme si ideologii, intrucat acestea nu mai corespund realitatilor. Nu putem inghesui lumea embrionara de maine in spatiile tihnite de ieri. Nici atitudinile sau starile de spirit conventionale nu mai sunt potrivite. Aceasta este marea incercare al lui Alvin Toffler. In capitolul Mausoleul politic, Toffler subliniaza mesajul politic al celui de Al Treilea Val necesitatea confruntarii cu o revolutie politica, in urma careia civilizatia celui de Al treilea Val sa beneficieze de noi instrumente politice de adoptare si aplicare a deciziilor, intrucat structurile politice de tipul celui de al Doilea Val sunt perimate si pe punctul de a fi transformate. In subcapitolul Gaura neagra, Toffler, referindu-se la criza energetica din anii 70, critica neputinta mecanismului politic al S. U. A., blocajul decizional cu privire la chestiunile de importanta vitala pentru societate, aratand ca tehnologia politica a celui de Al Doilea Val scartaie, nefiind vorba de criza unui guvern sau a altuia, ci de o profunda criza a democratiei reprezentative in toate formele ei. Incapacitatea crescanda dae a lua decizii competente la momentul oportun modifica radical raporturile dintre putere si societate. Astfel, partidele politice isi pierd puterea de atractie, scade participarea la vot, cetatenii exprimandu-si fata de conducatorii politici dezgustul si dispretul, drept pentru care, sistemul politic, fiind el insusi dereglat, nu mai poate indeplini rolul de stabilizator intr-o societate dinamica, cuprinsa de schimbari. Gaura neagra in societate este un tot mai mare vid al puterii, inregistrat in toate tarile celui de Al treilea Val al schimbarii. Asistand la falimentul celor care ne conduc si observand politicienii]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Ambiguitatile Semantice Ale Conceptului De Ideologie Politologie</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-ambiguitatile_semantice_ale_conceptului_de_ideologie_politologie.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Spre deosebire de polisemantismul unor concepte-cheie din campul stiintelor social-politice (precum democratia sau libertatea, de exemplu) care au o vechime milenara, termenul ideologie are o varsta de mai putin de doua sute de ani. Aparitia si apoi consacrarea lui definitiva reprezinta incununarea fireasca a maturizarii unui curent de gandire - iluminismul care prin laicizarea valorilor si fetisizarea ratiunii la rang de lege universala credea ca poate crea o lume in care pasiunile si dorintele umane sa-si gaseasca o implinire in conformitate cu dreptul omului la fericire. Aceasta omnipotenta a ratiunii de a crea o lume noua prin descoperirea legilor care actioneaza in natura si in cadrul societatilor umane pe baza facultatii de a gandi a dus la increderea omului in fortele sale proprii, la credinta ca progresul social era implacabil, prin dezvoltarea cunoasterii, ceea ce a constituit prima configuratie semantica a conceptului: transformarea ideilor in credinte, in repere esentiale ale actiunii umane. Termenul ideologie a fost creat in 1789 de Antoine Destutt de Tracy, unul din filosofii pe care Conventia revolutionara ii insarcinasera cu conducerea nou creatului Institut Francez, special pentru a raspandi ideile iluminismului. Institutul s-a bucurat pentru putin timp de patronajul lui Napoleon, care a devenit membru de onoare inaintea Concordatului sau cu Biserica si a cezarismului crescand care au cauzat o rupere a relatiilor. In Elements d ideologie, scrisa intre 1801 si 1805, de Tracy propunea o noua stiinta a ideilor, o ideologie, care ar fi baza tuturor celorlalte stiinte. Respingand conceptul de idei innascute, de Tracy explica modul in care ideile noastre sunt bazate pe senzatii fizice. O explicatie rationala a originii ideilor, eliberata de prejudecatile religioase sau metafizice, ar constitui fundamentul pentru o societate dreapta si fericita. Aceasta deoarece investigarea ideilor individuale ar demonstra originea lor comuna in trebuintele si dorintele umane, acel cadru legal reglator al societatii pe baze naturale. Desi la originea sa conceptul de ideologie era considerat progresist, in conceptia lui Napoleon el a capatat sensuri peiorative. Pe masura ce guvernarea sa evolua catre un imperiu sustinut de catre o religie stabilita, critica ideologilor liberali si republicani era inevitabila. Acestia din urma constituiau o parte din cei pe care i-a invinuit Napoleon dupa retragerea de la Moscova. Ideologia, aceasta metafizica nebuloasa, este cea care, prin cercetarea subtila a primelor cauze, doreste sa stabileasca pe aceasta baza o legislatie a popoarelor, in loc de a-si obtine legile din stiinta inimii umane si a lectiilor istoriei, pe care trebuie sa le atribuim nenorocului dreptei noastre Frante. 1 Oscilatiile intre conotatiile pozitive si negative vor fi caracteristice pentru intreaga istorie a conceptului de ideologie. Astfel, in epoca lui Na-poleon., ideologia ajunge sa insemne virtual orice credinta de]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Amerigo Vespucci</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-amerigo_vespucci.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: S-a nascut pe 9 Martie 1454, in Florenta. A fost al treilea copil al lui Nastagio Vespucci, notar, si al Lisei de Giovanni. Familia Vespucci era una dintre cele mai culte si mai respectate familii de aristocrati din Florenta. Pentru a demonstra statutul familiei sale, in 1472, tatal lui Amerigo a dat ordin sa se picteze pe unul dintre zidurile unei biserici construite de un alt membru al familiei Vespucci in 1383, portretul familiei sale. Amerigo a fost foarte mult influentat de unchiul sau Giorgio Vespucci. Giorgio colecta manuscrise si detinea o biblioteca pe care mai tarziu a daruit-o familiei Medici, conducatoarea Florentei. Cu un an inainte ca Amerigo sa se nasca Giorgio construieste o scoala la manastirea sa din San Marco. Atunci cand Amerigo implineste varsta de 8 ani Giorgio moare. Invatand cu unchiul sau Amerigo a facut o pasiune pentru Dante Aligherii si pentru Virgil. Unchiul sau la initiat in psihologie dar mai ales in invataturile lui Aristotel, ce includeau astronomia, cosmografia si geografia. Tatal lui Amerigo, Sir Nastagio, isi facuse planuri ca fiul sau sa intre in viata comerciala. Nastagio s-a impotrivit trimiterii lui Amerigo la Universitatea din Pisa laolalta cu alti oameni needucati, ca Leonardo da Vinci si Shakespeare. In schimb Amerigo a urmat cea mai renumita scoala de geografie din Florenta, Paolo Toscanelli (1397-1482). Toscanelli era cel mai marte cosmograf al timpului si de asemenea un mare colectioner si realizator de harti. Toscanelli avea aspiratii sa navigheze in vestul Indiilor, asa ca este indicutabilfaptul ca el, Toscanelli, este omul ce i-a implantat lui Amerigo ideea de a naviga spre vest. Tatal lui Amerigo a murit in Aprilie 1478 si astfel Amerigo a devenit mostenitorul averii familiei sale. A devenit managerul familiei Medici, si timp de 16 ani a incheiat contracte in numele acestora strangand si el foarte multi bani. Se decide sa paraseasca Italia in favoare Spaniei. In 1491 Spania devenise taramul aventurierilor si as oportunistilor. In 1493 in Spania ajunge vestea ca Cristofor Columb ajunsese in Indiile de vest. Amerigo a continuat sa fie comerciant in slujba familiei Medici si a stabilit foarte multe contacte in Spania. In anul 1489 Vespucci transfera afacerea familiei Medici lui Gonzalo Berardi iar acestia doi devin prieteni apropiati Vespucci devine din ce in ce mai interesat de calatoriile lui Columb. Dupa mai multe incercari de a descoperi un pasaj catre Asia, Vespucci isi da seama ca trebuie sa devina si el explorator, avea toate calitatile pentru a fi marinar. In Mai 1499, Vespucci pleaca la drum alaturi de Alonso de Hojeda. Lui Amerigo I s-au dat 2 nave si putea sa faca ce ar fi vrut cu ele atata timp cat avea permisiunea lui Hojeda. Navele au ajuns in Brazilia pe 27 iunie1499 si au fost primele ambarcatiuni europene ce au ajuns acolo. Navele au navigat pe Amazon studiind totul. Vespucci se ocupa de cosmografie. Drumul la transformat pe Vespucci dintrun]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Aparatul De Fotografiat</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-aparatul_de_fotografiat.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Din totdeauna oamenii au dorit sa lase generatiilor viitoare o marturie a evenimentelor importante din viata lor. Pentru aceasta ei au gravat, au desenat, au pictat iar la sfarsitul secolului al 19-lea au fotografiat. O camera obscura, echipata cu o diafragma reglabila formeaza o imagine rasturnata a unui obiect, mai mult sau mai putin clara si mai putin luminoasa. 1. Cutia care este inchisa astfel incat sa nu patrunda lumina; pe interior este neagra pentru a evita difuzia luminii. Ea are rol de camera obscura. 2. Obiectivul este alcatuit dintr-o lentila convergenta sau un ansamblu de lentile convergente a caror distanta focala este de 5 cm pentru aparatele obisnuite. 3. Diafragma reglabila aflata in spatele obiectivului a carei deschidere variaza prin glisarea unor lamele montate una peste cealalta. 4. Obturatorul se afla in apropierea peliculei fotografice care impiedica patrunderea luminii atunci cand nu se fotografiaza. Apasand declansatorul se deschide obturatorul un timp scurt sI pelicula primeste lumina. 5. Sistemul de vizualizare permite fotografului sa vada ce va fotografia, sa incadreze correct sI sa realizeze diferite reglaje. 6. Pelicula fotografica este un film din plastic acoperit cu un strat de granule microscopice, pe care lumina provoaca o reactie chimica cunoscuta ca descompunerea clorurii de argfint. Imaginea va fi astfel inregistrata pe pelicula chiar daca este invizibila. Pentru a aparea imaginea trebuie sa sufere un alt tratament chimic numit developare. Pentru obtinerea unei fotografii cat mai bune trebuie indeplinite urmatoarele conditii: imaginea trebuie sa se formeze exact pe pelicula fotografica si sa fie cat mai clara; pelicula trebuie sa primeasca o cantitate de lumina bine determinata; In acest caz inaintea fotografierii unui obiect sunt necesare cateva reglaje. Pe obiectvele unor aparate de fotografiat exista inele de reglaj: inelul pentru reglarea diametrului diafragmei; inelul de punere la punct pentru reglarea dintre obiectiv si pelicula; inelul pentru reglarea profunzimii campului. Profunzimea campului este distanta dintre punctul cel mai apropiat sI punctul cel mai indepartat de aparat a caror imagine este clara. Unele aparate de fotografiat sunt prevazute cu un dispozitiv pentru reglarea vitezei de obturare. Reglarea distantei obiectiv pelicula reprezinta faptul ca obiectul de fotografiat nu este intotdeauna la aceeasi distanta fata de aparatul de fotografiat. Reglarea se realizeaza prin invartirea inelului 2. Reglarea cantitatii de lumina reprezinta cantitate de lumina necesara impresionarii peliculei fotografice si depinde de sensibilitatea peliculei. Cantitatea de lumina se regleaza prin alegerea corespunzatoare a timpuluide expunere sI a diametrului deschiderii diafgragmei. Reglarea timpului de expunere = timpul de expunere este timpul cat obturatorul ramane deschis. Cu cat timpul de expunere este mai mare cu atat pelicula primeste mai]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Aparitia Si Evolutia Stiintei Politice</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-aparitia_si_evolutia_stiintei_politice.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au fost preocupati de cunoasterea, stapanirea si studierea societatii, a cadrului in care traiesc si isi desfasoara activitatea. In consecinta, ea a fost analizata atat in ansamblul ei, ca intreg, cat si in domeniile si partile ei ce o compun. Dintre stiintele care sunt preocupate de descifrarea esentei societatii, a proceselor si legitatilor devenirii ei, un loc aparte il ocupa si politologia. In cadrul oricarei societati, indiferent de natura si nivelul ei de dezvoltare, politicul si politica au constituit activitati umane fundamentale, o functie esentiala a sistemului social. Drept urmare, orice investigatie profunda si detailata a oricarui sistem social, inclusiv a conditiei umane, nu se poate realiza fara o analiza a politicului. Istoriceste, primele elemente ale gandirii social-politice apar inca din antichitate, de care se leaga insasi etimologia termenului. Notiunea de politologie vine de la cuvintele grecesti polis-stat, cetate si logos-stiinta, adica stiinta despre stat, despre putere. De-a lungul vremii, aceasta notiune a imbracat diferite acceptiuni cum ar fi: arta de guvernare, de conducere, de politica, pana la termenul modern de politologie. Denumirea noua, moderna de politologie a aparut in 1954 si a fost pusa in circulatie de politologul german Eugen Ficher Baling si de francezul A. Therive. Atat in antichitate cat si in feudalism, intre stiintele care studiau societatea nu exista o democratie, o individualizare, drept urmare, elemente, cunostinte despre societate vor fi nediferentiate, cele specifice filosofiei sau politicii se vor intersecta, suprapune cu cele economice, sociale sau religioase. In primele sale manifestari gandirea politica a aparut si s-a dezvoltat fie in interiorul filosofiei, ca filosofie politica in Grecia antica, fie in stransa legatura cu juridicul, in Roma antica. In toate cazurile, atat asupra politologiei cat si a celorlalte stiinte sociale, a cunoasterii in special, a societatii in general in epoca sclavagista si medievala isi va pune amprenta religia. In feudalism viata si gandirea politica se vor afla sub puternica influenta a dogmei teologice si a bisericii, stiintele in totalitatea lor, vor fi integrate teologiei, devenind ramuri ale acesteia, iar dogma teologica devine axioma politica a societatii. Procesul de disociere a stiintelor, a celor sociale in special de teologie si de morala crestina va incepe odata cu descompunerea societatii feudale. Renasterea prin spiritul sau laic si stiintific isi va pune pecetea asupra evolutiei tuturor stiintelor, inclusiv a celor politice. Ganditori de seama ai acestei perioade, dar mai ales a perioadei moderne N. Machiavelli, Th. Hobbes, J. Bodin, iluministii francezi Voltaire, Montesquieu, Rousseau in lucrarile lor social-politice s-au pronuntat pentru individualizarea stiintei politice, pentru constituirea ei intr-o stiinta de sine statatoare. Disocierea politologiei, individualizarea ei ca stiinta de]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Aplicatii Informatice In Serviciul Functiei Juridice - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-aplicatii_informatice_in_serviciul_functiei_juridice_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Functia de reglare sociala care apartine dreptului, se manifesta prin texte ce urmeaza a fi elaborate, pe de-o parte, si aplicarea acestora si urmarirea efectelor aplicarii lor in societate, pe de alta parte, activitati ce pot implica informatica. Realizarile si mai ales experientele in curs (in special in S. U. A., Canada, Franta etc.) demonstreaza implicarea semnificativa a informaticii in elaborarea legislativa sau reglementara. - Favorizeaza o mai buna cunoastere a arsenalului legislativ sau de reglementare prin contributii semnificative la inventarul analitic al textelor, la codificarea, distribuirea si publicarea lor. - Ajuta la mai buna cuprindere a regulilor prin analiza sistematica a arsenalului legislativ si a evolutiei acestuia si, mai general, prin cresterea performantelor cercetarii juridice informatizate. - Ajuta la cresterea coeficientei interne si la o mai buna armonizare a textelor (depistand greselile si incoerentele logice si sugerand, de exemplu, clauzele de abrogare sau derogare). - Permite elaborarea de texte mai bine adaptate mediului social si economic pe care dreptul il guverneaza. - Asigura o mai buna cunoastere stiintifica a faptelor sociale si aceasta face posibila crearea de modele matematice reprezentative ale realitatii sociale. Pregatirea stiintifica a deciziilor presupune aplicatii ale cercetarii operationale juridice care conduc la realizarea de modele tehnice complexe. - Contribuie la stabilitatea dreptului (prin calitatea normelor elaborate) si la adaptarea sa (prin luarea in considerare mai rapida a evolutiilor depistate de modele ce recompun logico-informatic realitatea). b) Aplicarea regulilor de drept Justitia are ca sarcina acest aspect al functiei juridice in care informatica este implicata profund prin gestiunea automata a administrarii judiciare, cunoasterea persoanelor si fenomenelor judiciare, favorizand astfel un exercitiu eficient al functiei jurisdictionale. Imbunatatirile gestiunii, fara a fi neglijate, sunt transpuneri in administratia judecatoreasca a contributiilor cunoscute de informatica de gestiune; ele se refera atat la structura, la functionarea si documentarea organelor centrale ale justitiei, precum si a jurisdictiei lor. Dezvoltarea prin informatica a fisierelor publice noi sau modernizate (stare civila, cazier judiciar, conducatori auto etc.) si a statisticilor judiciare (asupra activitatii jurisdictionale, de exemplu) permit clarificarea justitiei asupra ei insasi, dar si asupra mediului sau social sau asupra indivizilor cu care s-a confruntat. Asupra unor ansambluri de date se dezvolta cercetarea judiciara aprofundata si diversificata (sociologia si chiar psihologia judiciara, de exemplu). In fine, in etapa procesului propriu-zis, informatica amelioreaza conditiile generale de munca ale functionarului de justitie prin gestiunea cabinetelor, redactarea actelor, pregatirea directa a procesului, uneori chiar prin evaluarea sanselor de]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Aplicatii Informatice In Serviciul Functiei Juridice - Varianta 2</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-aplicatii_informatice_in_serviciul_functiei_juridice_varianta_2.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Aplicatii informatice in serviciul stiintei juridice- informatica juridica de cercetare si scolarizare Stiinta juridica are drept obiect transmiterea si aprofundarea cunoasterii juridice. In ambele domenii este vorba de un tratament al informatiei juridice si nu vom ramane surprinsi de implicatiile profunde ale informaticii in invatamantul si cercetarea juridica. a) Scolarizarea juridica poate sa beneficieze de aportul deja evocat al informaticii la documentarea juridica sau la gestiune; sunt insa aplicatii informatice specifice mult mai spectaculoase, care pot revolutiona metodele de predare a dreptului. Din acest unghi de vedere, informatica este calul troian al ciberneticii, ea ajutand la regandirea oricarei pedagogii, in special juridica, in sensul unei individualizari a invatamantului si al adaptarii sistematice la receptor. Pe de alta parte, apare astazi in drept, pe langa alte discipline, predarea asistata de calculator. Aplicatiile ei pun in functiune sisteme informatice uneori complexe pentru predarea teoretica, pentru activitatile de laborator jocuri pedagogice si chiar pentru controlul cunostintelor. Esenta metodei consta intr-un dialog intre student si masina, care isi adapteaza serviciul la reactiile sau progresele reale ale fiecaruia. Cercetatorul jurist se initiaza in informatica, imbogatind si accelerand procesul de informare a juristului prin informatizarea documentarii, a fisierelor si statisticilor, favorizand astfel deschiderea cercetarii juridice catre lucrari de sinteza si de frontiera in domeniul juridic. In plus, informatica favorizeaza deschiderea catre alte stiinte a cercetarii juridice, ducand la pluridisciplinaritate. Informatica aduce mai ales cercetarii un mijloc nou de tratare a informatiilor. Se preda calculatorului programat conform cerintelor un anumit numar de informatii (documente, informatii demografice, sociologice, economice, juridice), apoi i se cere acestuia sa le trateze pentru a furniza date noi, originale in raport cu datele initiale. Este vorba de rezultatul apropierilor simple, dar utile, de informatii pana atunci prea dispersate sau prea numeroase pentru a fi cu usurinta confruntate. Implicarea calculatorului poate sa fie mult mai profunda, cerandu-i nu numai rezolvarea problemelor de ordonare, sortare si interogare a informatiilor juridice, ci si determinarea solutiilor posibile pentru o problema pusa, prin utilizarea metodelor de cercetare sau analiza operationala juridica. Imbogatirea informatiei cercetatorului si dezvoltarea acestor metode noi in cercetarea juridica constituie bazele constructiei programelor de cercetare indraznete. Separarea statistica a problemelor juridice care apar putin in fata tribunalelor naste o multime de intrebari care conduc la regulile juridice in materie, la sistemul judecatoresc sau la mediul social. O asemenea ancheta efectuata in Franta a necesitat introducerea a 350 de date pentru fiecare detinut, in total fiind introduse 35 de milioane de]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Aptitudinea Pedagogica</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-aptitudinea_pedagogica.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Aptitudinea pedagogica reprezinta un ansamblu de calitati psihosociale, generale si specifice, necesare pentru proiectarea activitatilor care au ca finalitate formarea-dezvoltarea permanenta a personalitatii umane, activitati realizabile in diferite medii institutionale, in conditii relevante la nivel de produs (rezultatele obtinute, valorificate) si de proces (resursele interne angajate, valorificate). in psihologie, aptitudinea este abordabila din perspectiva raporturilor sale cu capacitatea umana (savoir-faire). Ea este interpretata ca fiind: sinonima, reala, in raport cu capcitatea umana; virtuala, potentiala in raport cu capacitatea umana. In literatura de specialitate anglo-saxona este avansat termenul de abilitate care, fara a face distinctie, incearca sa acopere notiunea de aptitudine cu notiunea de capacitate. Aptitudinea devine un suport al capacitatii; capacitatea reprezinta continutul obiectivat al aptitudinii (Dictionnaire actuel de leducation). Functia aptitudinii angajeaza resursele intregului sistem psihic uman. Valorificarea proceselor-activitatilor-insusirilor-conditiilor psihice, la niveluri de performanta maxima permite aprecierea acestora ca aptitudini generale sau speciale. Pe de alta parte, aptitudinea este cea care permite diferentierea indivizilor, cu o educatie egala, priviti din punctul de vedere al randamentului (Dictionnaire de la psychologie). Functia generala a aptitudinii pedagogice depaseste sfera actiunii didactice, angajand toate resursele educative ale activitatii umane, valorificabile la nivel de: continut: intelectual-moral-tehnologic-estetic-fizic; forma: formala-nonformala-infor-mala; cercetare: fundamentala, orientativa, aplicativa; management educational/con-ducere globala-optima-strategica a sistemului si a procesului de invatamant. Functia specifica a aptitudinii pedagogice angajeaza insusirile fizice, psihice si sociale ale actorilor educatiei care asigura reusita in activitatea didactica proiectata si realizata la nivelul procesului de invatamant. Aceasta functie directioneaza resursele invatarii, orientate la nivel de activitate cu finalitate adaptativa, care confera procesului instructiv-educativ calitatea de cel mai important factor de formare si dezvoltare a aptitudinilor elevilor (Mitrofan, Nicolae). Structura aptitudinii pedagogice sintetizeaza un complex de insusiri psihosociale care asigura competenta subiectului educatiei in actiunea de formare-dezvoltare permanenta a obiectului educatiei (prescolar, elev, student etc). In cadrul acestei structuri determinanta este capacitatea de comunicare pedagogica a educatorului. Ea sustine valorificarea si integrarea adecvata a tuturor trasaturilor aptitudinale realizabile efectiv la nivel de: - capacitate de stimulare a creativitatii necesare pentru adaptarea la conditiile noi care apar continuu pe parcursul desfasurarii actiunii educationale/didactice. - capacitate de organizare manageriala a]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Arhitectura</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-arhitectura.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Necesitatea unui adapost reprezinta una din nevoile fundamentale ale existentei umane. Primii oameni au folosit pesterile ca pe niste adaposturi naturale; constructia unor adaposturi de sine statatoare dateaza inca din timpurile preistorice. Oamenii au recurs la materialele oferite de natura, cum ar fi lemnul is piatra. Dintre toate formele de arta, arhitectura este cea care cel mai mare impact asupra vietii noastre cotidiene. In viata de zi cu zi, nu toti oamenii au de-a face in mod obligatoriu cu pictura sau sculptura, insa arhitectura are de regula un impact vizual cotidian asupra omului de pe strada. Masa tridimensionala a exterioarelor cladirilor is volumul negativ al interioarelor lor sunt elemente de sculptura cu care intram zilnic in interactiune timp de mai multe ori pe zi. Design-ul fatadelor cladirilor introduce elementul artistic bidimensional sau estetic in perceptia zilnica a ambientului nostru. Arhitectul este preocupat nu numai de felul cum va arata cladirea is cum se va incadra in mediul inconjurator, ci si de capacitatea portanta a zidurilor, de existenta unor sisteme eficiente care sa asigure incalzirea, aerisirea, furnizarea curentului electric is a apei. Planurile de arhitectura sunt desene care redau precis toate aceste aspecte variate ale unei constructii, planuri folosite pentru dezvoltarea sau prezentarea unor idei. Planurile obisnuite prezinta la scara proiectia grafica a distributiei incaperilor, la diferite niveluri, privita de sus. Elevatiile ofera vederea la scara a fatadei, a peretilor laterali si din spate, indicand locul unde sunt plasate ferestrele, inaltimea usilor si a zidurilor. Sectiunile verticale transversale scot la iveala unele amanunte, cum ar fi canalizarea, izolatiile si grosimea peretilor. Desenele de perspectiva sunt vederi picturale care infatiseaza modul cum va arata, de fapt, cladirea, inclusiv mediul inconjurator. ZIDARIA PORTANTA este una din cele mai timpurii si mai simple forme de cladire, cunoscuta sub numele de constructie cu zidarie portanta, presupune o constructie cu ziduri menite sa sprijine acoperisul pe toata lungimea lor. In civilizatiile antice si in societatile primitive, aceste ziduri puteau fi din piatra, caramizi, lemn sau pamant. In vechiul Egipt s-a dezvoltat o metoda rudimentara de constructie a zidurilor din blocuri de piatra puse in opera fara a se folosi is mortarul. Cu cat era zidul mai inalt, cu atat trabuia sa fie mai gros pentru a putea sprijini acoperisul. STALPUL SI GRINDA este o metoda de constructie care utilizeaza doua sau mai multe forme verticale (stalpi) care sprijina grinzi orizontale, fiind mai eficienta decat folosirea peretelui in intregime ca support pentru acoperis. Buiandrugii (grinzi scurte) erau utilizati in interiorul zidariei portante pentru a forma deschiderea ferestrelor si a usilor. In interiorul cladirii, metoda stalp-grinda permite executare unor interioare mai spatioase. In vechile constructii egiptene de piatratalpii se]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Arta Gotica</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-arta_gotica.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In a doua jumatate a secolului al XII-lea s-au petrecut mari transformari in Europa apuseana ceea ce a adus cu sine schimbarea caracterului artei medievale. O data cu dezvoltarea economiei feudale a crescut nevoia de schimb si de comert. In tarile din Europa de Vest au fost construite orasele noi, villes neuves, ce au luat nastere pe malurile raurilor navigabile sau la incrucisarile soselelor. Cruciadele au contribuit la invigorarea comertului pe mare. Intre zidurile fortificate ale oraselor taranii puteau organiza rascoale pentru a scapa de dijma si a obtine libertatea. Nici inegalitatea proprietatii, nici diferentierea in corporatii si bresle n-a putut submina consideratia fata de munca. Aparitia noilor conditii de viata a fost insotita de o cuprinzatoare miscare spirituala. Temelia coceptiei despre lume continua s-o alcatuiasca religia. Nu se poate nega ca ea a constituit impulsul cel mai puternic pentru activitatea artistica din acea epoca. Credinta il insufletea pe om in actiunile sale de mare anvegura si indrazneala, indreptate inspre creatia artistica. Totusi arta gotica nu poate fi total identificata cu sentimentul religios al acestei epoci. Ca si artistii altor vremuri, cei din aceasta epoca se preocupau in creatia lor si de probleme de arta. In secolul al XIII-lea costiinta religioasa a oamenilor era puternic zdruncinata. Vechile texte religioase erau interpretate intr-un chip nou de unele secte. Calugarii care petrecusera ani indelugati intre zidurile manastirilor trebuiau sa mearga in mijlocul poporului, sa citeasca predici si sa caute expresii pe intelesul maselor, invataturile religioase urmand sa capete un sens uman mai adanc. Orasele au devenit centrele cele mai importante ale miscarilor spirituale. S-au intemeiat universitati din cadrul carora au pornit mai multe controverse filozofice. In arta, noua oranduire a vietii si-a gasit cea mai puternica expresie in catedralele gotice. De obicei, catedralele erau inaltate in piata orasului care era deschisa in toate partile. Constructia presupunea existenta unor mijloace materiale largi, de aceea cand se hotara inceperea constructiei unei catedrale erau trimisi solii in imprejurimi pentru a strange danii. Dupa strangerea unei sume indestulatoare se incepea constructia, adesea ridicandu-se numai altarul principal unde se tinea slujba. Din cauza razboaielor sau molimilor unele nici nu mai erau terminate sau constructia lor era definitivata in alt stil (flesele catedralei din Chartres au arhitecturi diferite, aduse insa la un acord armonios). Cele mai vechi catedrale au luat nastere in Franta, construirea catedralelor ulterioare fiind stimulata de regalitate (lucru dovedit de prezenta figurile regale pe fatadele catedralelor). Pentru constructia unei catedrale era nevoie de unitatea intregii comunitati si convingerea puternica necesara transmiterii entuziasmului urmasilor ce vor lucra generatii la rand pentru implinirea idealurilor artistice. La constructia catedralelor]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Atena</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-atena.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Atena a devenit cel mai renumit oras al Greciei Antice intre anii 500-400 i. c. Regiunile pe care azi le numim Grecia, coasta Turciei si Egiptul erau pline de poleis sau orase cetati. Unele erau cetati mari, ca de exemplu Corintul. Fiecare cetate avea moneda proprie, legi proprii si modul lor de a vorbi. intre anii 500-400 i. c. atenienii au dus numeroase lupte impotriva altor orase cetati. in aceasta perioada au intemeiat un imperiu si au creat un mod de viata, care de atunci a fost admirat de toata lumea. Atenienii credeau ca orasul lor era sub protectia zeitei Atena, o zeita razboinica si ca tatal ei era Zeus, regele tuturor zeilor. De asemenea credeau ca ea are multi frati si surori printre care Apollo, zeul soarelui si Dionysos, zeul vinului. Pentru ei Atena era zeita intelepciunii; ea a inventat plugul, trompeta, arta olaritului, carul de lupta, corabia. Zeita Atena a oferit orasului care-i purta numele maslinul, care l-a transformat intr-o cetate foarte bogata. Unele din minunile Atenei Antice pot fi vazute sub forma unor cladiri care au supravietuit pana azi. In mijlocul Atenei se afla un deal, numit Acropole. Aici s-au construit cele mai minunate cladiri ale orasului, care in majoritate erau folosite in scopuri religioase. Erechteionul; numele acestui templu vine de la unul din primii regi ai Atenei. in curtea Erechteionului crestea maslinul despre care se credea ca fusese daruit orasului de catre zeita Atena. Statuia Atenei luptatoarea era atat de mare incat marinarii atenieni aflati departe pe mare puteau vedea coiful si lancea zeitei stralucind in lumina soarelui. Propileele. Pe aici se facea intrarea in Acropole. Drumul catre Propilee era format dintr-o panta abrupta pe care inaintau procesiunile religioase indreptandu-se spre templu. Partenonul era cea mai frumoasa cladire de pe Acropole; era un templu construit de Pericle si dedicat zeitei Atena Partenos. Cuvantul grec parthenos inseamna necasatorit , iar Partenon insemna casa zeitei necasatorite. Este o cladire impunatoare cu o lungime de 99, 7 m si o latime de 33, 5 m. Constructia ei a durat 15 ani; a fost cladit din marmura Pentelica, care contine minereu de fier si ii confera in lumina soarelui o stralucire cala, aurie. in interior exista o alta statuie imensa a zeitei Atena, sculptata in fildes si aur de Phidias. Partenonul era scena unuia din cele mai mari festivaluri ateniene-Panathenaea. Acest festival se tinea la fiecare 4 ani in cinste zeitei Atena; era un amestec de ceremonie religioasa si distractie, se organizau intreceri atletice si o cursa cu torte care se tinea noaptea pe strazile orasului. Cel mai important eveniment al festivalului era o procesiune in care tinere fete ateniene duceau peplos-ul la Partenon (imbracaminte sacra facuta in fiecare an pentru Atena si pusa pe umerii statuii. Pericle a comandat ca aceasta procesiune sa fie sculptata pe friza care inconjoara Partenonul. Aceste sculpturi se numesc marmurile Elgin (dupa Lordul]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Atentatul De La 11 Septembrie 2001</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-atentatul_de_la_11_septembrie_2001.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Dupa cum toti stiti pe 11 septembrie 2001 o mare nenorocire a lovit exact in mijlocul inimii Statelor Unite ale Americii. Nostradamus si-a grupat catrenele in centurii, dupa cum le-a numit el, dar acest lucru n-avea nici o legatura cu perioadele de 100 de ani. Fiecare centurie cuprindea 100 de catrene. In fine, asta nu prea are vreo importanta, tot ceea ce vreau sa zic este ca am studiat mai multe catrene ale lui Nostradamus. Din cateva catrene am luat cateva versuri care se refereau ori la Cel de al treilea razboi mondial sau la Multe nenorociri asupra Marelui Oras. Iata un exemplu al modului in care Nostradamus obisnuia sa ascunda ceea ce avea de spus in spatele unor cuvinte ciudate. Care va porni razboi. Flota sa va veni De departe, de pe cealalta parte a marii, (.) Acest prim vers poate fi interpretat ca semnificand faptul ca razboiul va incepe in acest secol, dat fiind faptul ca versul are un sens derivat: cand Marte si Mercur vor fi in conjunctie cu Pestii, barbatul isi va face aparitia. Ni se arata ca evenimentul a avut loc acest secol. O alta privire asupra celui de-al treilea razboi mondial Orientul va venii. Va traversa cerul, apa si zapada Si va lovi lumea intreaga (.) Acest catren inspaimantator are legatura cu cel precedent. Orientul i-ar putea insemna chiar pe cei de pe fostul Imperiu Persan. New York Se admite faptul ca atunci cand Nostradamus mentiona un loc numit Noul Oras, el vorbeste despre New York. In timpul sau toate celelalte mari orase fusesera deja construite. Va zgudui imprejurimile Noului Oras Doua stanci se vor razboi pentru multa vreme Apoi Arethusa va inrosi un nou fluviu. Comentatorii spun ca numele Arethusa folosit de profet il desemneaza pe zeul razboiului Ares sau chiar Statele Unite ale Americii. Noul fluviu despre care ne vorbeste ar putea insemna pur si simplu un fluviu de sange. Toate versurile puse la un loc: Cand arme si documente vor fi inchise intr-un peste Un barbat va iesi din el Care va porni razboi. Flota sa va veni De departe, de pe cealalta coasta a marii (Orientul va veni) Va traversa cerul, apa si zapada Si va lovi lumea intreaga Va zgudui imprejurimile Noului Oras Doua stanci se vor razboi pentru multa vreme Apoi Arethusa va inrosi un nou fluviu. Oare chiar Michel Nostradamus a prevazut aceste fapte printr-un mod indirect? Oare chiar aceasta este una din premisele celui de al treilea razboi mondial? Ce putem noi face altceva decat sa stam si sa vedem ce ne va aduce viitorul.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Atestat Organizarea Activitatii Intr-o Unitate De Servire</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-atestat_organizarea_activitatii_intr_o_unitate_de_servire.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: - Masuri individuale de reducere a efortului neuropsihic - Salonul de servire Echipamentul reprezinta ansamblul pieselor de imbracaminte si incaltaminte folosite de lucratori in timpul activitatii desfasurate. Echipamentul personalului de servire din unitatile de alimentatie poate fi grupat pe doua categorii: -echipament folosit pentru servirea clientilor, care este reprezentat de uniforma -echipament folosit la efectuarea lucrarilor auxiliare: curatenie, aprovizionare, manipularea ambalajelor In ceea ce priveste echipamentul folosit la servirea clientilor, acesta este reprezentat de uniforma si reprezinta un element important care contribuie la crearea ambiantei unitatii. Uniforma (tinuta vestimentara) include: Tinuta de serviciu clasica de zi: Chelner Chelnerita Camasa alba bluzita alba Cravata (papion) neagra fundita neagra Pantalon negru fusta neagra Ciorapi negri ciorapi culoarea pielii Ecuson bentita alba Incaltaminte neagra ecuson Incaltaminte neagra Tinuta de serviciu clasica de seara: Chelner Chelnerita Sacou, smoking, frac cu vesta fusta neagra Pantalon negru bluza alba Camasa alba fundita Cravata, papion Celelalte piese sunt identice ca la tinuta de zi. Tinuta pentru unitatile cu specific este determinate de profilul unitatii (specific national, pescarec etc.) si este compusa din: Chelner Chelnerita Camasa ie (specifica zonei) Ilic brau Brau fota Pantalon negru clasi incaltaminte clasica sau specifica Incaltaminte clasica sau specifica zonei zonei In unitatile cu specific pescarec, bluza se inlocuieste cu veston specific marinaresc. Lucratorii au obligatia sa intretina cu grija echipamentul. In vederea protejarii uniformei si respectarii normelor igienico-sanitare si de protectia muncii in unitatile de alimentatie publica, personalul de servire foloseste pe perioada efectuarii activitatii de curatenie halate si manusi. Activitatea desfasurata intr-o structura de primire este foarte complexa. Sosirea clientilor presupune contactul direct cu acestia, fiecare client este unic, are prorpiile nevoi si motivatii. De aceea, pentru a oferi servicii de calitate personalul trebuie sa tina cont de urmatoarele reguli: fiecare client trebuie tratat cu maxima atentie totodata, este necesara particularizarea servirii in functie de tipul clientelei clientul nu trebuie lasat sa astepte in cazul in care, din motive obiective, clientul nu poate fi servit pe loc se cer scuze si se ofera explicatii discretia este principiul care trebuie sa guverneze intreaga activitate reclamatiile trebuie solutionate favorabil pentru client si restaurant inaintea plecarii clientului nu se discuta niciodata in contradictoriu cu clientii orice serviciu trebuie livrat corect si de calitate personalul trebuie sa recunoasca clientul sis a i se adreseze pe nume satisfactia clientului reprezinta obiectivul cel mai important SE INTERZICE!!! se se]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Atlantida</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-atlantida.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Imaginea noastra aproape idilica despre lume incepe sa se destrame. Noile metode de gandire cer noi unitati de masura. In viitor vor trebui antrenate mai multe ramuri ale stiintei daca se urmareste reconstituire unei imagini cat mai fidele a trecutului. Sa patrundem deci fara idei preconcepute si plini de curiozitate in lumea necunoscuta a neverosibilului. In 1929 s-au gasit la Instanbul, in palatul Topkapi, niste harti geografice vechi, care apartinusera unui ofiter din marina turceasca, amiralul Piri Reis, contemporan cu Cristofor Columb. De la acelasi Piri Reis, care pretindea ca a gasit aceste harti in Orient, provin si cele doua atlase pastrate in prezent la biblioteca se Stat din Berlin, si care cuprind harti foarte exacte ale bazinului mediteranean si din preajma Marii Moarte. Doi cartografi americani, H. Mallery si Walters, au examinat aceste doua documente geografice si au facut o descoperire cu adevarat senzationala : hartile erau absolut exacte cu cele de azi. Mai intai ei au intocmit o grila pentru citirea si transpunerea datelor din hartile respective pe un glob modern al Pamantului, si le-au comparat cu cele de azi. Apoi au descoperit ca pe ele erau marcate cu precizie nu numai regiunile bazinului mediteranean si ale Marii Moarte, ci si coastele Americii de Nord si de Sud, precum si conturul Antarcticii. Dar hartile cuprindeau nu numai conturul continentelor, ci si indicatii topografice privind interiorul acestor teritorii. Lanturile muntoase, insulele, fluviile si platourile erau insemnate cu cea mai mare exactitate. In 1957, hartile au fost incredintate preotului iezuit Lineham, directorul observatorului din Weston si seful serviciului cartografie al marinei SUA. Dupa verificari minutioase, Lineham n-a putut decat sa confirme si el exactitatea documentelor, chiar si pentru regiuni care nici astazi nu sunt perfect cunoscute. Abia in 1952 au fost descoperite in Antarctica lanturile muntoase care figurau deja pe hartile lui Piri Reis. Cele mai recente lucrari ale profesorului C. H. Hapgood, ca si ale matematicianului W. Stradnan ne-au oferit descoperiri de-a dreptul uimitoare. Comparand hartile lui Piri Reis cu fotografii ale Pamantului realizate de pe sateliti, s-a ajuns la concluzia ca primele trebuie sa fi fost efectuate la origine de la foarte mare inaltime. Cum poate fi explicat acest lucru ? Sa presupunem ca o nava spatiala aflata la mare inaltime deasupra orasului Cairo isi indreapta obiectivul camerei de luat vederi exact in jos. Dupa developarea placii fotografice, este obtinuta o fotografie care infatiseaza exact tot ceea ce se gaseste pe o raza de 8000 km dedesubtul obiectivului fotografic. Cu cat vom privi insa obiectele mai departate de centrul fotografiei, cu atat imaginea continentelor va fi mai deformate. Care este cauza acestui fenomen ? Datorita formei sferice a Pamantului, continentele situate mai departe de centrul imaginii  aluneca in jos . Astfel, contururile continentului sud-american se]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Autoidentificarea Si Criza De La 3 Ani</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-autoidentificarea_si_criza_de_la_3_ani.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Necesitatea in impresie. Intr-un mediu sarac des nimereste copilul care se afla in casa de copii, spital, internat sau alta institutie de tip inchis. Asa un mediu provocand foamea senzoriala este daunator pentru om la orice varsta; iar pentru un copil el este si mai periculos. N. M. Scelovanov a constatat ca acele parti ale crierului copilului care nu au fost excitate, incetineaza sa se dezvolte normal si incep sa se atrofieze. Daca copilul se afla in conditiile izolarii senzoriale, care este des observata in casele de copii, atunci apare o retardare grava si incetenirea tuturor partilor de dezvoltare; nu se formeaza la timp miscarile, nu apare vorbirea etc. Indifernta, lipsa zambetului la copiii din orfelinate au fost observate de multi cercetatori chiar de la inceputul activitatii acestor institutii. Insa ca un fapt stiintific urmarile negative a aflarii in institutiile de tip inchis au fost cercetate numai la inceputul sec. XX. Aceste fenomene descrise sistematic pentru prima data si analizate de cercetatorul american Spitz, au fost numite de catre el fenomene de hospitalizm. Descoperirea lui consta in faptul ca in asa fel de institutie copilul sufera nu numai si nu atat de alimentare rea, sau de deservire medicala insuficienta, cit de conditiile specifice a asa fel de institutii, unul din momentele semnificative a carora, mediul stimulator e sarac. Lofenfeld a constatat ca dupa dezvoltare, copiii cu miopie innascuta se aseamana cu copiii vazatori, deprivati din casele de copii. Aceste rezultate se manifesta in forma de intarziere totala sau partiala a dezvoltarii, aparitiei unor particularitati motore si particularitati de personalitate si comportament. T. Levin care a cercetat personalitatea copiilor surzi folosind testul lui Rorsah a constatat faptul ca, caracteristicile reactiilor emotionale, fanteziilor, controlului la acesti copii sint asemanatoare cu particularitatile analogice a orfanilor. Unii autori considera ca in primele luni ale vietii influenta deprivarii senzoriale asupra dezvoltarii psihice a copilului este maximala. Asa, Langmeier si Mateicec considera ca multi ce se educa fara mama incep sa sufere de lipsa ingrijirii materne, contactului emotional cu mama numai la luna 7 a vietii, iar pana atunci un factor patogen este anume mediul extrem sarac. Dupa parerea lui M. Montessori cea mai sensibila pentru dezvoltarea senzoriala a copilului este perioada de la 2. 5 - 6 ani. 2. Deprivarea motora. Leganarea steriotipa dintr-o parte in alta care poate fi observata ore intregi a fost gasita la copiii mici din institutii de tip inchis, care din cauza conditiilor de intretinere au fost lipsite de capacitatea miscarii normale. Acestui fenomen inca in anii 30 a fost consacrata cercetarea psihologului din Polonia Vanda Suman: leganarea provoaca copilului unele excitari proprioceptive, care macar putin ii variaza senzatiile lui de miscare. Insa acest mijloc este foarte sarac, stereotip si are un caracter compensator, fapt ce nu duce]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Autonomia Locala</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-autonomia_locala.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Pentru a analiza modul de reglementare a autonomiei locale la nivelul constitutional al fiecarui stat membru al Uniunii Europene trebuie sa facem o prima distinctie intre statele care au constitutii adoptate inainte de deceniul sase al secolului XX si cele care au adoptat constitutii ulterior acestei date. Astfel, daca constitutiile unor state ca Germania (1949), Belgia (1831), Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (1215, 1628, 1679, 1689, 1911, 1949, 1958), Irlanda (1937), Danemarca (1953), nu utilizeaza expres termenul de autonomie locala, in schimb state care au adoptat constitutii mai recente: Spania (1978), Grecia (1975), Luxemburg (1868 cu revizuire in 1948 si 1993), Portugalia (1976), au consacrat in reglementarile lor fundamentale aceasta terminologie. O a treia categorie o formeaza statele care nu utilizeaza in mod expres o atare terminologie, dar care dispun de o legislatie interna ce contine conceptul de autonomie locala. Este cazul Frantei. In prima categorie se incadreaza acele state care asigura o identitate de tratament juridic comunitatilor locale, utilizand o baza juridica unica. De exemplu, Constitutia Greciei reglementeaza organizarea administratiei de stat pe baza unui sistem de desconcentrare, incredintand gestiunea afacerilor locale colectivitatilor locale, care se bucura de autonomie administrativa (art. 102, pct. 2). Constitutia Luxemburgului comunele formate din comunitati autonome, constituite pe baza teritoriala, posedand personalitate juridica si girand, prin propriile organe, propriul patrimoniu si interes (art. 107, pct. 1). In a doua categorie se incadreaza acele state care, prin legea lor fundamentala, avand in vedere particularitatile istorice si lingvistice ale constituirii lor, atribuie un anumit sistem particular de autonomie fie comunitatilor locale, fie comunitatilor lingvistice, fie anumitor structuri teritoriale. Astfel, Constitutia Italiei, dupa ce consfinteste organizarea statului in regiuni, provincii si comune (art. 114), recunoaste, pe de o parte, calitatea regiunilor de organisme autonome ce dispun de puteri particulare si functii proprii (art. 115), iar pe de alta parte, atribuie Sardiniei, Siciliei etc., forme si conditii particulare de autonomie in termenii unor statute speciale adoptate prin legi constitutionale. In Spania exista doua regimuri juridice aplicabile, distingandu-se intre autonomia comunala, guvernata si administrata de consilii municipale si comunitatile autonome. Art. 113, pct. 1 din Constitutia Spaniei recunoaste provinciilor limitrofe, avand caracteristici istorice, culturale si economice comune, teritoriilor insulare si provinciilor avand o identitate regionala istorica, posibilitatea de a se guverna ele singure, prin constituirea in Comunitati autonome. In art. 2 se recunoaste si garanteaza dreptul de autonomie a nationalitatilor si a natiunilor care o compun si solidaritatea dintre ele. In Portugalia este reglementat un anumit regim politic si]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Avionul Pasarea Mecanica</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-avionul_pasarea_mecanica.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Avionul este una din marile realizari stiintifice ale secolului XX. Inginerii s-au inspirat din studierea zburatorilor naturii-pasarile. Dintotdeauna oamenii au visat sa cucereasca cerul cu abilitatea si gratia pasarilor. Icar din legendele grecesti a zburat cu aripi de ceara spre cer. Insa cand a ajuns prea aproape de soare, ceara s-a topit, iar el s-a prabusit in gol. Leonardo da Vinci, marele artist si inventator renascentist a fost obsedat de de ideea de a zbura. A lasat in urma sa mai multe proiecte ale unor masinarii zburatoare imaginate de el. Au trecut insa 400 de ani pana cand s-a aflat secretul zborului. Primele tentative de zbor au avut de cele mai multe ori un sfarsit tragic. Unii dintre pilotii cu spirit de aventura si-au legat aripi de brate, dand din ele cu indarjire, pentru a se inalta in aer. Nici una din aceste incercari nu a dat rezultat fiindca pilotii nu si-au dat seama ca atat forma, cat si miscarea aripii unei pasari au un rol imporant in zbor. In 1738 un matematician si medic elvetian, Daniel Bernoulli, a facut primul pas important in cucerirea cerului. Si-a dat seama ca daca un lichid sau un gaz se scurge cu viteza mare, are o presiune mai scazuta decat la o scurgere lenta. Avand in vedere ca aerul este un amestec de gaze, observatia este valabila si in cazul aerului. Daca aerul se intalneste cu aripile unei pasari in miscare va patrunde partial pe deasupra, partial pe dedesubtul lor. Datorita faptului ca fata superioara a aripii este arcuita, deci mai lunga decat fata inferioara, aerul va parcurge o distanta mai mare deasupra aripii. Aceasta va creste viteza curentului de aer deasupra aripii, astfel aerul va exercita o presiune mai mica pe fata superioara a aripii decat pe cea inferioara. Diferenta de presiune va impinge aripa in sus. Aceasta diferenta de presiune se numeste forta de ascensiune (aero) dinamica. In secolul al XIX-lea multi dintre pionerii zborului s-au folosit de aceste principii pentru proiectarea planoarelor primitive. Sir George Gayley, numit tatal aviatei, a construit primul planor in 1835, cu care a si zburat. Mai tarziu, prin anii 90 ai sec XIX-lea, fratii americani Wright au construit aripi cu care avioanele puteau fi ghidate in anumite directii. Sectiunea transversala a aripii separate de fuselaj aminteste de imaginea unei picaturi de apa care se scurge pe o suprafata plana. In fata, la bordul de atac aripa este mai groasa si rotunjita, in spata insa, la bordul de scurgere se subtiaza complet. Aceasta forma se numeste profil. Curentii de aer orientati deasupra si dedesubtul aripii sugereaza foarte bine principiul Bernoulli. Pe langa forta de ascensiune, la ridicarea aripii avionului contribuie si turbulenta aerului. Aerul care trece deasupra aripi la parasirea bordului de scurgere se intoarce si se produce turbionarea aerului, la fel ca in cazul apei care se scurge intr-o gaura. Fenomenul se numeste turbulenta initiala, care la randul ei produce o alta turbulenta:]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>A Venit Noul Mileniu</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-a_venit_noul_mileniu.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Valoarea cultural-stiintifica si educativa a istoriei este recunoscuta in prezent de unanimitatea oamenilor de cultura. Prin valorosul Tezaur de informatii acumulat in milenii de experienta a omenirii, istoria face posibila cunoasterea dezvoltarii (stiintifice) societatii omenesti din cele mai vechi timpuri pana astazi. Prezentarea obiectiva a fenomenelor a conferit istoriei caracter de stiinta, a dezvoltarii societatii umane in toata complexitatea ei. Inteleasa in felul acesta, istoria este o succesiune de fenomene economice, sociale, institutionale, culturale si politicecare determina si explica evolutia omenirii pentru faurirea unei vieti mai bune, generate de dinamica gruparilor sociale, de eforturile lor de cristalizare a aspiratiilor de progres si civilizatie. In prag de mileniu III ar fi interesant sa realizam o retrospectiva a celor mai importante evenimente istorice incepand cu Epoca Moderna, unde au fost create pentru prima data premisele in vederea realizarii unei societati democratice. In cea de-a doua jumatate a secolului XVIII, in Europa cu precadere in Occident se contureaza premisele unei noi directii de evolutie a societatii; gandirea este treptat eliberata de sub controlul Bisericii, apare productia de piata si egalitatea indivizilor in fata legii. Epoca Moderna isi anunta prezenta prin cateva evenimente remarcabile. Umanismul pregateste terenul pentru descatusarea omului de sub influenta Bisericii, Renasterea reactualizeazacultura iar Reforma il apropie pe om de Dumnezeu spargand canoanele impuse de Docma Catolica. Marile descoperiri geografice favorizeazainflorirea comertului international, dau dimensiuni planetare economiei si incurajeaza cu entuziasm inedit schimburile ideologico-politice si culturale dintre continente. Secolele XV XVIII sunt martorele altor evenimente de maxima importanta: Revolutia Stiintifica, industria moderna, schimbarea formelor de guvernare in sensul tranzactiei de la regimurile absolutiste spre accesul neingradit la exercitare puterii (in deosebi in: Anglia si Olanda) Un profund ecou are secolul XVIII, supra numit si secolul luminilor in care se pune un accent deosebit pe ideea iluminarii maselor si a dezvoltarii tuturor compartimentelor vietii culturale. Un rol primordial au programele avansate de iluministi, cele cu privire la libertatea constiintei, a individului si a proprietatii, sub semni#ul carora se desfasoararevolutiile burgheze din Europa si America de Nord, momente de rascruce in istoria civilizatiei umane. In secolul XIX, stiinta, tehnologia si industria cat si formele de guvernare democratica si asigura Europei o dezvoltare vertiginoasa si o plaseaza in centrul lumii. Impreuna cu America de Nord, Europa preia directia edificarii societatii industriale si a progresului. Si cu toate acestea, ambele continentesunt teatrul a doua razboaie mondiale (1914-1918 si 1939-1945) despartite de 20 de ani de deruta si nehotarare- ce imping Europa in abisul autodistrugerii. Tot ceea ce a]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Bac Grup Scolar De Automatizari</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-bac_grup_scolar_de_automatizari.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Studiul cauzelor coroziunii Acest proces complicat care concura la distrugerea metalelor, a permis stabilirea unor metode de protectie care au reusit sa reduca in mare parte prevederile provocate de acest proces. Pentru piesele metalice cele mai utilizate metode sunt : acoperiri de suprafata (prin zincare, cromare, nichel are), protectie prin pelicule de oxizi, protectie prin vopsire si fosfatare. Prin aplicarea materialelor de vopsire se formeaza pe suprafata obiectelor protejate pelicule subtiri aderente care au un dublu rol : acela de protectie si acela de a crea un aspect placut. In lucrarea mea am prezentat principalele produse de vopsire , operatiile principale ale vopsirii (grunduire, chituire) si am descris tehnologia acestor operatii cu domeniile de utilizare, avantajele si dezavantajele lor. Operatia de vopsire avand und grad inalt de periculozitate datorita compozitiei materialelor de vopsire am prezentat in finalul proiectului cele mai importante norme de tehnica securitatii muncii care trebuie respectate in atelierele de vopsitorie auto. MATERIALE DE VOPSIRE Cap I Def -> Materialele de vopsire constituie totalitatea materialelor care se aplica prin diverse procedee pe suprafete diferite in vederea protejarii acestora de efectele distructive provocate de agenti atmosferici (actiunea luminii, umiditate, agentii chimici, etc.) Prin aplicarea materialelor de vopsire, se formeaza uprafata obiectelor protejate pelicule subtiri care au dublu rol : acela de protectie de a crea un aspect placut In compozitia materialelor de vopsire, intra de obicei un component lichid numit liant si un component solid numit pigment, si materiale de umplutura. Materialele de vopsire se clasifica prin mai multe criterii : -substanta peliculogena de baza -ordinea de aplicare pe suprafete -modul de aplicare 1Componentele materialelor de vopsire Pincipalele materii prime care intra in componenta materialelor de vopsire (lacuri si vopsele) sunt: -lianti (uleiurile, rasinile, sicative) -pigmenti -materialele de umplutura -dizolvanti -plastifianti Uleiurile La fabricarea lacurilor si vopselelor se utilizeaza uleiuri vegetale sicative sau semisicative. In mod obisnuit nu se folosesc ca atare dupa o precurare prealabila, deci ca semifabricatie (uleiurile sicative sau fierte, polimerizate sau oxidate, etc. ) Sicativi Sunt substante care adaugate uleiurilor sicative sau semisicative scurteaza timpul de uscare, micsorand timpul de formare a filmului. Rasinile Sunt substante organice naturale sau sintetice. Rasinile naturale provin din secretiile unor animale sau plante. Pigmentii Sunt substante colorate insolubile. Cu lianti si dizolvanti ei formeaza dispersii a caror finete depinde de gradul de macinare a pigmentului. Dupa natura si provenienta lor pot fi : -pigmenti anorganici naturali -pigmenti anorganici artificiali -pigmenti metalici -pigmenti]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Batranete Activa</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-batranete_activa.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Editura Uniunii de cultura Fizica si]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Batranul Care Citea Romane De Dragoste</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-batranul_care_citea_romane_de_dragoste.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Exilul m-a ajutat sa dobandesc sentimental ca apartin nu numai patriei mele, Chile, ci si intregului continent latino-american. , spunea Sepulveda. Luis Sepulveda, s-a nascut la Ovalle, Chile, in 1949, ajungand sa fie in prezent cel mai faimos scriitor chilian contemporan. La dorinta parintilor, a studiat contabilitatea la Liceul Superior de Comert din Santiago, fara sa aiba vreo atractie pentru acest domeniu. Dar mai tarziu a optat pentru literatura la Universitatea din Chile. In 1973 a fost arestat si condamnat la 28 de ani de detentie, in timpul dictaturii militare a lui Pinochet. Cu ajutorul organizatiei Amnisty International este eliberat 3 ani mai tarziu, dar e nevoit sa aleaga exilul. Facandu-se din ce in ce mai auzit in cadrul organizatiei ecologiste Greenpeace, autorul a militat in permanenta pentru padurile amazoniene. A calatorit si a lucrat in Brazilia, Uruguay, Paraguay si Peru. A trait in Ecuador, in mijlocul indienilor shuari, ocazie cu care Sepulveda a devenit prieten cu Chico Mendes, caruia i-a dedicat Batranul care citea romane de dragoste. In 1980, el se stabileste la Hamburg, cucerit de cosmopolitismul acestui oras, care-i aminteste de Valparaiso, si invata limba germana pentru a-i putea citi pe Kafka si Hoffmann in original. La 17 ani a debutat cu un volum de versuri, iar trei ani mai tarziu ii apare primul volum de povestiri, Cronicile lui Pedro Nimeni. Romanele lui Sepulveda obtin numeroase premii, el numarandu-se printre autorii curentului post-boom, alaturi de Julio Cortazar, Gabriel Garcia Marquez si Mario Vargas Llosa. Proza lui Sepulveda este simpla si lineara, dar punctata de un gust pentru descrieri evocatoare si locuri indepartate, care creeaza cadrul pentru experientele omului simplu, frustrarile lui si sperantele sale de libertate si dreptate sociala. Opera autorului este marcata de trei linii de forta: dorinta de a depune marturie pentru ceea ce a trait (Neintalniri - 1997, Patagonia Express-1995), lupta constanta pentru salvarea mediului inconjurator (Batranul care citea romane de dragoste-1993, Lumea sfarsitului lumii-1994, Povestea unui pescarus si a motanului care l-a invatat sa zboare-1996) si genul politist (Nume de toreador si Jurnalul unui killer sentimental - 1998). Am fost acolo, dar nimeni nu-mi va spune povestea, incepe Luis Sepulveda sa explice motivele pentru care a scris Istoriile marginale, si continua prin descrierea catorva personaje: Un chilian, profesorul Galvez, care intr-un exil pe care nu l-a inteles niciodata visa la vechii lui colegi de scoala, iar dimineata se trezea cu degetele pline de praf de creta. Vidal, un ecuadorian care suporta bataile proprietarilor fiind convins ca este Greta Garbo. Acolo se aflau toti acestia si multi altii, ca sa revada cuvintele scrise pe o piatra. Iar atunci am stiut ca trebuie sa le spun povestea Batranul care citea romane de dragoste este, la randul lui, un astfel de personaj. Omul neinsemnat, pe care il poti ignora usor, dar a]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Cacerul De Colon</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-cacerul_de_colon.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Notiuni de anatomie descriptiva si topografica Intestinul gros se intinde de la tunica ileonului, marcat prin valvula ileocecala, pana la nivelul canalului anal, dar aceasta definitie morfofunctionala trebuie sa includa apendicele si valvula Bauhin. Aceasta conceptie cauta sa respinga o unitate functionala integratoare, dar individualitatea morfofunctionala si patologica a diferitelor portiuni colice impun studiul anatomic si patologic pe portiuni separate. Lungimea intestinului gros variaza intre 100 150 cm, cu o medie de 130 1350, cresterea in lungime se poate face pe seama intregului colon dar mai ales pe seama unor segmente separate. Aceste alungiri pot fi congenitale sau castigate dea lungul vietii, ducand la dificultati in investigatia radiologica atat in plenitudine cat si in dublu contrast astfel sigmoidul si transversul au o lungime in jur de 50 cm, ascendentul 12 17 cm iar descendentul 14 20 cm. Calibrul intestinului gros prezinta o scadere progresiva incepand de la cec spre sigmoid cu aproximativ 5 cm la cec si 2, 5 cm la sigmoid dar in mod normal sau conditii patologice, exista modificari de calibru prin spasme sau dilatari, creand astfel dificultati in investigarea colonului si mai ales in punerea diagnosticului. 1. 1. Cecul Are forma de sac inchis in interior, iar superior se continua cu colonul ascendent, pe peretele postero-intern la unirea dintre cec si ascendent se afla jonctiunea ileocecala prevazuta cu un sfincter, numita valvula lui Bauhil. La aproximativ 2 cm sub aceasta se afla insertia apendicelui vermicular. Cecul poate fi invelit in intregime de catre peritoneu, situatie intraperitoneala sau poate fi acoperit numai pe fata anterioara, situatiecand cecul este situat retroperitoneal, cu toate acestea cecul este considerat una dintre cele mai mobile parti ale colonului alaturi de transvers si sigmoid. Cecul este situat de obicei in fosa iliaca dreapta dar poate fi situat si inalt lombar, prerenal sau jos in micul bazin. Ca aspect exterior el prezinta trei benzi musculare inguste care isi au punctul de plecare la nivelul insertiei apendicelui si insotesc colonul pe toata intinderea lui. Aceste benzi musculare sunt dispuse anterior iar celelalte postero intern si extern. Aceste benzi determina formarea de boreluri suprapuse sau trei coloane de umflaturi. Din punct de vedere radiologic cecul poate fi impartit in doua: fundul cecal; corpul cecului. 1. 2. Configuratia interioara: In interior la nivelul cecului si intregului colon se gasesc: pliurile submucoase sau falciforme create de bandeletele longitudinale si apar ca niste despartituri dispuse transversal fata de axul intestinului si constituie adevarate diafragme incomplete. logile haustrale care sunt corespunzatoare boselurilor de pe suprafata organului. 2. 1. Colonul ascendent Este situat intre insertia valvulei ileocecale si a unghiului hepatic. Este situat retroperitoneal si prin intermediul fasciei lui Toldt vine in]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Cainii De Serviciu</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-cainii_de_serviciu.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Cainele a fost printre primele animale domesticite de om. El traieste in preajma acestuia pe toate merdianele globului si este folosit pentru paza gospodariilor, a turmelor, frontierelor, in combaterea infractiunilor, la vanatoare, in actiuni de salvamont, salvamar dar si pentru agrement si in scop stiintific (annual sunt sacrificati in interesul cercetarii stiintifice milioane de caini). Cainii sunt vertebrate mamifere din ordinul Carnasiera, subordinul Carnivora, familia Canidae, genul Canis, specia Canis familiaris. Clasificarea reselor de caini este greu de facut din cauza variabilitatii mari, a formelor si multiplelor aptitudini. O clasificare mai simpla tine seama de dezvoltarea corporala si de particularitatile de conformatie a capului si urechilor dupa care se deosebesc patru grupe de rase: O alta clasificare simpla se bazeaza pe felul folosirii lor. Astfel se deosebesc sase grupe: Caini de paza Caini de tractiune Caini ciobanesti Caini de vanatoare Caini de serviciu Caini de apartament Reproductia cainilor Pubertatea apare la specia canina la varsta de 8-12 luni. Prima imperechere, la ambele sexe, nu se indica inainte de 18-20 luni; numai la aceasta varsta dezvoltarea corporala permite obtinerea unor produsi vigurosi. Cainii se pot folosi la reproductie pana la varsta de 8 luni. Catelele sunt diestrice (cu doua cicluri sexuale anuale), intervalul intre cele doua cicluri de calduri fiind de 6-8 luni. Caldurile dureaza 14-20 zile si apar mai frecvent in luna martie, aprilie, mai. In primele 4-5 zile de calduri cateaua nu lasa masculul sa se apropie de ea. Atractia sexuala atinge maximum de intensitate intre a 9-12 a zi de calduri, cand se recomanda imperecherea. Durata gestatiei este, in medie de 9 saptamani, cu variatii (in plus sau minus) de 2-5 zile. In prima luna dupa imperechere nu sunt semne exterioare care sa indice gestatia. Catelele din resele pitice fata un numar mai mic de pui: 2-5 pui. Hranirea cainilor de serviciu Cainii de serviciu sunt in general carnivori, dar, spre deosebire de stramosii lor salbatici pot fi crescuti si cu o alimentatie mixta. In alimentatia cainelui de seriviciu carnea trebuie sa prezinte 50% din ratia zilnica.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Calculul Ecuatiilor Matriciale</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-calculul_ecuatiilor_matriciale.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: (A-1A) X= A-1B, Y (A A-1) = BA-1 dar (A-1A) =Im si folosind proprietatea matricii identice, se va obtine: X= A-1B, Y= BA-1 iar prin calculul A-1B si B A-1 se va obtine X, Y. De obicei X, Y sunt diferite deoarece inmultirea matricilor nu este comutativa: Sa se rezolve urmatoarele ecuatii matriciale: X =, notez A=, B= 2 3 6 8 2 3 6 8 A-1 /A X=B A-1 (A X) = A-1B (A-1 A) X= A-1B I2 X= A-1B X= A-1B detA = 2 3 2 = 4 A-1= (1/ detA) A* A*= a*12 a*22 a*11 = (-1) 2 3= 3 a*12 = (-1) 3 2= -2 a*21 = (-1) 3 1= -1 a*22 = (-1) 4 2= 2 A*= -2 2 A-1= (1/4) = -2 2 -1/2 1/2 X= = -1/2 1/2 6 8 1/2 1 X =, notez A=, B= 5 8 -3 6 5 8 -3 6 X A=B/ A-1 (X A) A-1=B A-1 X (A A-1) =B A-1 X I2=B A-1 X= B A-1 detA = -8 +10 =2 A-1= (1/ detA) A* A*= a*12 a*22 a*11 = (-1) 2 8= 8 a*12 = (-1) 3 (-2) =2 a*21 = (-1) 3 5= -5 a*22 = (-1) 4 (-1) = -1 A*= -5 -1 A-1= (1/2) = -5 -1 -5/2 -1/2 7 2 4 1 23 6 X= = -3 5 -5/2 -1/2 -49/4 -11/2 X =, notez A=, B=, C = -3 8 5 8 -4 -7 -3 8 5 8 -4 -7 A X B=C/ B-1 (A X B) B-1=C B-1 (A X) (B B-1) =C B-1 (A X) I2=C B-1 (A-1) /A X=C B-1 A-1 (A X) =A-1 C B-1 (A-1 A) X=A-1 C B-1 I2 X=A1 C B-1 X=A-1 C B-1 detA = -8 +6 =-2 A-1= (1/ detA) A* A*= a*12 a*22 a*11 = (-1) 2 8= 8 a*12 = (-1) 3 (-3) =3 a*21 = (-1) 3 2= -2 a*22 = (-1) 4 (-1) = -1 A*= 3 -1 A-1=[1/- (2)] = 3 -1 -3/2 1/2 detB= 32-30 =2 B-1= (1/ detB) B* B*= b*12 b*22 b*11 = (-1) 2 8= 8 b*12 = (-1) 3 5=-5 b*21 = (-1) 3 6= -6 b*22 = (-1) 4 4= 4 B*= -5 4 B-1= (1/2) = -5 4 -5/2 2 X= = = -3/2 1/2 -4 -7 -5/2 2 -14 -23 -5/2 2 3/2 -4 4. 1 2 3 -1 5 3 1 2 3 -1 5 3 X 0 1 2 = 2 1 -1, notez A= 0 1 2, B= 2 1 -1 -1 2 1 -3 4 -5 -1 2 1 -3 4 -5 X A=B/ A-1 (X A) A-1=B A-1 X (A A-1) =B A-1 X I2=B A-1 X= B A-1 detA = 1 4 + 3 4 = (4 A-1= (1/ detA) A* A*= a*12 a*22 a*32 a*13 a*23 a*33 a*11 = (-1) 2 (-3) = -3 a*12 = (-1) 3 2=-2 a*13 = (-1) 4 1= 1 a*21 = (-1) 3 (-4) =4 a*22 = (-1) 4 4= 4 a*23 = (-1) 5 4= 4 a*31 = (-1) 4 1= 1 a*32 = (-1) 5 2=-2 a*33 = (-1) 6 1= 1 A*= -2 4 -2 1 -4 1 A-1=[1/ (-4)] -2 4 -2 1 -4 1 X = [1/ (-4)] 2 1 -1 -2 4 -2 = [1/ (-4)] -9 16 -1 = 9/4 -4 1/4 -3 4 -5 1 -4 1 -4 24 -16 1 -6 4 0 1 1 1 X = 0 1 2 3, notez A= 0 1 1 1, B= 0 1 2 3 0 0 1 1 0 0 1 2 0 0 1 1 0 0 1 2 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 A-1 /A X=B A-1 (A X) = A-1B (A-1 A) X= A-1B I2 X= A-1B X= A-1B 0 0 0 1 A-1= (1/ detA) A* A*= a*12 a*22 a*32 a*42 a*13 a*23 a*33 a*43 a*14 a*24 a*34 a*44 a*11 = (-1) 2 1= 1 a*21 = (-1) 3 1=-1 a*31 = (-1) 4 0= 0 a*41 = (-1) 5 0= 0 a*12 = (-1) 3 0= 0 a*22 = (-1) 4 1= 1 a*32 = (-1) 5 1=-1 a*42 = (-1) 6 0= 0 a*13 = (-1) 4 0= 0 a*23 = (-1) 5 0= 0 a*33 = (-1) 6 1= 1 a*43 = (-1) 7 1=-1 a*14 = (-1) 5 0= 0 a*24 = (-1) 6 0= 0 a*34 = (-1) 7 0= 0 a*44 = (-1) 8 1= 1 A*= 0 1 -1 0 = A-1 0 0 1 -1 0 0 0 1 X = 0 1 -1 0 0 1 2 3]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Caracteristici Ale Exploziei Demografice Actuale</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-caracteristici_ale_exploziei_demografice_actuale.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Este un element care confera o certa nota de actualitate teoriei lui Malthus. Este vorba despre particularitatile exploziei demografice actuale, despre caracteristicile care o fixeaza in raport cu explozia demografica din secolele al 18-lea si al 19-lea. Explozia demografica din zorii societatii moderne, care a reprezentat materia prima pentru teoria lui Malthus, a avut loc in tari dezvoltate, in state unde revolutia industriala era in plina dezvoltare. Iesirea din criza care se putea prefigura pe baza discrepantei sesizate de catre Malthus a avut loc pe doua cai. Mai intai, dezvoltarea industriala a declansat un proces de ridicare a bunastarii, care a putut face fata evolutiei rapide a populatiei. O evolutie care pe buna dreptate nastea ingrijorare. De pilda, populatia Europei a evoluat de la aproximativ 50 de milioane, cat avea in 1600, la aproape 1 miliard la mijlocul secolului 20. La 1600 ea reprezenta o zecime din populatia lumii, la 1950 ajunsese sa reprezinte aproape o treime. O a doua modalitate au constituit-o emigrarile masive ale europenilor in teritoriile de peste mari, in SUA, Canada, in alte tari si continente slab populate. Astfel, intre 1846 si 1890, anual au emigrat din Europa catre alte teritorii in jur de 377. 000 oameni, iar intre 1891 si 1910 rata anuala a emigrarii a atins nivelul de 911. 000 oameni. In intervalul de timp cuprins intre 1846 si 1930, aproximativ 50. 000. 000 de europeni s-au stabilit in teritoriile slab populate si slab dezvoltate de peste mari (Paul Kennedy). Deci, timp de aproape doua secole Europa- zona cea mai dezvoltata a lumii in acest interval- a fost taramul pe care a avut loc explozia demografica; ea a reprezentat continentul de unde au plecat valuri de emigranti. Incepand cu mijlocul acestui secol, ceva cu totul nou intervine in evolutia demografica a planetei. Populatia din tarile dezvoltate se stabilizeaza sau consemneaza evolutii foarte lente. Cresterea demografica accentuata are loc in tarile slab dezvoltate, in teritorii in care mijloacele de subzistenta sunt precare. Instructiva din acest punct de vedere este si evolutia populatiei pe regiuni geografice. Cea mai mare crestere procentula o inregistreaza Africa, pe cand Europa are o crestere negativa. Evolutia populatiei mondiale urbane si rurale (milioane locuitori) Sursa: B. Negoescu si Gh. Vlasceanu, Terra, geografie economica, pag. 63 Cresterea populatiei 1998-2025 Sursa: J. T. Rourke, International Politcs on the World Stage, pag. 533. Dupa cum se vede, datele difera putin in functie de baza de calcul. De pilda, totalul populatiei in 1998 este de 5 030 milioane, potrivit lui Rourke, iar potrivit surselor ONU citate in Terra, geografie economica, totalul este de 5 757 milioane in 1995. Cea de-a doua sursa ni se pare una de incredere, intrucat la jumatatea lui 1999 populatia lumii a depasit pragul celor sase miliarde. Rasturnari in distributia populatiei pe glob Autorul american Paul Kennedy considera]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Cariera Baietilor De La 3se</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-cariera_baietilor_de_la_3se.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 3rei Sud Est inseamna mai mult decat un simplu nume de formatie. 3rei Sud Est a devenit un simbol. Un simbol de talent, ambitie si credinta. Trei baieti de la malul marii au crezut dintotdeauna in visul lor. Au muncit din rasputeri pentru ca visul lor sa devina realitate. Pe langa talent si ambitie, au avut curajul sa faca in Romania o trupa care poate oricand rivaliza cu trupe grele din afara. Peste 600 000 de albume vandute intr-o tara care se lupta cu inflatia, cu oameni prea coplesiti de griji zilnice pentru ca sa mai guste din muzica, inseamna mult. Inseamna ca titlul primit de curand de Regii muzici dance este mai mult decat meritat. Este exact pe masura lor. Mihai Budeanu (Linistitul) cum i se mai spune nascut pe data de 3 iulie 1974, Viorel Sipos (Glumetul) mai este numit nascut pe data de 10 iunie 1974, iar ultimul dar nu si cel din urma, Laurentiu Duta (Idealistul), este nascut pe data de 4 mai 1976. Trupa 3rei Sud Est, a aparut in Romania in trecut cand in muzica romaneasca nu era asa mare aglomeratie ca acum. Atunci cele mai renumite, dar si singurele erau Ro-Mania, care mai este si astazi chiar daca s-au facut schimbari de solisti, Genius, acum in varianta doua fate si un baiat, baiatul fiind singurul care a ramas cu trupa si fata cea blonda, fata a doua provenind din alta parte, K1 care exista si azi, si T Short care nu mai este. Cei trei baieti de la 3rei Sud Est obisnuiau sa asculte cu mare atentie toata muzica romaneasca, sa invete partile bune si sa se fereasca de cele rele. Numele de 3rei Sud Est, a venit in timpul drumului catre Bucuresti cu masina, pe fond nervos ca nu gaseau un nume. Nu a fost greu sa spuna: Suntem trei, si din Constanta toti. Deci ar merge bine Trei Sud Est. Inainte ca primul lor album sa fie gata in totalitate, Cat Music a decis sa promoveze primul single Ai plecat, incluzandu-l pe o compilatie de mare succes la vremea aceea, care se numea Fantasticii. Piesa a avut un succes fulgerator, de-a dreptul neasteptat. Toata lumea a fost cucerita la inceput de felul in care suna melodia, de orghestratie, de ritm. Laurentiu a fost convins de colegii de trupa sa renunte la plete (la acea vreme, Laurentiu purta par lung), in onoarea primului lor videoclip, astfel ca Laur s-a lasat pe mana unui frizer de la Prima Tv care I-a dat un look asemanator cu cel din prezent. Primul lor videoclip, de la piesa Ai plecat a fost realizat de Prima Tv. Difuzarea lui insistenta impune si look-ul trupei pe piata muzicala romaneasca. Ofertele de concerte incep sa curga, baietii fiind solicitati peste tot in tara. Primul lor concert sub denumirea de 3rei Sud Est, a fost la Drobeta Turnu Severin unde au incasat (onorariu record la vremea aceea) 300 $. Fericirea nu cunoaste limite. In vara au participat la sectiunea slagare alaturi de Genius cu piese (Vara) si K1 cu piesa (Fata verde) marile favorite, acestea dintai au castigat premiul intai. Radiourile din Bucuresti au inceput sa difuzeze piesele]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Cezanne</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-cezanne.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In istoria picturii universale, opera lui Cezanne a marcat, in mod indubitabil, una dintre cele mai concentrate si mai originale siteze, pentru momentul in care s-a produs, dar in acelasi timp in mod paradoxal fireasca si necesara. Meritul ei primordial rezida in deschiderea unor orizonturi de a carei largime continuam sa ne convingem si astazi. In devenirea ei, creatia maistrului de la Aix-en-provence s-a alcatuit, in timp, din cateva capitole distincte. Diferentele dintre acestea au fost determinate de tehnicile de lucru, de evolutia intervenita in cunostintele sale despre mestesugul picturii, de schimbare a modalitatilor de sublimare a realului in imagine, precum si de obtiunile stilistice-trnsante si nu o data contradictorii. Pentru cel care primul cotact cu acesta opera a fost prijeluit de peisajele inpirate de pe Muntele Sainte-Victoire sau de oricare dintre Baingneurs, cunoasterea ulterioara a unei panze pictate de Cezanne inaintea fazei impresioniste nu poate decat sa surprinda. Socul privitorului se datoreaza exclusiv deosebirilor frapante de viziune si tehnica, intrucat-aidoma creatiei din din epoca maturitatii- panzele inceputului poarta deja petecea de neconfundat a unui talent robust si de rara autencitate, implinindu-se sub semnele unei dorinte dramatice de a comunica si a unei vointe rar intalnite de a aborda cu luciditate si cu inflexibila tenacitate problemele plasticii, in speranta unei depline rezolvari a acestora. Egal in inzestrarea celor mai de seama pictori din intreaga istorie a artei europene si stapan-inca din aceasta perioada- pe cele mai de seama mijloace de exprimare ale acestora, Cezanne isi elaboreaza inca prea in graba lucrarile sau, de cele mai multe ori, le supraelaboreaza, penduland nemultumit intre primei descarcari tensionale si aura de arhaism, invecinata picturii practice in academiile de arta ale vremii. Concurenta structurii cromatice este urmarita cu indarjire, intrucat artistul observase sporul de forta expresiva conferit de grosimea mai mare a materiei cromatice, asezata adeseori pe panza cu cutitul de paleta. Cu rabdare, pasionat, cauta solidul, durabilul, permanentul : forma, infrastructurile, bazele realului si ale gandului, ale vietii exterioare si ale celei interioare. Cautarile lui Cezanne asupra perspectivei au descoperit, prin fidelitatea lor fata de fenomene, ceea ce psihologia recenta trebuia sa formuleze. Originile italiene ale lu Cezanne sunt cele care, mai mult sau mai putin, dar cotinuu, l-au facut sa traiasca intr-o stare de gratie poetica, inspirandu-l sa depaseasca observarea prea fidela a unui univers real si limitat, pentru a nu tine seama decat de acesta <mica senzatie> in care viziunile lui se complaceau in toata libertatea. MAURICE RAYNAL, 1954]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Cinematografia</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-cinematografia.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: George Lucas intentioneaza ca pe viitor sa distribuie filmele sale Star Wars digital, prin satelit. In timp ce el isi face planuri, tehnica a fost deja dezvoltata in Europa. Huruitul motoarelor face scaunele sa vibreze, lasere vuiesc pe langa urechi, iar in fata pandeste o primejdie cumplita: Anakin Skywalker trage cu arma-i groaznica spre spectatori. Adanciti in fotoliile de plus rosu, acestia urmaresc inghetati imaginile de o claritate uluitoare proiectate pe panza cinematografului. 18 iunie, San Rafael, California: premiera renumitului film Star Wars, primul episod. Ciudatenia acestui eveniment: in sala de proiectie nu s-a aflat nici o rola de film. Pentru prima data a utilizat George Lucas proiectorul digital in valoare de 100. 000 USD de la Texas Instruments. Cu cateva saptamani inainte a avut loc un spectacol asemanator: proiectoarele digitale ale firmei americane Hughes-JVC au prezentat Shakespeare in Love. Managerii de productie ai ambelor firme au sarbatorit aceasta proiectie ca pe o revolutie tehnica. Dar, in timp ce ei discutau despre standarde tehnice pentru distributia filmelor prin satelit, unii producatori de film din Europa au transpus ideea in practica. In toamna anului trecut a avut loc un festival de film, la care au participat zece filme pentru copii, in noua orase europene. Tehnicienii de la Telekom au dotat salile cinematografelor cu antene de satelit si au proiectat filmele studiourilor Babelsberg central in toate cinematografele. Peter Fleischmann, reprezentantul Centrului European de Cinematografie Babelsberg, este convins de viitorul noii tehnologii. El vede in distributia prin satelit o posibilitate de a sparge monopolul american de distributie, pe care acestia si-l apara de cateva decenii. Se fac din nou cartile, spera Fleischmann. Datorita transmisiei de date prin satelit, se dezvolta pentru prima data in Europa o distributie europeana de film. Copierea atat de incomoda si cronofaga a unei role de film costa circa 3600 DM, transferul digital este mai ieftin. Datorita procedeului de comprimare MPEG-2, datele sunt codificate la 34, 368 Mbit/s. In acest mod, unui film de 90 de minute ii revin in jur de 24 GB de date. Filmul este distribuit simultan in toate cinematografele. Astfel costurile devin incomparabile cu taxele de inchiriere si licenta, ne asigura Wolfgang Ruppel, responsabil tehnic in timpul festivalului filmului pentru copii. Peter Fleischmann promite o crestere a publicului cinematografelor mai mici, datorita noii modalitati de distributie. Datele digitale ar putea ieftini chiar si biletele de intrare. Dar pana sa ajunga spectatorii europeni sa vizioneze imaginile digitale, va mai dura ceva timp. Producatorii proiectoarelor si distribuitorii de filme nu au ajuns inca la un numitor comun, povesteste Paul Breedlove, seful departamentului Digital Cinema, de la Texas Instruments din Dallas, Texas. Distributia valoroaselor date digitale este posibila momentan prin intermediul]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Citate Celebre Ale Imparatilor Romani</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-citate_celebre_ale_imparatilor_romani.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Aceste cuvinte au fost rostite de catre Cezar (anul 49 i. Chr.) in momentul in care a traversat Rubiconul, dupa o lunga ezitare. Astfel Cezar si-a riscat viata, caci o lege speciala a Senatului roman interzicea trecerea cu trupe a Rubiconului (raul de hotar intre Italia si Galia cisalpina), spre a se evita astfel incursiunile armate impotriva Italiei, pregatite de comandanti ambitiosi la granita de nord a tarii. Cuvintele "Alea iacta est", ca si expresia "A trece Rubiconul" au deci intelesul: "soarta va decide!" si sunt folosite cand, dupa ce ai sovait mult, iei o hotarare importanta. Banul n-are miros - Imparatul Vespasian (69-79 d. Chr. ), gasind visteria goala, dupa domnia lui Nero si a urmasilor acestora, nu s-a dat in laturi de la nici un mijloc pentru a strange bani. Printre taxele care le-a pus, a fost si una asupra closetelor publice. Intr-o zi, fiul sau Titus (viitorul imparat) i-a spus ca poporul rade si barfeste fiindca se scot bani dintr-o asemenea sursa. Vespasian ia pus o moneda sub nas spunandu-i: "Non olet", adica: "uite, banul nu are miros" Decet imperatorem stantem mori (lat. "Un Imparat trebuie sa moara in picioare") -maxima creata chiar de acelasi imparat Vespasian care a trait acum aproape doua milenii. Ajuns la varsta de 69 de ani, el continua sa se ocupe de treburile imparatiei. Si chiar in ziua mortii, coborand cu o ultima sfortare din patul de suferinta, se ridica in picioare spre a sta la datorie. Decet imperatorem stantem mori au fost cele din urma cuvinte ale sale. Largindu-si zona de aplicatie, ele sunt folosite la adresa acelora care (fara sa fie imparati!) au inteles ca, sfidand moartea, sa ramana la post si sa-si indeplineasca misiunea pana-n ultima clipa. Diem perdidi (lat. Am pierdut o zi) -Sunt cuvintele cu care obisnuia sa-si incheie ziua imparatul roman Titus (79-81 d. Chr.), cand constata ca n-a realizat nici o actiune folositoare. Faptul ni-l relateaza istoricul Suetoniu in Viata lui Titus, imparatul care avea ambitia sa devina filantropul universului. Intr-o seara, la masa, amintindu-si ca in ziua aceea nu facuse nici un bine nimanui, a exclamat cuvintele: Ex malis eligere minima (lat. Dintre rele, a alege pe cel mai mic) -Cicero, in lucrarea sa despre datoriile morale: De officiis. Fortuna caeca est (lat. Norocul este orb) -In De amicitia (despre prietenie) Cicero, in dialogul sau cu consulul roman Laelius, relateaza ca acesta spunea ginerilor sai Scaevola si Fanius: Norocul nu numai ca e orb, dar orbeste adesea pe multi dintre cei care sunt mangaiati de el Nu este rar sa vezi oameni pe care i-ai cunoscut cu moravuri simple si usoare, ca se schimba de indata ce pun mana pe onoruri, bogatii, putere, dispretuind vechi prieteni si facandu-si altii noi. Nihil agere delectat (lat. E o incantare sa nu faci nimic) - Cicero, in De oratore. Veche locutiune latina adresata lenesilor; a fost inlocuita de expresia italiana moderna:]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Clasificarea Balantelor De Verificare</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-clasificarea_balantelor_de_verificare.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: balante de verificare ale conturilor sintetice - intocmite pe baza datelor preluate din conturile sintetice; balante de verificare ale conturilor analitice - intocmite pe baza datelor preluate din conturile analitice. Aceste balante au drept scop verificarea exactitatii inregistrarilor din conturile sintetice si analitice cu privire la soldurile initiale, rulaje, total sume si soldurile finale. Balantele de verificare cu o serie de egalitati, se prezinta sub doua variante: balante de verificare a sumelor; balante de verificare a soldurilor. Balanta de verificare a sumelor prezinta, pe cele doua coloane, totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare, intre care trebuie sa existe egalitate. Balanta de verificare a soldurilor prezinta, pe cele doua coloane, soldurile finale debitoare si soldurile finale creditoare, intre care trebuie sa existe, de asemenea egalitate. Balanta de verificare cu doua serii de egalitati Acest tip de balanta este combinarea a celor doua tipuri de balante cu o serie de egalitati si are la baza cele doua categorii de egalitati si anume: totalul sumelor debitoare = totalul sumelor creditoare; totalul soldurilor finale debitoare = totalul soldurilor finale creditoare. Balanta de verificare cu trei serii de egalitati Acest tip de balanta de verificare cuprinde, pe coloane distincte: soldurile initiale, rulajele perioadei curente si soldurile finale ale conturilor. Intre aceste coloane trebuie sa existe urmatoarele egalitati: totalul soldurilor initiale debitoare = totalul soldurilor initiale creditoare; totalul rulajului debitor = totalul rulajului creditor; totalul soldurilor finale debitoare = totalul soldurilor finale creditoare. Balanta de verificare cu patru serii de egalitati Acest tip de balanta de verificare este o combinare intre balantele de sume si solduri cu balantele de rulaje si solduri initiale si finale. Cele patru serii de egalitati intocmite in acest tip de balanta sunt: Totalul soldurilor initiale debitoare = Totalul soldurilor initiale creditoare - aceste solduri sunt egale cu soldurile finale ale perioadei precedente; Totalul rulajelor debitoare ale perioadei curente = Totalul rulajelor creditoare ale perioadei curente; Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare; Totalul sumelor debitoare = Totalul soldurilor initiale debitoare + Totalul rulajelor debitoare ale perioadei curente. Totalul sumelor creditoare = Totalul soldurilor initiale creditoare + Totalul rulajelor creditoare ale perioadei curente. Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare. Soldul final debitor al fiecarui cont = Totalul sumelor debitoare - Totalul sumelor creditoare. Sold final creditor al fiecarui cont = Totalul sumelor creditoare - Totalul sumelor debitoare (corespunzatoare fiecarui cont). Balantele de verificare se intocmesc de regula la sfarsitul unei perioade de gestiune (luna, trimestru]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Codificarea Produselor Si Serviciilor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-codificarea_produselor_si_serviciilor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Codul este o combinatie de elemente simbolice prin care se reprezinta o informatie. Aceste elemente pot fi litere (cod alfabetic), cifre (cod numeric) sau litere si cifre (cod alfanumeric). Codificarea este operatiunea de transpunere in cod a elementelor definitorii ale unor obiecte, servicii, fenomene, etc. Principalul obiectiv, care determina si functia sa de baza este identificarea. In cazul in care preia si semnificatii ale relatiilor existente intre elementele multimii, el indeplineste si functia de reprezentare a clasificarii. Diferitele tipuri de clasificari ale produselor sunt asociate cu sisteme de codificare specifice. In conditiile proliferarii unei mari diversitati de clasificari de acest fel, a devenit necesara gasirea unor solutii de uniformizare a lor pe plan mondial, obiectiv atins prin elaborarea sistemelor: Codul Universal al Produselor (Universal Product Code) - UPC SI Codul European al Articolelor (European Article Numbering) EAN. Ambele sisteme utilizeaza codificarea cu bare. Elemente de definire a codificarii cu bare Codul de bare este o modalitate de reprezentare grafica a caracterelor numerice sau alfanumerice prin alternarea unor bare de culoare inchisa cu spatii albe de dimensiuni diferite. Fiecare caracater este reprezentat de o secventa de linii mai inguste sau mai groase. Tehnologia codurilor de bare se bazeaza pe recunoasterea acestor combinatii de bare si spatii cu ajutorul unor echipamente informatice specializate. Aceasta tehnologie a debutat in 1952 prin inventarea de catre americanul Joe Woodland a codului de bare, inventie care a fost brevetata in acelasi an. Prima aplicatie mai importanta a fost inregistrata in 1960 pentru identificarea automata a vagoanelor de cale ferata. Ulterior, interesul pentru utilizarea codului de bare a crescut semnificativ, mai ales in domeniul agroalimentar si in comertul cu amanuntul pentru o serie de bunuri de larg consum. In anii 1990, dezvoltarea acestei tehnologii a fost deosebit de spectaculoasa, astfel incat in prezent a ajuns sa cuprinda toate domeniile activitatii economice. Acest proces a fost facilizat de modernizarea rapida a echipamentelor informatice hardware si software. Astfel de la procedeul electrostatic de citire a codurilor, simbolizate prin purtatori de date cu cartele sau taloane perforate, s-a ajuns la lectura magnetica si in final la metoda citirii optice, care sta la baza sistemelor perfectionate de astazi de culegere a informatiilor cuprinse in coduri. Dintre acestea, sistemul scanner de prelucrare a informatiilor comerciale cu privire la marfuri s-a extins cu rapiditate. Scanner-ul este de fapt un echipament informatic cu ajutorul caruia se citesc prin metoda lecturii optice datele codificarii si simbolizarii prin coduri de bare. Cu toate progresele acestea, elementele de baza ale sistemului de codificare cu bare au ramas aceleasi: simbolizarea (tipul codului), metoda de imprimare, echipamentul de imprimare, cititorul]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Coduri</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-coduri.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 1988 Nissan Skyline GTR34 Select underground mode and complete at least the first 80 missions. A recommended car to use is the Acura RSX. You will then challenge Samantha. Beat her using medium difficulty and win the next drag race to unlock the 1998 Nissan Skyline GTR34. Need For Speed Underground Cheats. Platform: PC / Windows. Type: Cheat Codes / Hints / Tips. Cheat ID: 47959. Need For Speed Underground Cheats added on Dec 8, 2003. Easy drift points Stay behind a car and watch the points go up. Need For Speed Underground Cheats. Platform: PC / Windows. Type: Cheat Codes / Hints / Tips. Cheat ID: 47957. Need For Speed Underground Cheats added on Dec 8, 2003. Easy style points After you unlock oval drift track, go into Quick Race and choose that track. Race around it using the handbrake to powerslide. You will unlock rewards every time you fill your meter, which does not take too long. Need For Speed Underground Cheats. Platform: PC / Windows. Type: Cheat Codes / Hints / Tips. Cheat ID: 47958. Need For Speed Underground Cheats added on Dec 8, 2003. Shoot smoke from nitrous To make nitrous shoot smoke, put your car in neutral, or at the beginning of the race hit the nitrous. Need For Speed Underground Cheats. Platform: PC / Windows. Type: Cheat Codes / Hints / Tips. Cheat ID: 47902. Need For Speed Underground Cheats added on Dec 2, 2003. Use rims that normally will not fit Some cars cannot use rims that are too big. If you get a car like the Skyline put 20s on it and then trade it for the Miata. The Miata will now have the 20s that the Skyline had. Need For Speed Underground Cheats. Platform: PC / Windows. Type: Cheat Codes / Hints / Tips. Cheat ID: 47960. Need For Speed Underground Cheats added on Dec 8, 2003. Various cheat codes Start the game. Before you enter any of the following codes you must go to the main menu, then to statistics, then go back to the main menu by hitting delete. You can then enter any of these codes: Need For Speed Underground Cheats. Platform: PC / Windows. Type: Cheat Codes / Hints / Tips. Cheat ID: 47901. Need For Speed Underground Cheats added on Dec 2, 2003.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Coduri La Gta3</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-coduri_la_gta3.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: timeflieswhenyou - Time Advances Quicker madweather - Very Fast Game Clock boooooring - Faster Game Play tortoise - 100% Armor skincancerforme - Clear Weather ilikescotland - Cloudy Weather ilovescotland - Rainy Weather peasoup - Foggy Weather anicesetofwheels - Invisible Cars chittychittybb - Flying Car cornerslikemad - Improved Car Handling nastylimbscheat - Gore Mode mcaffenweapon - Electric gun]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Comunicarea Prin Telefon</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-comunicarea_prin_telefon.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: * pregetirea mesajului: inseamna sa realizam o detasare de la problemele care ne preocupau pana in acel moment si definirea prealabila a siubiectului convorbirii, obiectivul converstiei. Intr-o conversatie telefonica se include numai 2-3 idei principale; * pregetirea pentru apelul telefonic: sa ne gandim la tonul si atitudinea pe care vom adopta, sa avem o pozitie comoda. Vom vorbi mai rar decat in mod obisnuit, dar nu trebuie sa vorbim tare ci direct in telefon; * prezentarea corecta a mesajului: trebuie sa evitam cuvintele si formularile negative si sa prezentam clar si la obiect mesajul; * ascultarea interlocutorului: se asculta cu mare atentie ce ne spune interlocutorul iar daca aceasta se opreste un timp, nu trebuie intrerupt, se va lasa timp de gandire; * concluzia convorbirii: la sfarsitul convorbirii se reformuleaza concluzia la care s-a ajuns. Convorbire trebuie incheiata intotdeauna intr-un climat amical, indiferent de rezultatul ei. Sunt comunicari neoficiale care se transmit de la o persoana la alta. Zvonurile pot avea efecte pozitive sau pot fi fara efecte. Insa multe zvonuri au efecte negative si genereaza sentimente de nasiguranta si ostilitate. Managerul eficient chiar daca nu poate elimine aparitia zvonurilor poate controla aparitia si expansiunea lor, prin transparenta (comunicare informatiilor imediat ce le detine)]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Conceptul De Loc Al Controlului</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-conceptul_de_loc_al_controlului.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: J. Rotter defineste locul controlului ca fiind gradul in care o persoana crede ca actiunile sale pot influenta rezultatele sale, (Organ&Bateman, 1986). El considera locul controlului un sistem de convingeri stabile ce diferentiaza oamenii in cei cu locul controlului intern ce cred ca comportamentul lor e relativ decisiv in determinarea destinului lor si cei cu locul comportamentului extern ce cred ca comportamentul lor e mai putin decisiv in aceasta privinta, norocul, sansa, agentiile de putere (persoane sau institutii) exercita o foarte puternica actiune asupra vietilor. Se precizeaza ca nu este vorba de cantitatea de succese, recompense primite si nici de cantitatea de putere posedata de alte entitati din mediu, ci diferentele se refera la convingerile daca rezultatele sunt probabile in functie de propiul comportament (Organ&Bateman, 1986). Phares (1987), (in Corsini. R, 1987) arata capresie mai specifica despre locul controlului deriva din teoria invataturii sociale a lui Rotter si este considerat ca fiind o expectanta generalizata, ce reprezinta expresia unor relatii comportament succes/esec in situatii mai mult sau mai putin asemanatoare. Rotter mentioneaza ca aceste expectatii generalizate exercita efectul cel mai mare cand suntem pusi in situatii nefamiliare, in situatii familiare actionand convingerile specifice bazate pe experienta anterioara in aceeasi situatie. Astfel interni si externii (cei cu locul controlului intern, respectiv extern) ce sunt in clase mari de liceu tinde sa aiba notiuni similare despre gradul de control personal, asupra gradelor obtinute (in Organ&Bateman, 1986). Credintele noastre despre locul controlului sustin unul din aceste doua tipuri de convingeri. Teoria invatarii sociale descrie expectanta, diferita de Rotter, ca probabilitatea subiectiva a unui individ cu privire la aparitia unei intariri ca functie a comportamentului sau specific intr-o situatie anume (Phares, 1976 in Dafirom, 1996) ca o variabila ce actioneaza concentrat alaturi de valoarea intaririlor si situatia psihologica pentru a produce comportamentul intr-o situatie data. Ea sustine ca orice comportament are loc datorita expectantei ca va obtine scopul spre care este directionat si datorita valorii acestui scop (Phares, in Corsini, Raymond, 1987). Aceasta teorie releva importanta locului controlului asupra motivatiei in munca si de altfel e foarte asemanatoare cu teoria expectantei a motivatiei propusa de Vroom (1964). relatia dintre valoarea intrarii si expectanta este insuficient clarificata, in conceptia lui Rotter si Phares expectanta scazuta diminueaza valenta rezultatelor, pe de alta parte discrepanta dintre intensitatea unei trebuinte si nivelul scazut al expectatiilor privind satisfacerea ei este considerata o conditie specifica a inadaptarii (Dafirom, ion, 1996). este este posibila interventia ambelor mecanisme in ordine, primul fiind cel in care este traita discrepanta dintre intensitatea trebuintelor unei persoane si expectatiile scazute pentru]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Constantin Brancusi</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-constantin_brancusi.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Urmeaza Scoala de meserii din Craiova (1894-1998), apoi Scoala nationala de arte frumoase din Bucuresti (1898-1902), unde pentru scurta vreme l-a avut profesor pe Ion Georgescu, apoi pe Vladimir C. Hegel. In timpul studiilor realizeaza bustul Gheorge Chitu, un Cap de expresie, ca si o serie de copii - Ecorseul (impreuna cu Dr. Gerota), Vitellius, Capul lui Laocoon. Mai realizeaza busturile Georgescu-Gorjan (1902) si General Dr. Carol Davila (1903), asezat mai tarziu (1912) in curtea Spitalului militar din Bucuresti. In 1904 porneste spre Paris, trecand prin Budapesta, Viena, Munchen (aici sta un timp), prin Elvetia. Obtinand o bursa in Franta in 1905, se inscrie la Scoala de arte frumoase, in clasa lui Antonin Mercie. In 1907 este acceptat practician in atelierul lui Rodin, pe care il va parasi, orgolios si plin de incredere, comparandu-l pe maestrul sau cu un arbore la umbra caruia iarba nu creste. Brancusi creeaza acum Portretul lui Nicolae Darascu, Bust de baiat, Cap de baiat, Dupliciu (1906) apoi Rugaciunea si Portretul lui Petre Stanescu, ce constituie un ansamblu funerar comandat pentru Buzau (1907). Artistul incepe sa fie tot mai sigur de drumul pe care merge. Modelajul fin, sensibil la efectele luminoase se indeparteaza acum de incidentele de tip impresionist (Rodin) pentru a incepe, in conditiile afirmarii unor tendinte rationaliste, intre care cubismul, o lunga lupta pentru surprinderea esentei, a ceea ce este durabil, sustras clipei. Cumintenia pamantului, o prima versiune a Sarutului (1907), Somnul (1908), Muza adormita (1909-1910), Pasarea maiastra (1910), Prometeu (1911), Domnisoara Pogany (serie 1912-1933), Primul pas (1913) sunt lucrari ce marcheaza aplecarea spre valorile artelor arhaice, ale etniilor negre sau oceanice. In aceasta perioada se imprieteneste cu Modigliani. Un alt prieten al sau, pictorul Henri Rousseanu, ii spune lui Brancusi profeticele cuvinte: . Tu ai transformat anticul in modern. Sculptorul - din ce in ce mai cunoscut - se bucura de succes si in S. U. A., la New York, unde, in 1913, participa la Expozitia internationala de arta moderna isi deschide prima sa expozitie personala. Expune la manifestarile gruparilor Tinerimea artistica, Arta Romana, , Contimporanul etc. In atelierul sau vor veni sa lucreze mai multi tineri artisti: Irina Codreanu, Milita Petrascu, Constantin Antonovici, Isamu Noguchi, George Teodorescu s. a. Sculptorul cauta principiile fundamentale ale formei, degajand-o tot mai puternic de aspectele efemere. Reducerea la structura a formelor organice are loc odata cu aplecarea spre formele primare, spre orizontul genezei vietii (Principesa X, 1916; Primul strigat, 1917; Nou nascutul, 1920; Domnisoara Pogany, Leda, 1920; Inceputul lumii, 1924). Seria de Pasari in vazduh aduce ideea ridicarii in spatiu, posibilitatea transcenderii cadrului concret de existenta. Brancusi reuseste sa anuleze efectele gravitationale, dematerializand, printr-o slefuire indelunga, volumele. Alteori -]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Copilul Care Nu Voia Sa Se Nasca</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-copilul_care_nu_voia_sa_se_nasca.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Copilul care nu voia sa se nasca reprezinta debutul literar in teatru al Dianei Manole. Cariera de dramaturg a autoarei sta sub semnul unei formatii teatrale avizate, care-i marcheaza vizibil scriitura. Diana Manole este absolventa a Universitatii de Arta Teatrala si Cinematografica, Facultatea de Teatru, sectia Regie Teatru, promotia 1996. O alta valenta a identitatii literare a scriitoarei este aceea de poeta, semnind volumele de versuri Barbati si femei, 29 in ordine alfabetica, Dragoste printre etaje (1997), Tabieturi de seara (1998), prezenta de asemeni si-n antologia romano-poloneza Strong 28 de poete din Romania. Perspective estetice diferite dramatica, poetica, filozofica si regizorala confera textului propus o dimensiune artistica complexa. Viziunea regizorala coerent conturata la nivelul indicatiilor scenice ofera primele repere de semnificatie, prin reluarea obsedanta a acestor pasaje textual identice, de la inceputul fiecarui act si din epilog. Decorul este proiectat ca imens spatiu uterin, care tinde sa devina la modul simbolic o matrice universala. Copiii (Prematuri, Bebelusi, Avortati) sint personaje marionete, minuite de papusari care le rostesc replicile si poarta masti cu expresia acestor personaje. Astfel, primele indicii referitoare la o lume alienata sint dublate de semnificatii poetice continind acelasi mesaj. Statutul personajelor sugerat chiar la nivelul lexical al numelor creaza o stare de tensiune latenta si constanta, datorata asteptarii liminare a vietii sau a mortii, deopotriva posibile: Nascatoarele femei care ar putea pierde sarcina, Prematurii copii din incubatoare, Copilul care nu vrea sa se nasca. In actul I, viitoarele existente ale copiilor devin miza aleasa chiar de acestia la jocul de carti, iar in cel de-al doilea act, vietii ii este preferata minciuna. Copilul cel mai interesant personaj refuza nu numai un asemenea joc dar si jocul (hazardul) nasterii. In ambianta de extrema frustrare, infirmitate materna, vulnerabilitate general umana, Copilul inca nenascut are perceptia unei continue amenintari venind dinspre lume. Strigatul sau de ajutor leit-motiv al textului se contextualizeaza simbolic in gestul unui Copil Isus caruia ii este refuzata a doua nastere. In Epilog, Copilul dispare literalmente din piesa, pentru a se stinge nu in moarte, ci in nimic. In schimb, toti Copiii Avortati renasc. Disparitia sacrului ca neputinta a (re) nasterilor miraculoase, ca pierdere in nefiinta sau ca inviere absurda, cinica este manifesta si-n comentariile prozaice ale unor personaje cu evidenta semnificatie bibilica Tatii. Orice posibilitate a salvarii este abolita, piesa concentrind prin toate aceste elemente sensul tragic, implacabil si derizoriu al aventurii umane.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Cresterea Animalelor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-cresterea_animalelor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Notiunea de zootehnie a fost introdusa in stiinta de catre Gasparin in anul 1885 si deriva din cuvintele grecesti zoon (animal) si technos (tehnica). In raport cu obiectul de studiu, zootehnia este o stiinta biologica; dupa metodele de lucru la care apeleaza este o stiinta experimentala, iar ca scop este o stiinta aplicativa. Cresterea animalelor reprezinta una dintre cele mai vechi indeletniciri ale omului; a inceput odata cu domesticirea animalelor si s-a dezvoltat continuu, paralel cu evolutia societatii omenesti. In tara noastra, cresterea animalelor a inregistrat o evolutie relativa asemanatoare aceleia din celelalte tari ale Europei. Documentele istorice atesta ca, cresterea animalelor a constituit o indeletnicire de baza a poporului nostru din cele mai vechi timpuri. Fiecare rasa de animale domestice (bovine, taurine, ovine, porcine, caprine, cabaline, pasari, iepuri si animale de blana, caini de serviciu, albine sau viermi de matase) au propia sa tehnologie de crestere si de exploatare.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Criminalitatea Din Perspectiva Normativului Penal</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-criminalitatea_din_perspectiva_normativului_penal.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Din punct de vedere juridic, un comportament delincvent este definit printr-o serie de trasaturi specifice, care se regasesc in majoritatea sistemelor legislative si anume: reprezinta o fapta, o actiune (inactiune) cu caracter ilicit, imoral, ilegitim, ilegal, prin care sunt violate si prejudiciate anumite valori si relatii sociale; aceasta fapta este comisa de o anumita persoana care actioneaza deliberat, constient si responsabil (cu alte cuvinte, are raspundere penala); Reprezentand o institutie de baza a dreptului penal, delictul este o fapta antisociala, ilicita, care lezeaza o serie de valori si relatii sociale, fapta imputabila anumitor persoane si constitutiva de efecte juridice, adica de raspundere penala. Pentru acest motiv, numai in prezenta unei anumite fapte, considerata ilicita sau ilegala, norma prevede sactionarea persoanei vinovate. Pentru a exista deci, raspundere penala, trebuie sa existe, in primul rand, o fapta antisociala reala, savarsita de o anumita persoana care este responsabila, iar in al doilea rand, fapta respectiva trebuie incriminata de legea penala. Inexistenta uneia sau a mai multora dintre aceste trasaturi (ilicitatea, vinovatia, incriminarea) conduce, practic la inexistenta delictului sau crimei ca atare. Principiul legalitatii delictului si sanctiunii (nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege) este inscris la loc de frunte in marea majoritate a legislatiilor penale moderne, reprezentand suprema garantie a respectarii drepturilor si libertatilor individuale. Din nefericire, acest principiu a fost neglijat sau ignorat de unele sisteme penale totalitariste si inlocuit cu principiul analogiei delictului, ceea ce a condus la comiterea unor abuzuri judiciare impotriva unor persoane nevinovate. Definirea si circumscrierea delictului prin cele trei trasaturi mentionate au nu numai o importanta teoritica generala, cat si una practica, permitand: a) includerea, in categoria delictelor si crimelor, numai acelor actiuni si fapte care intrunesc comulativ aceste trasaturi (de pilda, nu reprezinta delict fapta comisa de un individ, care este lipsit de discernamant sau de raspundere penala, sau savarsirea unei fapte care, desi este imorala, nu este incriminata de legea penala); b) delimitarea delictelor si crimelor de alte abateri sau incalcari al normelor de drept, care nu afecteaza insa ordinea sociala si normativa si nu pericliteaza viata si securitatea indivizilor, grupurilor, institutiilor (cum sunt, de pilda, contraventiile, delictele civile, abaterile disciplinare sau administrative, fata de care sunt adoptate sanctiuni civile, disciplinare, financiare, contraventionale etc.). Spre deosebire de alte sisteme penale, Codul penal roman elaborat in 1969 si aflat inca in vigoare, cu unele modificari facute in special dupa 1990, nu utilizeaza notiunea de delict sau crima, ci pe cea de infractiune. Clasificarea faptelor]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Criminologie</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-criminologie.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: De-a lungul timpului, sociologia deviantei si cea a criminalitatii si-au constituit o serie de interpretari si modele teoretice cu caracter modern, care alaturi de cele cu caracter traditional fac parte integranta din ansamblul teoretic al sociologiei problemelor sociale. Paradigma functionalista Strans legat de ideile organicismului si evolutionismului, sustinute in sociologia europeana de A. Comte, H. Spencer, E. Durkheim s. a., functionalismul cosidera ca unitatea fundamentala de analiza a sociologului este societatea si nu individul, atat structurile, cat si functiile societale fiind considerate sisteme a caror interdependenta asigura echilibrul intregului ansamblu social. Spre deosebire de conceptiile traditionale asupra deviantei, cu caracter biologist si psihologist, care localizau cauzele criminalitatii la nivelul indivizilor, paradigma functionalista a elaborat o interpretare de tip holistic, care cauta sursele deviantei si criminalitatii la nivelul structuriolor sociale deficitare. Holismul (de la engl. Whole) sugereaza ideea ireductibilitatii intregului la suma partilor sale. In domeniul sociologiei deviantei si criminalitatii, functionalismul cunoaste deplina sa dezvoltare in deceniile cinci si sase ale secolului al XX- lea, avand ca reprezentanti principali pe Talcott Parsons, R. Merton si Kingsley Davis. Lui Talcott Parsons ii apartine conceptia structural- functionalista ce pleaca de la presupunerea fundamentala ca societatea este bazata pe o ordine normativa unanim acceptata datorita consensului valoric stabilit intre toti membri societatii. Astfel, omul este un individ conformist, suprasocializat, dominat de structuri care se supune atat presiunilor externe ale mecanismelor institutionalizate, cat si presiunilor interne datorate socializarii. Aceste presiuni determina conformitatea indivizilor cu normele si mijloacele institutionallizate, asa incat devianta apare doar ca o stare potentiala si nu ca o realitate efectiva. In aceasta concepttie este explicata mai degraba conformitatea decat devianta. In interpretarea parsonsiana, numai boala este acceptata ca tip de devianta legitima, intrucat individul bolnav este scutit de rolurile, obligatiile, responsabilitatile pe care ar trebui sa le indeplineasca in mod normal in viata sociala. Conceptia lui Parsons s-a constituit intr-o ideologie conservatoare, intr-o sociologie a establishment-ului, a statu- quo-ului, care justifica structurile si functiile societatii si, prin urmare, cei care au continuat conceptia structural functionalista au incercat sa amelioreze caracterul conservator al acestei conceptii, propunand o serie de modificari. R. Merton, spre exemplu, a procedat la o codificare stiintifica a postulatelor functionalismului pe care a denumit-o paradigma analizei functionale. Cele trei postulate universale ale functionalismului l-au transformat dintr-o conceptie stiintifica intr-una ideologica: postulatul unitatii functionale toate]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Criminologie Aspectele Sociale Ale Privarii De Libertate</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-criminologie_aspectele_sociale_ale_privarii_de_libertate.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Penitenciarul este un univers revoltator, fascinant, o lume in permanenta implozie psihologica coordonatele de existenta ale careia sunt crima, esec, patologic, stres, disperare, neputinta. La prima vedere specificul vietii penitenciare pare a fi simplu in care personalul asigura servicii pentru detinuti: hrana, cazare, igiena, imbracaminte, recreiere, culturalizare, securitate. Dar cunoscand mai bine vedem dimensiunile ei si structura relatiilor, normele si valorile ei, sistemul de privilegii, raporturile de forta, status-urile si rolurile diferitor persoane. Spatiul penitenciar fiind un spatiu inchis dihotomic penal al autoritatii, un camp de forte vesnic intr-o neintelegere bazata pe o regularitate stricta, cu urmari psihologice asupra detinutului si personalului penitenciar. Comunitatea fiecarui penitenciar luat aparte constituie o lume anonima, de oameni privati de prestigiu social, cu constiinta minoritatilor lor. Acesta este punctul de vedere al societatii bazate pe normativitate sociala. Deoarece o mare parte din detinuti si fosti detinuti nu sunt in deplinul acord al acestei viziuni. Specifica mediului de detentie este lipsa de libertate, o chestiune sociala ce impiedica cazuri de devianta sau inadaptare, o realitate prezenta caracteristica societatii din toate timpurile pana in prezent. - drepturi; - obligatii; - activitati culturale educative. 3. Organizarea propriu - zisa a penitenciarului: - tipul de detinuti; - grupul de detinuti; - personalul penitenciar. Pe baza acestor 3 elemente sunt mai multe sisteme penitenciare incepand cu: Sistemul Pensilvania din orasul american Philadelphia unde a fost folosit din 1790, cunoscut ca sistem celular sub 2forme: a) sistem celular absolut: unde detinutii erau obligati sa pastreze o tacere totala, nu comunicau cu nimeni, erau scosi la plimbare separat. b) Sistem celular de separatiune: detinutii izolati unul de altul, puteau comunica doar cu personalul inchisorii. Sistemul Aubirian creat in 1820 in Aubira cunoscut sub numele de silance sistem: detinutii stau izolati in celule doar noaptea, ziua muncesc in comun, pastrand tacere. Sistemul Reformator aplicat in 1876 la penitenciarul Almira din New - York. Pedeapsa nu avea termen fix: nu depindea de gravitatea faptei comise, ci de compararea detinutului pe timpul executarii pedepsei. Detinutii erau impartiti in trei clase: cine atingea prima clasa, cea mai buna considerata, dupa sase luni era eliberat conditionat. Dupa jumatate de an de libertate, eliberarea devenea definitiva. Sistemul Progresiv de la izolare si disciplina severa la drepturi si activitati diverse intr-o atmosfera de incredere; are 3 forme: a) englez: intr-o perioada de 8 - 12 luni detinutul era sever izolat ziua si noaptea; in a doua perioada era tinut separat noaptea iar ziua lucra in comun cu ceilalti detinuti; in ultima perioada, detinutul era eliberat provizoriu, darm supraveghiat; b) irlandez: asemanator cu cel englez]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Criminologie Societatea Civila Ca Obiect Al Cunoasterii Sociologice</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-criminologie_societatea_civila_ca_obiect_al_cunoasterii_sociologice.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Comentariile politice sunt intotdeauna la indemina oricui, dar sociologia politicii e mai greu de a o stapini pentru ca ea nu pune (nu ar trebui sa puna) accentul pe politic ci pe stiinta, pe analiza informala sistematica, riguroasa, cu valoare predictiva a evenimentelor pe care le traim. In loc de a considera experientele personale ca fiind definitive pentru formularea concluziilor generalizate, sociologia dovedeste, testeaza si cind este cazul, trebuie sa respinga ipotezele cotidiene. Important nu e sa includa toate cazurile posibile ci sa explice un univers de cazuri strict selectate. Examinind determinarile societatii civile folosite in diferite stiinte sociale (filosofia sociala, politologie, drept s. a.) ne ciocnim de necesitatea incontestabila de a clarifica specificul intelegerii sociologice a acestui concept. Vom incerca in acest capitol sa marcam in linii generale continutul acestei intelegeri. Sociologia, bazindu-se pe traditiile filosofiei neorealiste si a relativismului, reese in primul rind din recunoasterea dublei naturi a societatii civile. Aceasta dubla natura a existentei sale este dererminata de prezenta unor vectori opusi sau, altfel spus, a modurilor de dezvoltare ideal si real, material si spiritual, obiectiv si subiectiv, natural si artificial, stihiinic si constient s. a. Aceste moduri de existenta a societatii sivile dicteaza racursul examinarii sale sociologice. Asa de exemplu, modurile real si ideal de existenta a societatii civile determina sfera problemelor cunoasterii sociologice, spre deosebire de cele ale cunoasterii filosofice. Sociologia de asemanea nu tinde sa rezolve antinomia socialul este real, sau socialul este ideal. Ea incearca sa explice esenta ideala a societatii civile prin intermediul adresarii la faptele constiintei reale si a comportamentului oamenilor. Idealul exprima continutul intern al societatii civile, acesta existind sub forma de idei, inchipuiri, opinii, traditii, credinte, norme s. a, la care se afiliaza oamenii in procesul vietii si activitatii in comun. Idealul este lipsit de un invelis material si de aceea nu poate fi obiect nemijlocit al observarii si masurarii prin intermedul mijloacelor analizei sociologice. Patrunderea in lumea idealului e posibila numai pe baza cercetarii empirice a faptelor vietii reale a oamenilor in societatea civica. Iata de ce intelegerea idealului ar consta preponderent din formarea imaginilor aproximative cu ajutorul fragmentelor vietii reale fixate empiric. Avind in vedere aceasta circumstanta, nu ar trebui sa supraapreciem insemnatatea anchetelor sociologice si a altor metode legate de obtinerea informatiei verbale despre reprezentarile si motivele ideale ale respondentilor. Modurile ideal si real de existenta a societatii civile se disting la toate nivelurile sale structurale. La determinarea nivelurilor si componentelor structurale ale societatii civice, sociologia ajunge pe cale empirica. Primele probleme de care se ciocneste]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Culoarea In Arhitectura De Interior</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-culoarea_in_arhitectura_de_interior.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Albul simbolizeaza puritatea, curatenia, linistea. Indiferent de situatie, albul poate fi alaturat oricarei alte culori sau nuante. Fie ca este vorba de finisajul peretilor, ori de elemente de mobilier vopsite in alb, acestea vor iesi in relief datorita luminozitatii albului, sau prin mecanismului contrastului clar-obscur (pe o suprafata alba, un obiect inchis la culoare creaza un centru de interes, care focalizeaza instantaneu atentia). Combinatia alb-albastru este o alegere cu predominanta romantica, alb-negru indica sobrietate, iar daca se insereaza si auriul, asocierea devine extrem de eleganta. Din contra, combinatia alb-negru-argintiu este de factura Hi-Tech, care nu exclude o eleganta modernista, extrem de rafinata. Indiferent cum abordati albul si in ce cantitate il folositi, este putin probabil sa dati gres. Mai mult chiar, daca nu va simtiti capabili sa manipulate culorile, puteti recurge cu incredere la alb, in oricare dintre varietatile intalnite (mat, stralucitor). Albastrul este culoarea care imbie la visare, fiind asociata in plan simbolic cu infinitatea. Incaperile tratate cu albastru sunt extrem de linistitoare si relaxante (dormitoare). La randul sau, si albastrul poate fi folosit in orice combinatie. Modernismul si postmodernismul ne-au demonstrat ca poate fi alaturat cu succes verdelui, maroului, negrului, violetului, etc., care reprezinta totusi combinatii discutabile in cadrul amenajarilor de tip clasic. Galbenul este culoarea bucuriei si a luminii, iar acolo unde este folosit se contureaza un ambient cald, exuberant. Galbenul poate fi folosit cu succes alaturi de nuante de roz, ocru, verzui sau nuante pastelate de albastru. Verdele este culoarea sperantei, a sigurantei, a vitalitatii si a renasterii, fiind asociata cu natura si cu viata. In ciuda faptului ca este capabil sa creeze o atmosfera de calm si buna dispozitie, verdele este totusi cea mai dificila culoare, care trebuie manipulata cu atentie si discernamant. Nu poate fi folosita in orice tip de spatiu si in nici un caz in bucatarii. Rosul denota caldura si pasiune, dar depinde de noi daca vrem sa accentuam sau nu aceasta din urma trasatura in cadrul ambientului locuintei. Varietatile de rosu sunt superbe, mai ales in cazul in care avem de a face cu nuante naturale cum sunt cea a lemnului de cires, a caramizii si a teracotei. Aici rosul este mai estompat si poate fi combinat cu aproape orice nuanta, calda sau rece.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Curiozitati - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-curiozitati_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Ca la centrul Italiei se afla cea mai mica si mai veche republica din lume San Marino intemeiata in anul 1263, in suprafata de 61 km2, are 22. 000 locuitori, dar vizitata de zeci de mii de turisti. Spania este singura producatoare de banane din Europa. (in insulele Canare) Spania este vizitata anual de numar de turisti ce depaseste populatia tarii. Marea Britanie. Meridianul de 00 (primul meridian) trece prin observatorul astronomic Greenwich (Londra). De la acest meridian se masoara longitudinea vestica si estica. Apele Tamisei, din care disparusera pe o mare portiune, inca din 1949, toate speciile de pesti, din cauza poluarii, au devenit astazi datorita masurilor luate pentru combaterea poluarii. Spre bucuria pescarilor au aparut o serie intreaga de specii de pesti. Nici o localitate din Marea Britanie nu este mai departe de 120 km de tarmul maarii. Constructia metroului din Londra a inceput in anul 1861. Astazi reteaua lui are o lungime de 400 km. Franta. Bauxita a primit denumirea dupa localitatea Les Baux, situata la nord-vest de Marsilia, unde a fost exploatata prima data. Denumirea de fantani arteziene provine de la provincia Artois din nordul Farntei, unde a fost forate prima data fantanile arteziene. In zona Parisului turistii sunt asteptati de cele 8. 000 hoteluri. Masivul Mont Blanc este strabatut de un tunel rutier de 11, 6 km, care leaga Franta de Italia. Batillus cel mai mare petrolier din lume - a fost construit in Franta. El are un deplasament de 554. 000 tone. La 15 km nord vest de la Havre s-a construit modernul port Antifer, capabil sa primeasca tancuri petroliere de peste 500. 000 tone. In masivul Mont Blanc, intr-un refugiu alpin la 2. 771 m altitudine, a fost instalat primul radio-telefon care functioneaza cu energie solara. Belgia & Luxemburg. Belgia, Olanda (Nederland) si Luxemburg formeaza o uniune cunoscuta sub numele de Benelux. Olanda. Denumirea oficiala a Olandei este Nederland, ceea ce inseamna Tara de Jos. In ultimul timp se desfasoara o vasta actiune de formare a polderelor, in vestul Olandei, cunoscuta sub numele de Planul Delta. Portul Rotterdam s-a imbogatit cu o noua zona portuara, obtinuta prin descarcarea marii, numita Maasvlakle si aici pot ancora supernave de peste 300. 000 tdw. Langa Amsterdam (Shiphol) se afla unul dintre cele mai mari si moderne aeroporturi din Europa. Germania. In trecut, carbunii in bazinul Ruhr se exploatau la suprafata. Straturile de suprafata s-au epuizat si astazi carbunii sunt exploatati de la adancimi de 1200 m. Dunarea izvoraste din Muntii Padurea Neagra, de la o altitudine de 680 m fata de nivelul marii si ca pana la Marea Neagra parcurge 2957 km. In orasul Braunschweig este sediul Institutului International pentru cartea scolara. In orasul Meissen de pe Elba s-a fabricat pentru prima data portelan in Europa. Elvetia. Intre Elvetia si Italia se gaseste tunelul Simplon, unul dintre]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Declinarile Substantivului In Lb Latina</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-declinarile_substantivului_in_lb_latina.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In limba latina substantivul se imparte in cinci declinari. Fiecare declinare are terminatiile ei specifice in functie de caz si numar. totdeauna substantivul este enuntat cu doua forme - nominativul si genitivul. Este necesar pentru noi, care nu vorbim curent limba latina, sa enuntam si genitivul, caci dupa terminatia acestuia, stabilim declinarea careia ii apartine substantivul dat. Declinarea aI are la genitiv terminatia (ae), declinarea a II-a are la genitiv terminatia (i), declinarea a III-a are la genitiv terminatia (is), declinarea a IV-a - (us) si declinarea a V-a - (ei). A nu se confunda declinaarile a II-a si a V-a fiindca au aceeasi terminatie, o distinctie este aceea ca la nominativ singular declinarea a II-a are terminatiile (us), (er) sau (um), pe cand declinarea a V-a are la nominativ singular terminatia (es). Substantivele de declinarea I sunt majoritatea de genul feminine, masculine fiind doar acelea care denumesc indeletniciri barbatesti sau nume de barbati. Singular: N. - (a), G. - (ae), D. - (ae), Ac. - (am), Abl. - (a), V. - (a); Plural: N. - (ae), G. - (arum), D. - (is), Ac. - (as), Abl. - (is), V. - (ae); OBS: terminatia (a) de la ablativ singular este vocala lunga, dar distinctia pentru noi, care nu vorbim fluent limba latina, este greu de facut in pronuntie. Acum vom declina un substantiv feminin si unul masculin: Silva, silvae = padure: (dupa terminatia de la a doua forma putem vedea ca este de declinarea I, iar fiindca nu reprezinta nume de barbati sau indeletniciri ale acestora, rezulta ca este de genul feminin; singular: N. - (silva), G. - (silvae), D. - (silvae), Ac. - (silvam), Abl. - silva), V. - (silva); plural: N. - (silvae), G. - (silvarum), D. - (silvis), Ac. - (silvas), Abl. - silvis), V. - (silvae); agricola, agricolae = agricultor: (dupa terminatie ne dam seama ca este de declinarea I, dar fiind o indeletnicire barbateasca, rezulta ca este de genul masculin;) singular: N. - (agricola), G. - (agricolae), D. - (agricolae), Ac. - (agricolam), Abl. - (agricola), V. - (agricola); plural: N. - (agricolae), G. - (agricolarum), D. - (agricolis), Ac. - (agricolas), Abl. - (agricolis), V. - (agricolae); (se poate observa ca ambele substantive au fost declinate la fel, deci nu exista vreo diferenta in modul de declinare, dar distinctia intre genuri este foarte importanta pentru ca adjectivele sau participiile verbale se acorda si in gen cu substantivele) Atentie! La declinarea I sunt doua exceptii de formare a dativului si ablativului plural - substantivele dea, deae si filia, filiae nu fac dativul plural deis, respectiv, filiis, ci deabus si filiabus. O alta exceptie este aceea ca expresia Pater familias se foloseste in acest fel, desi gramatical ar fi Pater familiae. Declinarea a II-a Substantivele de declinarea a II-a sunt majoritatea de gen masculine si neutru. Cele de gen masculine au la nominativ singular terminatia (us), iar cele neuter au la]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Desfasurarea Razboiului</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-desfasurarea_razboiului.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 28 iunie 1914 la Sarajevo este asasinat mostenitorul tronului Austro-Ungariei => 28 iulie 1914 Austria declara razboi Serbiei. 1917 S. U. A intra in razboi. Iulie 1917 eroicele lupte ale romanilor la Maraiesti, Marasesti, Oituz si Soveja. Martie 1918 Rusia comunista incheie pace separata cu puterile centrale care ocupa Ucraina => Aprilie 1918 Romania incheie o pace grea cu Puterile Centrale. 11 Noiembrie 1918 Germania capituleaza.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Determinarea Curbelor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-determinarea_curbelor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: curbele fortelor specifice ce actioneaza asupra trenului in regim de tractiune, fara tractiune si cu franare, in palier si aliniament;]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Determinarea Vitezei Sunetului In Solide Prin Metoda Kundt</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-determinarea_vitezei_sunetului_in_solide_prin_metoda_kundt.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Viteza de propagare a undelor elastice longitudinale (ex. undele sonore) in solide este data de rela ia: La trecerea unei unde dintr-un material intr-altul marimea care se pastreaza este frecventa; rezulta ca lungimea de unda a aceleiasi unde este diferita in diferitele medii strabatute. In lucrarea de fata se va determina viteza sunetului intr-o bara prin metodele lui Kundt. Aceasta metoda se bazeaza pe fenomenul de aparitie a undelor stationare. Prin interferenta a doua sau mai multe unde de aceasi frecventa iau nastere asa numitele unde stationare, care reprezinta o stare de oscilatie a tuturor punctelor din zona de interferenta, stare caracterizata prin faptul ca amplitudinea de oscilatie este constanta in timp in fiecare punct, dar difera de la un punct la altul. Punctele in care amplitudinea este maxima se numesc ventre, iar punctele in care amolitudinea este minima se numesc noduri. Pozitiile ventrelor si nodurilor sunt fixe, de aici si numele de unde stationare. In experienta noastra, undele stationare sunt realizate prin interferenta a doua unde sonore care se propaga pe aceeasi directie, dar in sensuri contrare. Se poate demonstra ca distanta intre doua noduri succesive sau intre doua ventre succesive este egala cu jumatate din lungimea de unda. Fig. 1 prezinta dispozitivul experimental, care este alcatuit dintr-un tub de sticla AB inchis cu dopuri la ambele capete. Prin dopul A patrunde tija pistonului P care se poate deplasa fortat (cu frecare in interiorul tubului). Prin dopul B patrunde o tija confectionata din materialul studiat. Tija este fixata in punctul C la mijlocul ei. Capatul tijei aflat in tub sustine pistonul Q care nu se sprijina pe peretii tubului, putand vibra liber, fara frecare. Celalalt capat al tijei este liber. In interiorul tubului, intre cele doua pistoane, se afla o pulbere fina de licopodiu sau praf de pluta. Modul de lucru Pistonul Q va transmite vibratiile sale aerului din tub, unda sonora se va propaga catre pistonul P care o va reflecta, provocand astfel unde stationare in aerul dintre cale doua pistoane. Vibratiile moleculelor aerului antreneaza si pulberea de licopodiu care realizeaza vizualizarea undelor stationare. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE Lungimea de unda este data de: de unde: Introducand aceasta relatie in (3) se va ob ine in final: Se va calcula media vitezelor obtinute, precum si eroarea sa. Lungimea tijelor este L=1m.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Dornroschen</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-dornroschen.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Aktion: Der Konig und die Konigin sitzen auf den Stuhlen nebeneinander und schauen tranrig ins Leere. Erzahler: Da trug sich zu, als die Konigin einmal im Bade saß, daß ein Frosch aus dem Wasser aus Land kroch und zu ihr sprach. Ehe ein Jahr vergeht, wirst du eine Tocher zur Welt bringen! Die Konigin: Gott sei Dank! DER DRITTE AKT Erzahler: Was der Frosch gesagt hatte, das geschah, und die Konigin gebar ein Madchen, das war so schon, dass der Konig vor Freude sich nicht zu fassen wusste und ein großes Fest gab. Aktion: Der Konig, die Konigin und die Diener tanzen essein und trinken. Erzahler: Im Land lebten die 13 wqeisen Frauen. Zum Fest wurden aber nur zwolf danon eingeladen und diese beschenkten das Kind mit ihren Wundergaben. Die erste weise Frau: Die Konigstochter soll schon sein wie der Mond auf dem Himmel! Die zweite: Sie soll eine schone Stimme haben! Weise Frau Die dritte Weise Frau: Sie soll sehr reich sein! Die vierte Weise Frau: Sie soll suß wie der Konig sein! Die funfte Weise Frau: Sie soll mutig sein Die sechste Weise Frau: Sie soll schlank wie das Schilf sein! Die siebte Weise Frau: Sie soll tuchtig sein! Die achte Weise Frau: Sie soll Kinder zur Welt bringen! Die neunte Weise Frau: Sie soll gute Leeb haben! Die zehnte: Sie soll lustig sein! weise Frau Die elfte: Sie soll glucklich sein Weise Frau Erzahler: Als die elfte der wiesen Frauen ihre Gabe genannt hatte, trat plotzlich die dreizehnte ein, die verbittert zu Hause geblieben war, denn sie zum Fest nicht eingeladen wurde. Aktion: Alle schauen die dreizente weise Frau erschrocken an. Die dreizehnte: Die Konigstochter soll sich in ihrem funfzehnten Jahr an einer Spindel Weise Frau stecken und tot umfallen. Erzahler: Da trat die zwolfte weise Frau hervor, die ihren Wunsch noch ubrig hatte. Der zwolfte: Ich kann den bosen Spruch nicht ganz aufheben, aber die Konigstochter Weise Frau soll nicht sterben, sondern nur hundert Jahre fest schlafen. DER VIERTE AKT Erzahler: Der Konig ließ alle Spindeln im ganzen Konigsreich verbrennen, um sein liebes Kind vor dem Umgluck zu bewahren. Der Konig: Verbrennt alle Spindeln in dem Konigsreich! Das Kind soll nie in seinem Leben wissen, was eine Spindel ist! Aktion: Alle Spindeln werden vor der Pinnwand gebracht, wo das Feuer auf dem Tuch gemalt ist. Erzahler: Das Madchen wurde groß und schon und alle guten Wunsche der weisen Frauen gingen in Erfullung. Ballett: Dornroschen tanzt. DER FUNFTE AKT Erzahler: Als die Prinzessin gerade funfzehn Jehre alt wurde auch der bose Spruch der weisen Frau erfullt Aktion: Dornroschen steigt auf eine Leiter und siebt eine alte Frau, die Spinnt. Dornroschen: Guten Tag, Großmutterchen! Was macht du da? Die alte Frau: Ich spinne Dornroschen: Was ist das fur ein Ding. Das so lustig herumsprigt? Aktion: Dornroschen nimmt die Spindel und versucht auch zu]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Dreptul La Opinie</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-dreptul_la_opinie.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Acest drept este inscris in Constitutia Romaniei la capitolul Drepturile si libertatile fundamentale, articolul 30, alineatul 1, si suna astfel: (1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public sunt inviolabile. George este un elev foarte inteligent, dar la scoala el nu raspunde la ore deoarece colegul sau, Florin, il ameninta ca daca va raspunde la ore inaintea lui, seara nu va mai ajunge acasa. Tinand cont ca George era elev in clasa a Vlll si in vara avea examen, activitatea lui la ore era foarte importanta. George si Florin erau colegi de banca si tocmai de aceea Florin copia la toate lucrarile de la George, luand numai note de zece. Intr-o zi, la ora matematica, doamna profesoara a scris un exercitiu pe tabla si i-a intrebat pe elevi care dintre ei vrea sa iese la tabla si sa rezolve exercitiul. Era un exercitiu destul de greu si nimeni din clasa, cu exceptia lui George, care nu avea dreptul la opinie, nu stia sa rezolve exercitiul. Doamna profesoara, vazand ca nimeni nu a ridicat mana a zis: George s-a uitat la Florin, dupa care la doamna profesoara. Era foarte derutat si speriat. Nu stia ce sa faca. Dupa putin timp George a izbucnit in plans si a zis: -Doamna profesoara, nu pot rezolva exercitiul. La care doamna profesoara a spus: -Te rog sa te calmezi si sa-mi spui si mie de ce plangi. In acel moment toti colegii s-au ridicat in picioare si i-au explicat doamnei profesoare atitudinea lui George. In ziua urmatoare, la ora de dirigentie, domnul dirigentie i-a luat de mana pe George si pe Florin si i-a dus la directiune. Dupa lungi discutii s-a ajuns la o concluzie: -Deoarece i-ai incalcat colegului tau dreptul la opinie, vei fi exmatriculat fara dreptul de a te muta la alta scoala. In urmatoarele zile George a redevenit elevul care fusese, iar la sfarsitul anului el a luat nota 10 la examenul de capacitate. In acest fel, Florin a invatat o lectie: aceea ca cenzura de orice fel a dreptului la opinie este interzisa!]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Drepturile Omului</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-drepturile_omului.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Drepturile omului reprezinta principalele conditii care permit feecarei persoane sa-si dezvolte si sa-si foloseasca cat mai eficient calitatile: fizice, intelectuale, morale, socio-afective si spirituale. Ele decurg din inspiratia-tot mai mare-a omenirii la o viata in care demnitatea si valoarea fiecaruia este respectata si protejata. Conventia Europeana a Drepturilor Omului, conventie adoptata in 1850 si intrata in forta in 1953 de catre Consiliul European. Conventia este o organizatie interguvernamentala al carui numar de membri a crescut de la 14 state europene din 1953 la 25 in 1996. Conventia Europeana a Drepturilor Omului este preocupata in special cu importanta politica si civila a Drepturilor Omului pentru statele membre. Ea protejeaza majoritatea drepturilor incadrate in declaratia universala a drepturilor omului. Conventia Europeana a Drepturilor Omului a infintat Comisia Europeana a Dreptrurilor Omului si Tribunalul European al Drepturilor Omului, amandoua fiind situate in Strasbourg, pentru a intari conventia. Tribunalul European al Drepturilor Omului Tribunalul European al Drepturilor Omului a fost infiintata de participantii Conventiei Europeana a Drepturilor Omului in 1850 din cauza activitatilor guvernamentale. Dupa terminarea celui de-al II Razboi Mondial si in special din cauza atrocitatilor desfasurate de catre Germania Nazista. Majoritatea guvernelor din Europa au fost de acord ca trebuie supravegheate caile in care natiunile isi trateaza cetatenii. Procesele criminalilor de razboi la Nuremberg a aratat ca un tribunal international ar putea sa mearga. Asa ca Conventia a fost infiintat Tribunalul si statele au putut sa dea in judecata alte state pentru cetatenii lor. In zilele noastre cetatenii pot da in judecata propriile guverne aceasta fiind cauza celor mai multe cazuri. Conventia protejeaza drepturile de baza ca dreptul de a se exprima. Fiecare drept este exprimat in general si amanuntit si este de obicei subiect la o serie de exceptii. Tribunalul este asistat de Comisia Europeana pentru Drepturile Omului. Aceasta comisie stabileste daca este necesar aparitia cazului la Tribunal sau daca se poate ajunge la un aranjament. Rolul acestei comisii este vital deoarece un numar foarte mare de indivizi, la cea mai mica abatere, inainteaza caz la Tribunal pe motiv ca drepturile lor au fost incalcate. Declaratia Universala a Drepturilor Omului Declaratia Universala a Drepturilor Omului a avut loc in 1948. Obiectivul ei a fost si este incurajarea respectarii drepturilor omului si libertatilor acestuia. Ea promoveaza drepturile personale, civile, politice, economice, sociale si culturale ale omului. Printre drepturile mentionate in declaratie sunt: -dreptul la viata -dreptul la libertate -dreptul la securitate -dreptul la un proces corect -dreptul de a fi considerat nevinovat pana la dovada contrara -dreptul la intimitate -dreptul de a gandi liber -dreptul de a se exprima liber -dreptul]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Drogurile - Varianta 3</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-drogurile_varianta_3.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Definitie: In acceptia clasica, drogul este substanta care, fiind absorbita de un organism viu, ii modifica una sau mai multe functii (OMS); in sens farmacologic, drogul este o substanta utilizata sau nu in medicina, a carei folosire abuziva poate crea dependenta fizica si psihica sau tulburari grave ale activitatii mintale, ale perceptiei si ale comportamementului. In sensul dat de catre conventiile internationale, prin drog intelegem substantele supuse controlului prin Conventia Unica asupra stupefiantelor din 1961 si substantele psihotrope al caror control este prevazut de Conventia din 1971. Conventiile si protocoalele aplicabile drogurile au dat substantelor psihotrope un sens particular, diferentiindu-le de stupefiante. Cunoasterea principalelor droguri utilizate, modul lor de administrare precum si efectele acestora au o importanta deosebita in prevenirea abuzului. Abuzul de droguri: Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) defineste abuzul de droguri ca fiind orice utilizare excesiva, continua ori sporadica, incompatibila sau in relatie cu practica medicala, a unui drog. Consumul poate fi exceptional, in scopul de a incerca odata sau de mai multe ori un drog, fara a continua insa; ocazional, sub forma intermitenta, fara a ajunge la dependenta; episodic, intr-o circumstanta determinata; sistematic, caracterizandu-se prin dependenta. Dependenta: OMS defineste dependenta ca fiind starea fizica sau psihica ce rezulta din interactiunea unui organism cu o substanta, caracterizata prin modificari de comportament si alte reactii, insotite intotdeauna de nevoia de a lua substanta in mod continuu sau periodic, pentru a-i resimti efectele psihice si pentru a evita suferintele. Toleranta: Toleranta consta in disparitia treptata a efectelor unei substante ce este administrata repetat, pe o anumita perioada de timp, incat pentru a obtine acelasi efect se impune cresterea progresiva a dozei. Se caracterizeaza prin reversibilitate (dupa un timp de la intreruperea consumului se restabileste sensibilitatea initiala), specificitate (toleranta nu este o proprietate generala pentru toate substantele, ci numai pentru unele dintre acestea) si selectivitate (toleranta nu se instaleaza pentru toate efectele pe care le exercita o substanta asupra unui organism). De mentionat ca obisnuinta nu creaza insa o imunitate totala si nelimitata in timp la organismul care s-a obisnuit cu toxicul. Efectul pe termen relativ lung este instalarea unei intoxicatii cronice, cu consecinte grave asupra starii de sanatate. curiozitatea Nu inseamna ca devenii dependent doar pentru ca ai incercat, dar nu continua utilizarea sistematica duce la dependenta, iar in cazul drogurilor puternice, prima doza poate fi fatala (heroina, cocaina, LSD, Extasy, amfetamine, fenciclidina) teribilismul Consumul de droguri poate fi vazut ca excitant si provocatori. Unii sunt tentati sa infrunte riscurile implicate, departe de a fi impiedicati de vorbe precum pericol. Poti sa iesi in]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Educatia</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-educatia.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Educatia pe care o primim este data de parinti. Parintii sunt lumina ochilor nostri. Copii pentru parinti sunt viata lor. Viata pe care o avem este data de parinti, iar noi trebuie s-o respectam prin a invata, prin a asculta de ei si educatia lor care este foarte importanta pt. noi si pt. ei. Educatia consta in a-i invata pe copii cum sa se poarte la scoala, cu oamenii in virsta, cu profesorii si din mediul inconjurator. Parintele nu ar trebui sa-si bata copilul, deoarece si el la randul lui isi va bate copilul, dar ei pot sa le explice copiilor, sa ii santajeze si sa-i pedepseasca. Eu am parinti care imi da educatie destul de buna, iar eu ii respect si ii ascult. Eu educatia o privesc ca pe o carte de aur si o voi respecta si peste 18ani chiar daca atunci sunt un adult, dar pt. parintii mei voi fi tot un copil. Pt. a fi un copil model nu este necesar sau de a fi primul in clasa, ci si de educatia pe care o avem si felul de parinti. Educatia trebuie sa o aiba orice copil chiar daca nu are mama sau tata, chiar si animalele au nevoie de educatia noastra pt. a ne asculta. Cu educatie totul este aproape perfect!]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Efectul De Sera</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-efectul_de_sera.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Este greu sa negam faptul ca sporirea temperaturii s-ar datora efectului de sera, desi Guido Visconti, foarte apreciat chiar si in afara Italiei, spunem, in ceea ce priveste incalzirea Pamantului, ca ar putea fi vorba de variatii normale ale climei. Crescand concentrati de anhidrida carbonica si nereducandu-se ceilalti factori care contribuie la producerea efectului de sera, in anul 2050 supraincalzirea va atinge 4-5 grade. Unele studii afirma ca, si in absenta unei ulterioare acumulari de anhidrida carbonica, variatile in curs ar fi suficiente pentru a face sa creasca cu 1 grad temperatura. E posibil. Ne aflam totusi in ajunul unei perioade de maxima radiatie solara, datorata pozitiei astrului, aproape perpendiculara fata de axa terestra, lucru care se intampla o data la 21 de mii de ani. Aceasta produce o mai mare in calzire datorita factorilor astronomici, incat experti in clima au anuntat o vara foatre calda pentru anul 1989. Si totusi nu toti climatologii au aceeasi opinie asupra previziunilor pe termen mediu sau lung. Rogers Revell de la Universitatea din San Diego afirma ca variantele aflate in joc sunt atat de numeroase, incat este imposibil sa se prevada viitorul. Nivelul anhidridei carbonice ar putea urca pana la 370 de parti la milion pana in nu indepartatul an 2000 sau putin dupa ceea. Aceasta modesta crestere ar fi de ajuns pentru a face sa urce temperatura globului cu 2 grade. Chiar daca nu trebuie sa apelam prea usor la unele comparatii, nu este inoportun sa amintim ceea sa intamplat acum cateva milioane de ani pe planeta Venus, unde un excesiv efect de sera a determinat, progresiv, actuala temperatura de 480 grade si o atmosfera de 90 de ori mai densa decat cea terestra. Problema nu este a celor 2 grade in plus, daca nivelul anhidridei va atinge 370 de parti la un milion prin anul 2000, ci aceea a unei continue cresteri a efectului de sera care, daca nu va fi impiedicat, ar duce Terra, in cateva secole in situatia unei imposibilitati de mentinere a vietii. Scenariile ipotezei caldepentru perioada 1989-2050merg la o previziune de crestere cu 1, 6 grade centigrade a temperaturii medii globale a planetei noastre, la ceea infricosetoare de circa 5 grade. Cresterea temperaturiinu va fi aceeasi pe pamant. La Ecuator ar fi mai mica iar la poli mai mare. Toti sunt de acord ca mare parte a cresterii temperaturii ar interveni in lunile de iarna, astfel incat anotimpurile ar tinde sa se uniformizeze. In Italia cresterea temperaturii ar fi aproape dubla fata de Ecuator. In plus, cresterea temperaturii ar dauna mult zonelor urbane. Un plus de caldura, provocat de tevile de esapament, de lipsa de ventilatie, de asfalt si beton sau de dificila patrundere a vantului ca face aproape imposibila viata. Sa nu se creada ca probema ar putea fi rezolvata cu ajutorul instalatiilor de aer conditionat! Lasand la o parte faptul ca poate in anul 2000, sau putin dupa aceea, va trebui sa renuntam la ele, pentru a nu largi gaura din stratul de ozon, este bine cunoscut]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Elemente Ale Teoriei Structurii</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-elemente_ale_teoriei_structurii.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Cartea lui Anthony Giddens, Constituirea societatii. Elemente de teoria structurarii, a aparut in anul 1984. Principalele idei expuse de catre autor sunt urmatoarele: 1. Toate fiintele umane sunt agenti competenti. Toti actorii sociali au o cunoastere remarcabila a conditiilor si consecintelor asupra a ceea ce fac in viata lor de toate zilele. Aceasta cunoastere nu are numai forma discursiva, ci si practica, de o complexitate extraordinara. In general oamenii pot da seama discursiv de ceea ce fac, pot prezenta motivele care au stat la baza actiunilor lor daca ceilalti actori le-o cer. Insa, de obicei, oamenii nu pun asemenea intrebari decat in cazul in care incalca conventiile, daca se indeparteaza de atitudinile, de conduitele si de asteptarile fata de acestea ale persoanelor implicate. 2. Competenta actorilor umani este fara incetare limitata, pe de o parte de inconstient, iar pe de alta parte de conditiile nerecunoscute si consecintele neintentionale ale actiunii. Studiul limitarilor, al conotatiilor neintentionale in (re) producerea sistemelor sociale, ar trebui sa fie printre sarcinile cele mai importante ale stiintelor sociale. 3. Studiul vietii de toate zilele face parte integranta din analiza reproducerii practicelor institutionalizate, fiindca viata socioumana cotidiana este legata de catracterul repetitiv al timpului reversibil al institutiilor si de trasaturile costrangatoare; si abilitante ale corpului uman. Nu numai viata de zi cu zi este insa fundamentul plecand de la care se construieste tesatura ramificata a raporturilor sociale, ci si integrarea sociala si integrarea sistematica. 4. Legata de reducerea surselor inconstiente ale angoasei, rutina de zi cu zi este forma predominanta de activitate sociala indeplinita zi de zi. Majoritatea precticilor noastre cotidiene nu sunt motivate in mod direct. Practicile rutinizate sunt, prin excelenta, expresia dualitatii strcturalului si prin indeplinirea lor oamenii isi intretin sentimentul securitatii ontologice. 5. Studiul contextelor este importanta, la fel ca si studiul reproducerii sociale. Contextul presupune prezenta catorva elemente: frontierele spatio-temporale care delimiteaza interactiunea si care poarta de obicei marci simbolice sau fizice, co-prezenta actorilor care, in acest fel, isi pot vizualiza expresia fetei, gesturile, pot urmari sirul cuvintelor, constiinta, folosirea reflexiva a acestor fenomene pentru a influenta sau controla cursul interactiunii. 6. Identitatile sociale si relatiile concomitente dintre pozitii si practici sunt<<marci>> in spatiu -; timpul virtual al structuralului, insotite de drepturi, obligatii, sanctiuni si constituie rolurile in colectivitatile date. Marcile normalizate, in special cele legate de varsta, sex sunt fundamentale in toate societatile. 7. Termenul de costrangere nu are o singura semnificatie. Constrangerile asociate proprietatilor structurale ale sistemelor sociale nu reprezinta decat un tip]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>El Greco</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-el_greco.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: El Greco a fost un pictor spaniol a carui munca, impreuna cu cea alui Francisco de Goya si a lui Diego Velasquez, reprezinta comoara artistica a Spaniei. El Greco (care insemna Grecul) s-a nascut in Iraklion, Creta (pe atunci in posesia Republicii Venetiei), in 1541. Numele lui adevarat este Domenikos Theotokopoulos. Detaliile din viata sa din tinerete sunt sumare, dar probabil el a invatat sa picteze in orasul sau natal. Desi nici o lucrare din primii sai ani nu a supravietuit, probabil ca au fost pictate in stilul Bizantin popular in Creta la acea vreme. Era un om al carui gust pentru literatura clasica si contemporana parea dezvoltat in tinerete. Prin anul 1566, el Greco s-a dus la Venetia, unde a ramas pana in anul 1570. El a fost angajat in atelierul lui Titian si a fost puternic influentat de Tintoretto, ambii maestrii ai Renasterii. Astfel de picturi venetiene ca Iisus vindecandu-se si Orbul demonstreaza asemanarea lui cu culorile lui Titlanesque si de folosirea spatiilor adanci ale lui Tintoretto. Mai multa inspiratie italieneasca i-a venit in anii pe care i-a petrecut la Roma, din 1570 pana in 1576. calitatile sculpturale ale artistului italian Michelangelo l-au inspirat, asa cum este evidentiat in Pieta si Purificarea templului. In Roma s-a intalnit cu cativa spanioli asociati cu biserica din Toledo, care probabil l-au obligat sa vina in Spania. In 1576 a parasit Italia si a ajuns in Toledo in primavara lui 1577. El imediat si-a inceput munca producand pentru biserica din Santo Domingo, el Antiguo, Presupunerea Fecioarei, o pictura ce marcheaza un punct de intoarcere in arta sa. Desi bazata pe Persupunerea lui Titian, in Santa Maria dei Frari din Venetia, culorile sunt mai putin italienate. In 7586 El Greco a pictat una din marile sale opere, Inmormantarea Contelui Orgaz, pt biserica Santo Tome din Toledo. Aceasta lucrare reprezinta un nobil toledan intins in mormantul sau. Deasupra sufletul contelui se ridica spre cer, dens populat de ingeri, sfinti, si figuri politice contemporane. El Greco era un om instarit. Avea o casa mare in Toledo unde primea membrii ai nobilimii si ai elitei intelectuale. El Greco a pictat de asemenea peisaje din Toledo, cum ar fi Vedere din Toledo. El Greco a murit in Toledo pe 7 aprilie 7614, si a fost inmormantat la biserica Santo Domingo el Antiguo.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Epurarea Apelor Reziduale</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-epurarea_apelor_reziduale.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Cel mai celebru grup suedez al tuturor timpurilor, Abba s-a bucurat de o mare popularitate in anii 70si inceputul anilor 80! Bjorn Ulvaeus si Benny Anderson s-au intalnit la o petrecere in anul 1968 si s-au hotarat sa cante impreuna sub intitulatura de Bjorn&Benny! Destinul le-a scos in cale pe cele doua femei care mai tarziu aveau sa le devina sotii: Aghneta Falkstog si Anni-Frid Lingvstad! Cei 4 au inceput sa cante la inceputul anilor 70 in spectacole de cabaret si participa in anul 1973 la preselectia suedeza pentru Eurovision si ocupa doar locul al 3-lea cu melodia Ring Ring, sub denumirea de Festfolk. Publicul protesteaza pentru ca voturile nu le apartin si in anul viitor 1974 cei 4 se prezinta sub o noua imagine, cu un nou nume, mai usor de retinut, format din initialele celor 4 nume: Abba si isi castiga dreptul de a participa la concursul de Eurovision care s-a desfasurat la Brighton in Anglia. La 6 aprilie 1974 Abba castiga Eurovision-ul si cucereste Europa cu melodia Waterloo! Dar consacrarea definitiva avea sa vina abia dupa 18 luni cu melodiaS. O. S. in care Bjorn si Benny gasisera linia melodica proprie doar lor! Nu oricum, ci printr-o munca titanica 6-8 ore in studio la pian si cu chitara in mana! Trupa incepuse sa se transforme intr-o Abba-manie periculoasa cand in 1976 la un concert la londra sunt 3, 5 milioane cereri de bilete la 11000 locuri disponibile! In Australia trupa s-a bucurat de o extrema popularitate, primul turneu pe acest continent a scapat practic de sub control: mamele se aruncau cu copiii in brate in fata coloanei de masini pentru a-si vedea favoriti. Tot in Australia o emisiune cu Abba depaseste cu mult nivelul de audienta al celui mai mediatizat eveniment al anului! Celebritatea trupei il face pe Lasse Hallstrom sa faca un film numit: Abba -The movie in anul 1977, cu actiunea turneului auastralian! Abba devine incet incet un concern pentru ca investesc in super marketuri, case de moda si multe altele, devin mai profitabili decat celebrul concern suedez Volvo lucru care starneste invidia presei si a celorlalte trupe aflate pe piata la acea ora. Bono de la U2 spune azi ca: Ne venea sa-i decapitam iar mie sa dau cu securea Fara sa fim constienti ca formau una dintre cele mai bune trupe pop a tuturor timpurilor! Dar nu numai aceste probleme ii incearca pe cei 4: Agnetha care se casatorise cu Bjorn avea 2 copii si dorea sa fie acasa cu ei nu prin turnee! Bjorn isi savureaza din plin celebritatea si nu observa suferinta sotiei sale! In anul 1978 Agnetha se va desparti de Bjorn dar acest lucru pare a fii spre binele trupei pentru ca in cantecele lui Bjorn se regasec toate suferintele si experientele traite! In 1982 ultimul vidoclip la melodia The day before you came o gasea pe Aghneta pasind pe un peron plouat! Melodia suna cumplit de trist (o distanta ca de la cer la pamant fata de bucuria de a trai ce a facut din Dancing Queenunul dintre cele mai bune cantece pop auzite]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Evolutia Limbii Latine</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-evolutia_limbii_latine.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Limba latina, limba Romei antice si a teritoriilor invecinate Latium-ului. Datorita expansiunii romane, limba latina a fost dusa in toate zonele cunoscute ale lumii antice si a devenit limba dominanta a Europei de Vest. A fost limba invataturii si diplomatiei pana in secolul al XVIII-lea si a liturghiei Romano-Catolice pana tarziu in secolul XX. Limba latina nu era originara din Italia ci a fost adusa in Peninsula Italica in timpuri preistorice de italicii ce migrau din nord. Latina este un membru al subfamiliei italiene de limbi indo-europene; printre limbile indo-europene non-italice, se inrudeste cu sanscrita si greaca si cu subfamiliile germanice si celtice. In Italia, latina a fost la inceput dialectul regiunii din jurul Romei. In limbile italice, latina, faliscana si alte dialecte formau un grup latin diferit de celelalte limbi italice cum ar fi oscana si umbriana. Vechi inscriptii in limba latina au supravietuit din secolul VI i. Hr.; cele mai vechi texte scrise in latina romana dateaza din secolul III i. Hr. Latina a fost influentata de dialecte celtice din nordul Italiei, de limba non-indo europeana etrusca din centrul Italiei si de greaca, care a fost vorbita in sudul Italiei din secolul VIII i. Hr. Sub influenta limbii si literaturii grecesti, care a fost tradusa pentru prima data in latina in a doua jumatate a secolului III i. Hr., latina s-a transformat treptat intr-o mare limba literara. Limba latina literara poate fi impartita in patru perioade, ce corespund in general cu perioadele literaturii latine. A doua perioada - epoca de aur - 70 i. Hr. -14 d. Hr. - faimoasa pentru scrierile in proza ale lui Iulius Cezar, Cicero si Livy si pentru scierile poetice ale lui Catullus, Lucretius, Virgil, Horatius si Ovidiu. In aceasta perioada, atat in praza cat si in poezie, limba latinaa s-a dezvoltat intr-o limba foarte artistica, obtinand cea mai mare flexibilitate si bogatie. A treia perioada - epoca de argint - 14 d. Hr. -130 d. Hr. - caracterizata prin scrierile dramatistului Seneca si ale istoricului Tacitus. Perioada latina tarzie, intinzandu-se din secolul II d. Hr. pana in secolul VI d. Hr., aceasta perioada cuprinde latina patristica a parintilor bisericii. In timpul acestei perioade, triburi barbare invadatoare au adus limbii numeroase forme si idiomuri straine; aceasta latina corupta a fost numita lingua romana fiind diferita de lingua latina, limba clasica cultivata de invatati. Discursurile colocviale ale romanilor apar in lucrarile diferitor scriitori, notabile in comediile lui Plautus si Terent, in scrisorile lui Cicero, in Satirele si Epistolele lui Horatiu si in Satiricon-ul lui Petronius Arbiter. Este caracterizata prin libertatea sintaxei, prezenta numeroaselor interjectii, si folosirea frecventa a cuvintelor grecesti. Aceasta limba colocviala a societatii inalte nu trebuie confundata cu limba vorbita de cei neinvatati. Latina in antichitatea avea mai putina flexibilitate si gratie decat greaca; vocabularul ei era]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Factorii Ce Contribuie La Insatisfactia In Munca</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-factorii_ce_contribuie_la_insatisfactia_in_munca.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Astfel J. R. Richard si G. R. Oldham ce privesc satisfactia doar din perspectiva continutului muncii au propus 5 dimensiuni esentiale ale slujbei ce influenteaza atitudinea fata de munca si comportamentul la munca. Aceste dimensiuni esentiale sunt: 5. feedback-ul muncii cantitatea de informatie primita de angajati in legatura cu calitatea performantei lor Trairea sensului muncii il duce la o crescuta motivatie interna, cu o inalta performanta in munca si satisfactie (D si S. Schultz1990). Smith si Kendal 1969 au sugerat ca cele 5 dimensiuni ale slujbei, cele mai proeminente caracteristici ale acesteia fata de oameni au raspuns afectiv. Munca in sine - gradul in care sarcinile executate de angajati sunt interesante si furnizeaza oportunitati pentru invatare si pentruasumarea responsabilitatii: - salariul - cantitatea de plata primita, echitatea perceputa a acesteia si metoda de efectuare a platii - supervizarea - abilitatii tehnice si manageriale ale supervizorilor, gradul in care superiorii demonstreaza consideratie si interes pentru angajatii - colegii - gradul in care acestia sunt competenti tehnic, prietenosi - promovarea - disponibilittatea oportunitatilor reale pentru peomovare Factorii ce duc la satisfactie sunt numiti satisfiers sau factori de continut: - realizarea evenimente de succes, esec sau absenta realizarii - recunoasterea - acte de recunoastere din partea superiorului, subordonatilor, clientilor - posibilitatea de crestere- situatia in care cineva e capabil sa avanseze in dezvoltarea profesiei - avansarea - schimbarea in status sau pozitia actuala in organizatie - munca in sine sarcinile pozitiei ca surse de sentimentebune sau rele fata de aceasta S-a presups ca primi utilizau priceperile si deprinderile dobandite in facultate, rezultatele aratau ca barbatii cat si femeile de la nivelul inalt de congruenta erau mai satisfacuti de nivelul venitului, beneficiile suplimentare si oportunitatile de promovare decat cei de la nivrelele scazute de congruenta. Printre factorii personali ce influenteaza satisfactia in munca au fost enumerati varsta vechimea si personalitatea. Un numar mare de cercetari au aratat ca varsta si vechimea sunt pozitiv asociate cu atitudinile favorabile fata de slujba. In general atitudinea creste cu varsta. Cea mai mica este raportata de angajatii tineri. Pentru aceasta situatie au fost propuse mai multe explicatii. Pe masura ce oamenii acumuleaza vechime se muta in general spre pozitii ce implica mai multa responsabilitate. Varsta si vechimea in munca aduc de obicei mai multa competenta Alta posibila explicatie ar fi ca angajatii mai batrani sau adaptat expectatiilor lor la nivele mai realiste bazandu-se pe experienta si de aceea sunt mai satisfacuti cu recompensele disponidile (Wanous 1973 in Steers 1988). OReilly si Roberts 1975 considera ca increderea de sine este legata de crescuta satisfactie in munca. Se crede de asemenea ca anumiti oameni sunt]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Fan Jeg Un Fotograf Modern Arta</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-fan_jeg_un_fotograf_modern_arta.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Gazduita de unul dintre cele mai cunoscute localuri din Bucharest expozitia de fotografii semnata de Fane Jeg constituie o reala surpriza pentru cei veniti la Club A pentru a petrece cateva clipe in compania prietenilor la ambianta unei beri sau sa danseze pana la epuizare. Temele abordate de cunoscutul fotograf sunt destul de accesibile pentru privitorul de rand care nu are un ochi format pentru analiza de profunzime a artei fotografice. Astfel obiectivul fotografic s-a focalizat pe cateva directii clare cum ar fi viata mondena, viata politica, aspecte ale societatii, portrete si chiar umor (totusi cu un substrat destul de evident). Prin alegerea locului de desfasurare al expozitiei, artistul reuseste sa atraga un public destul de pretentios, exigent si chiar retractar. Tinerii apreciaza umorul mai mult decat orice iar aici Fane Jeg exceleaza pe deplin. Deci un gresim daca afirmam ca Fane Jeg este un fotograf modern. Privind obiectiv, am putea sa spunem ca fotografiile sunt foarte reusite, daca ar fi sa ne gandim numai la cate persoane au intrat in contact cu ele. Arta lui Fane Jeg consta in alaturarea in fotografiile in miscare a doua sau mai multe concepte, care surprind totusi prin omogenitate. Fotografiile cu caracter social sunt o perfecta oglinda a lumii noastre cu toate partile ei negre, aici fotograful exagereaza prin prezentarea exclusiva a unor aspecte aproape macabre ale vietii de zi cu zi. Cersetori, persoane in etate care aproape ca sperie spectatorul, copii ai strazii, etc. Toate acestea sunt de inteles daca ne gandim numai la faptul ca fotograful este un jurnalist care se exprima prin imagini si nu prin viu grai sau scris, astfel ca mai ramane loc si de interpretare. Viata politica este prezenta, la randul ei, in panorama facuta de Fane Jeg. Oamenii politici sunt principalele tinte ale obiectivului care reuseste sa-i surprinda in cele mai ciudate ipostaze. Nici una dintre pozele prezentate nu sunt conventionale, prin conventionale intelegand poze cu un subiect care nu exprima nimic, din contra fotograful isi da frau liber vointei si comunica prin intermediul micilor bucati de hartie tot ceea ce a simtit la momentul respectiv. Ernest Hamingway spunea ca: datoria unui scriitor este sa astearna pe hartie cat mai exact posibil tot ceea ce a vazut, simtit si gandit la un moment dat, daca extrapolam aceasta definitie si pentru ceilalti artisti, atunci putem spune fara teama de a gresi ca Fane Jeg este un fotograf de prima clasa. In final, ar trebui facut un tot al celor mai reusite trei fotografii numai ca acest lucru este foarte greu, motiv pentru care vom enumera cele mai reusite trei fotografii, si motivele alegerii lor, fara insa a alcatui si un clasament al acestora. Una dintre cele mai reusite fotografii ale lui Fane Jeg este cea care prezinta o batrana cersind pe strada iar in fundal apare un panou pe care este inscris cursul valutar. Fotografia este plina de semnificatii, autorul dorind doar sa sugereze]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Franta</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-franta.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Procesul tehnologic reprezinta latura procesului de productie pri care are loc transformarea directa, cantitativa si calitativa a obiectului muncii intr-un produs finit, realizat cu ajutorul mijloacelor de munca. Agricultura este ramura economica care asigura populatiei prod agroalimentare necesare materiei prime pt industria alimentara, precum si furaje pt hrana animalelor. -ramuri ale productiei animale. Directiile de actionare pt realizarea obiectivelor propuse sunt : utilizarea cu eficienta a fondului funciar al tarii; realizarea unui progam de irigatii, care sa determine cresterea productiei agricole; mecanizarea tuturor lucrarilor agr; cresterea productiei vegetale si, cu precadere, a celei de cereale; asigurarea furajelor pt animalelor; cresterea efectivelor de animale si a calitatii raselor Lucrari agr aplicate solului : -aratul -grapatul Lucrari agr de intretinere : irigarea, prasitul, copilitul, raritul, musuroitul, carnitul. Filatura cuprinde : -desfacerea baloturilor; cardarea, adica scamosarea fibrelor; laminarea pt selectionarea lungimii firelor; torsul pt subtierea firului; bobinarea. Tesatoria cuprinde: -urzirea; -navadirea; -infasurarea firelor de batatura pe suveica; -teserea. Finisarea cuprinde: -albirea, vopsirea, imprimarea, apretarea. Clasifacarea materiilor prime si materialelor: Dupa provenienta: naturale si obtinute pe cale chimica (inlocuitori). Dupa destinatie : pt confectionarea fetelor si captuselilor de incaltaminte si pt confectionarea talpilor, branturilor si pieselor intermediare. Operatii care alcatuiesc procesul tehnologic : -de pregatire; de ornamentare; de asamblare. Op ce se executa pt realizarea unei piese finite : indreptarea, trasarea, debitarea, indoirea, pilirea, polizarea, gaurirea, filarea. Procesul de executie a unui tronson de drum: pichetarea, operatiuni pregatitoare, executarea sapaturilor si umpluturilor din materiale locale pt realizarea patului drumului si executarea sprijinirilor, executia fundatiei drumului, executarea stratului de baza, exectia imbracamintii, executia lucrarilor auxiliare si de siguranta. Procesul de fabricare industriala a sapunurilor: grasimi, hidroliza, emulsie de sapun, dezemulsionare, racire, filtrare : ape reziduale si sapun. Calitatile si caracteristicile banilor : -acceptabilitate generala; durabilitate; divizibilitate; omogenitate; -recognoscibilitate. Functiile banilor sunt : -mijloc de schimb; -masera a valorii; -mijloc de economisire si acumulare; mijloc de plata. Amenajarea teritoriului si urbanismul constituie un ansamblu de activitati al caror obiectiv principal este organizarea fizica a spatiului. Hotarari ale comisiilor locale sunt : -incetarea activitatilor ce se desfasoara in cadrul constructiilor, care contravin sau nu sunt]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Fumatul - Varianta 2</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-fumatul_varianta_2.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Oggigiorno non fuma solo un certo gruppo di persone, spesso fumano gli adulti, perche hanno piu soldi, ma anche i ragazzi cominciano a fumare molto presto. Soprattutto perche vogliono essere moderni, e cool. Se fumano pensano di essere un membro della societa. Molti fumano anche perche vogliono essere rispettati dagli amici, per avere qualcosa in mano, qualche volta sono nervosi o insecuri di se stessi. Molti ragazzi sono anche curiosi e vogliono sapere di che cosa sa una sigaretta. Oggigiorno molti cominciano molto presto perche anche i loro genitori fumano e smettono quando sono piu grandi. Molte persone sono sotto stress, e vogliono tranquillizarsi, non sanno che cosa fare invece di fumare. fumare fa male alla salute: fa venire il cancro ai polmoni, lirrorazione del sangue non funziona piu e si possono prendere anche altre malattie. fumare costa molto, se non si fuma si puo risparmiare dei soldi si diventa dipendente delle sigarette fumare e pericoloso (per tutti, perche anche il fumo passivo fa male alla salute) I ragazzi che fumano distruggono la loro vita. Come si puo smettere? Smettere di fumare e molto difficile, perche e una droga. Per smettere si deve avere volonta, perche senza volonta non e possibile smettere. E si deve avere degli amici che aiutano. Consigli contro il fumo Si puo andare dal medico, perche senza aiuto e molto difficile smettere! Si puo fare una terapia in gruppo, la psicoterapia, lipnosi, lagopuntura, il training autogeno. Si puo anche evitare lo stress, o prendere cerotti o gomme da masticare che danno al corpo una certa quantita di nicotina. Ci vuole volonta perche chi l ha, riesce a smettere. Che cosa si puo fare quando si e stressato? Si puo guardare la TV, andare in bicicletta, fare un bagno, dormire di piu, perche quando si dorme, diminuisce lo stress, . Propria opinione Mi da fastidio il fumo degli altri, soprattutto nei locali, e dovrebbero essere anche delle zone non fumatori. Il fumo da fastidio per esempio quando si mangia, e ci si puo divertire anche se non si fuma. Il fumo anche puzza, e i vestiti prendono il cattivo odore.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Functia Comparatiilor In Proza Lui Tudor Arghezi</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-functia_comparatiilor_in_proza_lui_tudor_arghezi.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Functia comparatiilor argheziene este descriptiva. Comparatiile scot puternic in evidenta atitudinea autorului fata de personajele portretizate. Numeroasele comparatii ironice si defaimatoare devin instrumente eficiente de denuntare a hidoseniei fizice si morale si prin aceasta sustin o anumita tehnica si atitudine descriptiva, el se infatiseaza ca un Bacchus carn cu nasul moale, ardeiat, si incadrat intr-un contur colorat in carmin puhav Cautatura lui de hot invecinata cu o falca incheiata ca un topor, si cu un zambet silit, strans si incretit ca o buba Prin comparatii sunt schitate, de obicei, scurte portrete depreciative. Principalul mecanism de realizare este relativ simplu; el consta in introducerea in secventa comparativa a unui nume de agent cu virtuale conotatii negative. Arghezi infatiseaza cele mai diverse categorii de oameni: Dorea sa i se prepare un snitel vienez, indicand ca un bucatar carnea de vitel de lapte si pulpa; nici prea grasa, nici prea slaba (CBV, 16) Si daca nimeni nu l-a chemat la telefon de urgenta ca pe un medic caraghios, el apare in usa biroului extrem de cordial (CBV, 67) c) preotul Impiedicat in poalele negre si gata sa-mi pierd bustul am fost silit sa mi le ridic pana la genunchi ca un popa care trece garla (CBV, 13) d) tamplarul se uita numai la picioare, ca un tamplar care si-a cumparat ghete de lac cu postav de culoare halva (CBV, 164) e) farmacistul Epigramistul din magistratura isi dichiseste sagetile din vreme, lucrand ca un farmacist pentru cazurile generale (CBV, 110) f) lucratorul de uzina Candidatul stia ca era sapte fara un sfert si ca fusese in poarta la sase precis, ca un lucrator de uzina (CBV, 19) g) dirijorul Un mare bogatas a iesit din cosciug si a facut semne ca un dirijor de cor alaiului sa se opreasca (CBV, 212) h) politistul femeie frumoasa insa prea savanta si activa ca un politist al gramaticii si al glosarului (CBV, 28) i) episcopul Manecile spanzurau ca uniforma unui episcop cu numar fizic mare, mostenita de un vicar anemic (CBV, 5) *Analizand comparatia din punct de vedere al asocierilor [concret] [abstract] constatam urmatoarele. Trasatura [concret] [concret] este reprezentata de 125 de comparatii (66. 48%), functia de plasticizare spunandu-si cuvantul grupul se deplasa in spatiul confortabil dintre pereti, ca un compas cu mai multe varfuri (CBV, 33) Cosciugul era scoborat cu ghetele in sus, ca un leagan cu un copil infasat, dintr-un vagon de tren (CBV, 127) Oameni politici s-au standardizat ca oalele de bucatarie fabricate din metale, la presa rapida (CBV, 76) Grivei tremura ca un cal in vecinatatea lupului (CBV, 249) Asocierea [concret] [abstract] este slab reprezentata cantitativ. Aceste comparatii (6. 38% - 9 comparatii) au functie abstracizanta arcuri ca pentru niste voluptati primite]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Functiile Comunicarii In Masa Comunicare</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-functiile_comunicarii_in_masa_comunicare.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Mijloacele de comunicare in masa au o uriasa forta de influentare a consumatorului de informatie, a publicului. Acest lucru este valabil atat in domeniul comercial, cat si in cel al vietii publice si politice. Mai mult decat atat, se remarca faptul ca tehnicile din domeniul comercial sunt transferate in zona politicului. Un politician este prezentat, lansat publicului cu aceleasi tehnici utilizate in lansarea unei marci noi de pasta de dinti sau sapun. Despre functiile comunicarii in masa s-a scris foarte mult si s-au facut diferite clasificari. De aceea, va prezint cateva functii ale comunicarii prin mass-media, ce vor fi regasite in cele mai multe lucrari de specialitate. 1. Functia de informare. Ziarele, revistele, radioul, televiziunea si Internetul sunt canale care, prin informatiile difuzate satisfac o nevoie fundamentala a omului modern: informarea. Aceste canale de comunicare realizeaza mai mult decat o informare. Ele influenteaza, orienteaza si dirijeaza opinia publica, interesele si motivatiile oamenilor, constiintele chiar dincolo de propria vointa. Mass-media poate realiza chiar distrugerea discernamantului, instalarea unei apatii, poate distruge vointa de a intelege si a actiona. Cercetatorii americani Paul Lazarsfeld si Merton R. K. au denumit aceasta influenta- disfunctia de narcotizare. 2. Functia de interpretare. In calitate de consumatori de informatii, puteti fi ajutati direct in interpretarea unor evenimente prin productii specifice de tipul editorialului sau al comentariului (vezi rubica Comentariul zilei din Adevarul sau Tableta de politician din Cronica Romana). Editorialul, de autor sau al publicatiei (exemplu: National) exprima punctul de vedere al publicatiei respective. Comentariul zilei exprima punctul de vedere al autorului, al liderului de opinie, care poate fi, in unele situatii, in contradictie cu editorialul. In practica jurnalistica, comentariul zilei si editorialul sunt plasate pe pagini diferite ale ziarului. Daca editorialul reprezinta punctul de vedere al ziarului sau al unui angajat al ziarului, comentariul zilei reprezinta de regula punctul de vedere al unui colaborator sau al unui invitat. Autorul comentariului zilei sau invitatul in studioul de stiri al unei televiziuni care comenteaza un anumit eveniment (vezi de exemplu Stelian Tanase, invitat de TVRomania 1 cu ocazia Congresului PSDR) realizeaza ierarhii de importanta, emite judecati orientative de valoare (ex: Stelian Tanase despre PSDR- partid care incape in cateva autobuze). In acesta situatie, ca si in cazul editorialului, conteaza foarte mult inceputul si finalul mesajului. Experimentele psihologice au aratat ca oamenii isi creeaza o imagine pozitiva despre o persoana daca sunt enumerate mai intai calitatile si in final defectele acesteia (ar fi chiar suspect daca nu ar exista si defecte). Psihologii americani numesc acest fenomen primacy -prejudecata perceptiva; acest fenomen se bazeaza pe tendinta noastra de a]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Generalitati Privind Gestionarea Serviciilor Publice</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-generalitati_privind_gestionarea_serviciilor_publice.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Ideea concesionarii unui bun public a fost prezenta inca din dreptul roman, insa fundamentele institutiei concesionarii pentru bunurile private se regasesc abia in Evul Mediu. Dupa caderea Imperiului Roman, se incetateneste obiceiul de a transforma folosinta pamantului in ceva perpetuu, bazat pe un contract si in schimbul unei rente, concesionarul avea doar posesiunea si folosinta, iar proprietarul originar putea pastra proprietatea bunului concesionat. Asupra acestor pamanturi guvernau concomitent doua drepturi perpetue, si anume, dreptul proprietarului originar, care avea domeniul eminent, si dreptul concesionarului, care avea domeniul util. Cu timpul, dreptul concesionarului capata forta, pe cand cel al seniorului devine tot mai simbolic, incepand sa fie uitat. Asa se explica de ce concesionarul apare, din punct de vedere al istoriei, treptat, ca singurul proprietar legitim, iar redeventa pe care trebuia sa o plateasca seniorului este o sarcina apasatoare si cei care primeau redeventa incep sa fie priviti ca niste paraziti sociali. In Evul Mediu, concesionarea bunurilor domeniului public era sursa de venituri pentru monarhi, mijloc al luptei politice si modalitate de rasplatire a loialitatii. Concesionarea s-a extins astazi, nu se mai concesioneaza doar pamanturi, ci si alte bunuri, inclusiv servicii, care apartin fie statului, fie unitatilor administrativ-teritoriale ori institutiilor publice. Serviciile publice ocupa un rol important in viata unei comunitati, de aceea se urmareste o cat mai buna administrare si valorificare a acestora. Exista mai multe moduri de a gestiona un serviciu public, fie de catre o persoana publica (stat, comunitati locale, institutii), fie de catre o persoana privata (fizica sau juridica). Persoana publica poate gestiona un serviciu public fie in regie proprie, fie printr-o institutie specializata, iar persoanele private pot gestiona un serviciu public in mai multe moduri: in baza unui contract admnistrativ, in baza unui contract de locatie, prin delegare data de autoritatea administratiei publice locale, prin concesionare. Trebuie facuta distinctia intre arendarea serviciilor publice, recunoscuta in legislatia altor state, dar interzisa in Romania. Autoritatile publice au dreptul de a incredinta gestiunea serviciilor publice intuitu personae, indifferent daca agentul este public sau privat. Desigur, nominalizarea prestatorului de servicii se face potrivit unei proceduri, de exemplu licitatia. Transparenta acestei proceduri este un aspect necesar in ceea ce priveste incredintarea spre gestionare a unui serviciu public, intrucat publicitatea aduce in concurenta mai multi agenti economici candidati, urmand sa fie ales cel mai bun candidat. Literatura de specialitate a retinut asadar mai multe modalitati de gestiune a serviciilor publice, cum ar fi asocierea in participatie (art. 251 din Codul Comercial), regia proprie (este gestionat direct de catre autoritatea publica care l-a infiintat)]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Genezaconditiile Mijloacele Si Idealul Culturii</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-genezaconditiile_mijloacele_si_idealul_culturii.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: cultura este un fenomen social foarte complex (nu in sensul sociologic al conceptului de fenomen social), aproape imposibil de prins intr-o definitie stricto sensu. Asa se explica faptul ca toate incercarile de a defini cultura dupa schema logica clasica - prin gen proxim si diferenta specifica, preocupare, oricum, nu mai veche de secolul al XIX-lea, s-au dovedit, daca nu imposibile, cu siguranta unilaterale. Cele 163 de definitii, din aproape 300 inregistrate, trecute intr-o analiza intreprinsa de americanii Alfred L. Kroeber si Clyde Kluckhohn, in 1952, vin sa probeze, prin varietatea lor, dificultatea circumscrierii sintetice, printr-o insumare de trasaturi congruente, necesare si suficiente, a culturii. Nici incercarea de a se porni de la sensul originar al termenului nu a dat roade. Este adevarat ca termenul cultura provine din latinescul cultura, culturae, numai ca in antichitate romanii foloseau acest termen cel mai adesea in intelesul originar de cultivare a pamantului, ca actiune de transformare a naturii, sens care, in multe limbi romanice, s-a perpetuat pana astazi. Intelesul celalalt al culturii, cultura animi, si opus lui cultura agri, ca educatie in sens larg, a spiritului indeosebi, inteles provenind din mediile intelectuale ale Romei antice, este si el prezent printre semnificatiile uzuale actuale ale culturii, fara insa ca o asemenea perspectiva sa devina satisfacatoare si operationala din punct de vedere epistemologic. In epoca moderna, cele mai importante contributii la studiul culturii le-au adus etnologia (sau/si etnografia), antropologia culturala, sociologia culturii si istoria. Iata in ce consta punctul lor de vedere asupra culturii.     Sociologia culturii, ca ramura a sociologiei generale, analizeaza raporturile dintre societate (in termenii sociologiei - sistemul social global) si cultura, ca subsistem al acesteia, din perspectiva conditionarii sociale a culturii si functiei sociale a culturii. Sociologia abordeaza cultura ca ansamblu de valori materiale si spirituale, de institutii, obiceiuri, norme, traditii ca expresie a modului de trai si calitatii vietii. Sociologia analizeaza: raportul dintre cultura si civilizatie, mai ales din perspectiva conditionarii reciproce, sistemul culturii nationale, cultura folclorica, cultura inalta, cultura de masa, structura interna a culturii. Toate aceste aspecte sunt privirile oarecum explicativ-constatativ, atemporal, aspatial, functional-cauzal. Este vorba de rolul culturii in procesul de socializare a indivizilor, in actiunea de organizare, conducere, control si dinamica sociala. Ajutorul sociologiei in rezolvarea problemelor pe care filosofia culturii si le propune este de un mare folos si nu poate fi trecut cu vederea. Antropologia culturala este o disciplina particulara despre cultura specifica unor comunitati etnice determinate. Ea nu se ocupa de etnos in general, ci pune accentul pe tipurile culturale ale diferitelor comunitati etnice intruchipate in]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Harti Geografice De 11000 De Anii</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-harti_geografice_de_11000_de_anii.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: S-au scurs 2 300 ani de cand filosoful grec Platon a relatat in doua dintre Dialogurile sale povestea Atlantidei, continentul disparut. De atunci si pana astazi, au aparut aproximativ 20 000 lucrari stiintifice si beletristice, articole mai ample si eseuri in legatura cu Atlantida, printre care circa 2 000 sunt consacrate in intregime acestei probleme. S-a scris atat de variat despre Atlantida, incat insasi preocuparea despre existenta ei ocupa un loc in istoria universala a culturii. In ciuda esecurilor la care au dus pana acum cercetarile referitoare la dovezile materiale peremptorii ale acestui continent, curiozitatea generala in jurul stirilor transmise de Platon, se mentine cu tenacitate. Subiectul ramane mereu pasionant. Lumea doreste sa cunoasca datele problemei si sa aplaude, atunci cand e cazul, macar iscusinta icercarilor de a o rezolva, daca insasi solutia definitiva nu-i va putea fi oferita curand, sau poate niciodata. 1. Este oare relatarea despre Atlantida reflexul unor intamplari autentice sau a construit Platon un simplu pretext pentru a-si expune propriile idei si talente narative cu scopuri retorice si educative? 2. Daca Atlantida a existat, unde era situata, cine erau locuitorii ei si care era nivelul de dezvoltare materiala si spirituala a societatii medievale? In ceea ce priveste primul dintre aceste aspecte, adversarii existentei Atlantidei remarca pe buna dreptate ca, daca s-au scris 20 000 de lucrari despre continentul platonic disparut, aceasta nu inseamna nicidecum ca s-a demonstrat si existenta lui. In legatura cu al doilea aspect partizanii entuziasti ai Atlantidei pretind ca dovezile materiale peremptorii ale existentei ei vor aparea mai devreme sau mai tarziu ca urmare a activitatii depuse in cercetarea arheologica moderna. Pentru noi ce de astazi, este foarte greu sa evaluam intinderea Atlantidei dupa textul lui Platon, insa din punct de vedere cronologic lucrurile stau altfel: Platon situeaza distrugerea Atlantidei intre 8 000 9 000 inaintea epocii lui Solon (circa 640 558 i. e. n.) - un calcul foarte simplu ne va duce la concluzia ca uriasa catastrofa care a provocat scufundarea Atlantidei a avut loc acum 10 600 11 600 ani. Autorul studiului sugera ca sursa cataclismului trebuie cautata in insula vulcanica Thera, aflata la numai 120 km nord de Cnossos. Creta, Canarele, Tartessos trei dintre cele peste douazeci de ipoteze emise in legatura cu localizarea Atlantidei s-au mentinut cu tenacitate pana in zilele noastre poate si datorita faptului ca au preluat cate ceva din prestigiul oamenilor de stiinta care le-au enuntat si argumentat. Si ele pornesc, fireste, de la premisa ca Atlantida a existat, ca relatarea din Timen si Critias este ecoul indepartat al unor intamplari reale. Prima ipoteza, cea a lui J. V. Luce, care in ciuda faptului ca Platon plaseaza continentul disparut dincolo de Coloanele lui Hercule (Gibraltar), in Marea Atlantica, crede ca prin Atlantida preotii egipteni desemnau]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Imbinari Sudate</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-imbinari_sudate.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Imbinarea sudata a unui ansamblu este partea formata din sudura si zonele invecinate acestuia. Indiferent de procedeul de sudare aplicat la executia imbinarilor sudate, sudura trebuie sa asigure rezistenta necesara constructiei respective, precum si continuarea de material. La procedeele de sudare prin topire, sudura de imbinare se formeaza in general din metal de adaos, depus in rostul cusaturii, adica in spatial delimitat de marginile pieselor de sudat. la procedeele de sudare prin presiune, sudura rezulta in urma intrepatrunderii materialelor celor doua piese in stare plastica sau de topire superficiala. Formele si dimensiunile rosturilor sunt foarte importante pentru realizarea imbinarilor sudate de calitate; de aceea, pentru cele mai folosite procedee industriale rosturile sunt standardizate. La stabilirea formei rostului se tine seama de grosimea si calitatea materialului tablelorprecum si energia calorica de sudare introdusa in unitatea de timp la aplicarea procedeului de sudare respective. La procedeele mecanizate sau automate, sudura este formata in cea mai mare parte din metalul de baza, iar in multe cazuri la tablele subtiri sau de grosime mijlocie nu este folosit metal de adios. In acest fel, pe langa ca se obtine o sudura mai omogena in raport cu materialul de baza, mai rezulta si alte avantaje: columul de prelucrare mai redus la piesele de sudat, consum mai redus de material de adaos, cost mai redus al imbinarii etc. formele rosturilor sunt in functie de grosimea pieselor de sudat sau de pozitia lor dupa alaturarea acestora. In general, este economic ca rosturile san u fie prelucrate, adica marginile pieselor sa fie plane. Tablele subtiri se sudeaza cu rostul in I, ceea ce se obtine prin simpla alaturare a materialelor neprelucrate. O imbinare des intalnita in constructiile sudate este imbinarea de colt (D), care rezulta dupa sudare, prin alaturarea pieselor neprelucrate cu laturile marginilor perpendiculare intre ele. Pentru tablele si piesele de grosimi mari, in functie de procedeul de sudare aplicat, marginile se prelucreaza prin tesirea muchiilor in diferite forme. Dupa tesire si prin alaturarea capetelor, se obtin diferite rosturi sau combinatii de rosturi: -rosturi in V, Y, X, U, K, ½V etc; -combinatii de rosturi in V/I, U/V, 2Y etc. Diferite rosturi sau combinatii se executa in functie de grosimea pieselor de sudat, de pozitia in spatiu, de clasa de executie a imbinarii etc. Imbinarea tablelor suprapuse prin procedeele de sudare prin topire se realizeaza prin suduri de colt sau suduri in gauri, in functie de destinatia ansamblului sudat. Formele dimensiunile rosturilor diferitelor imbinari se considera cele care rezulta dupa executarea sudurilor de prindere in vederea ansamblarii sau dupa pozitionarea si fixarea pieselor de sudat in dispozitivele de manipulare sau de asamblare inaintea operatiei de sudare. In tara noastra, pentru diferite procedee de sudare]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Incepe Afacerea Ta Cu Numele Altuia</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-incepe_afacerea_ta_cu_numele_altuia.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Notiunea de franciza face inca obiectul de studiu in ceea ce priveste definirea atat din punct de vedere juridic, cat si la nivelul conceptual al marketingului. Succint, franciza se poate defini ca o metoda comerciala de imprumut al numelui, prin care un business al francizorului este dat in folosinta unui beneficiar in anumite conditii contractuale. Astfel, pe de o parte franciza devine un vehicul de extindere a activitatii francizorului prin multiplicarea afacerii sale, pe de alta parte fiind o oportunitate accesibila a investitorului gata sa isi construiasca o cariera in afaceri. In intelesul Ordonantei OG 52/1997, franciza este un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumita francizor, acorda unei alte persoane, denumita beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu. its a business marriage intre un business deja existent (al francizorului) si un nou sosit in piata de afaceri (francizatul). Beneficiarul francizei (francizatul) cumpara de la francizor drepturile inregistrate pentru a reproduce intregul pachet de afaceri, intr-un format la cheie, pe un teritoriu specific si pe o perioada de timp delimitata. Francizorul trebuie sa puna la dispozitie un format complet al business-ului care sa includa numele, imaginea si impactul corporatiei, dovada testarii lui anterioare, know-how-ul, servicii de training si suport. Beneficiarul francizei investeste capital, timp, efort, si eventual o experienta anterioara in business pentru a crea clona sistemului de business al francizorului. Atragerea capitalului francizatilor sai, cresterea volumului investitiilor si implicit a profitului; Penetrarea de noi piete cu eforturi investionale reduse si cresterea volumului produselor si/sau serviciilor; Cheltuieli reduse pentru reclama si publicitate; Cresterea renumelui marcii, a firmei, a produselor sau a serviciilor oferite. Imaginea francizorului este de fapt reflectia activitatii francizatilor sai; Esecul sau falimentul unui francizat produc dezechilibre intregii retele de franciza; Controlul relativ asupra francizatilor; Dependenta profitului francizorului de performanetle francizatilor. Beneficiul rezultat prin operarea sub o marca sau o firma cunoscuta; demararea unei afaceri la cheie sub un brand de renume ce si-a dovedit eficienta; Instruirea si asistenta tehnica din partea francizorului; Pastrarea independentei si a controlului afacerii. Accesul francizatului la afacere se face prin plata unei taxe; Francizatul conduce afacerea pe o perioda delimitata de timp. Franciza ca sistem de dezvoltare a afacerilor a aparut in SUA la inceputul anilor 50, a cunoscut o continua cresterea si o invadare a pietelor de capital din toata lumea, astfel incat astazi se poate vorbi de sute companii care opereaza in sistem]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Influenta Drogurilor Asupra Adolescentilor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-influenta_drogurilor_asupra_adolescentilor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Problematica drogurilor este de interes major, avand in vedere si amplasarea geografica a tarii noastre, situata pe ruta marilor cai de comunicatie europene si intre tarile producatoare si cele cunoscute ca se confrunta acut cu fenomenul consumului de droguri. Este nevoie de eforturi sustinute din partea tuturor celor ce pot contribui la salvarea victimelor drogurilor, la transformarea lor in cetateni cu comportament adecvat societatii noastre, instituind chiar un sistem de supraveghere cetateneasca a victimelor drogurilor, pana la reinsertia lor sociala totala. In acest sens, un rol deosebit il poate avea centrele de prevenire si consiliere antidrog La inceputul mileniului trei omenirea se confrunta cu un fenomen ce a luat o amploare nebanuita in urma cu cativa ani. Daca in urma cu un deceniu in Romania piata de desfacere a drogurilor se afla la un nivel scazut, teritoriul tarii noastre fiind folosit mai mult pentru tranzit spre tarile occidentale, in prezent, in ciuda problemelor de natura sociala si economica, Romania a devenit un punct de atractie pentru cei care vand iluzii si distrug vieti din ce in ce mai tinere. Realitatea este cruda, moartea alba este prezenta printre noi si sta la panda gata sa-i inhate pe cei care si-au pierdut busola, care nu mai au incredere in nimeni si nimic si care nu stiu ce vor de la ei insisi. Sunt tineri care s-au ratacit sau care nu stiu sa se regaseasca inca, sa-si dea un rost si sa-si stabileasca un rol in relatiile cu ceilalti si cu propria viata Desigur, sunt multi, foarte multi adolescenti care se gandesc la cariera lor viitoare, la viata lor in comunitate, intr-o posibila familie sau intr-un posibil colectiv de munca. Sunt foarte multi adolescenti care citesc, cerceteaza, cauta, lucreaza, invata pentru atingerea unor performante superioare, de exceptie. Sunt multi adolescenti care isi dau seama ca viata inseamna daruire, angajare, responsabilitate, care stiu ca in viata sunt multe obstacole, proleme, dificultati si ca depasirea fiecareia dintre ele inseamna o oportunitate a cresterii valorii lor intrinseci, a maturizarii lor reale. Si totusi, din ce in ce mai multi tineri o iau pe calea de pe care cu greu se mai pot intoarce. Ceva ii indeamna sa-si distruga viitorul si sa produca suferinta celor apropiati si de aceea sunt usor de recrutat de catre comerciantii de droguri. Cauzele care ii imping pe tineri spre dezumanizare prin consumul de droguri sunt multe. Cei mai multi incep sa consume droguri din pura curiozitate de a cunoaste efectele pe care le au asupra lor sau din dorinta de a avea noi senzatii, noi trairi, vor sa atinga o anumita stare fizica si psihica de bine, de exaltare si de destindere. Un alt motiv poate fi considerat teribilismul. Consumul de droguri poate fi incitant sau provocator. Unii sunt tentati sa infrunte riscurile fara a fi opriti de cuvinte ca: PERICOL sau MOARTE. Dorinta de afirmare in fata grupului precum si teama ca vor fi respinsi, ca vor fi izolati de]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Insignele Din Aeronautica Militara Romana</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-insignele_din_aeronautica_militara_romana.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In anul 1910, avocatul Mihail Cerchez a infiintat la Chitila, langa Bucuresti, prima scoala de pilotaj din Romania. Scoala era un un adevarat complex aeronautic, dupa modelul celor vizitate in Franta de Mihail Cerchez in anul 1910. Raspunzand solicitarilor acestuia (raport nr. 02327 din 11 iunie 1910), Ministerul de Razboi a detasat la scoala de pilotaj de la Chitila (in aprilie 1911) sase ofiteri romani din diverse arme (geniu, cavalerie etc.). Acestia si-au pastrat pe toata perioada scolarizarii uniforma si insemnele armei din care proveneau. Nici macar pentru ofiterii cavaleristi nu s-a aprobat renuntarea la pintenii de la picioare, desi acestia ii incomodau vadit la urcarea in avion si in timpul zborului. Acelasi lucru s-a intamplat si cu ofiterii romani detasati la scoala printului George Valentin Bibescu, scoala Ligii Nationale Aeriene si Scoala Militara de Zbor de la Cotroceni. In anul 1912, Directia a IV-a Geniu a emis un ordin prin care s-a stabilit ca odata cu brevetarea pilotilor si observatorilor, acestia au dreptul sa poarte ca semn distinctiv doua mici avioane cusute pe gulerul tunicii (Directia a IV-a Geniu, dosar 474, p. 1090). La 1 aprilie 1913, Parlamentul Romaniei a aprobat legea privind organizarea aeronauticii militare. Devenind arma de sine statatoare, aviatia nu a primit o uniforma specifica si insemnele care sa o particularizeze. Abia dupa 1914, la izbucnirea primului razboi mondial, a aparut insemnul specific aviatiei. Astfel, din 1912 pilotii si observatorii romani, ofiteri sau subofiteri, au purtat la gulerul tunicii un avion Bleriot in miniatura, din metal argintat. Acest insemn a fost considerat prima insigna de pilot militar roman. Dupa moartea regelui Carol I (in anul 1914), pe tronul Romaniei a urcat nepotul acestuia, printul Ferdinand I. Noul rege a aprobat la 1 iulie 1915 insemnele din Aeronautica Militara Romana (Decret regal nr. 1935 din 6 iunie 1931, publicat in Monitorul Oficial nr. 140, 20 iunie 1931, partea I, p. 5522). Pentru piloti, ofiteri sau subofiteri, insigna era reprezentata de un vultur cu aripile ridicate, care tinea in gheare o bomba. Pe piept se afla cifra regala, avand deasupra coroana regala. Pentru observatori, insigna era sub forma unor aripi de vultur ridicate, incadrand cifra regala ce avea deasupra coroana regala. Ambele insigne erau din metal, de culoare argintiu - platinat. Dupa razboi, aceste insemne s-au pastrat pana la venirea pe tronul Romaniei a regelui Carol al II-lea. In patrimoniul Muzeului Aviatiei exista insa o insigna de observator militar, model 1915, care a suferit o modificare esentiala: peste cifra regala (regele Ferdinand I) s-a aplicat stema heraldica a Romaniei Mari. Cum in arhivele militare nu se afla nici un document care sa lamureasca existenta acestui model de insigna, am ajuns la concluzia ca ea ar fi putut sa fi fost pusa in circulatie in urma a doua evenimente istorice. Primul se refera la unirea tuturor provinciilor romanesti intr-un singur stat]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Instrumente Semantice</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-instrumente_semantice.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Un program de interogare pentru a fi performant trebuie sa contina un anumit numar de functii, care sa depaseasca recunoasterea pura si simpla. Esential este gestiunea distantei dintre cuvintele cunoscute si mai putin rezolvarea problemelor lingvistice. Combinatia booleana a cuvintelor de cautare, asa cum am expus-o, este efectuata de catre ordinator, in lipsa unor instructiuni mai precise, in cadrul unitatii documentare. Aceasta poate fi redusa la cateva cuvinte intr-un sistem prin indicare, dar va fi mult mai lunga intr-o analiza prin abstract sau intr-un text integral. Putem, deci, sa ne intrebam despre pertinenta unui raspuns in care descriptorii combinati sunt situati foarte departe unul de celalalt. Notiunea de juxtapunere descrisa, a doua sau mai multe cuvinte, poate transforma sensul acestora sau adesea sa-l intareasca sau sa-l specializeze. De exemplu, donatia intre soti desemneaza in mod clar o institutie juridica al carei sens este total diferit de al unei expresii ca donatia facuta fraudand dreptul sotului. Sau accident de munca va defini regimul juridic al unui fapt care va fi exprimat prin accident survenit in timpul muncii sau in cadrul timpului de munca. Este fundamental ca un cercetator sa poata cere unui sistem in limbaj liber proximitatea imediata a doi termeni. Pentru aceasta, programele propun, in general, unul din urmatoarele mijloace: ori expresiile compuse vor fi predeterminate si intrate in lexic ca termeni unici, ori sistemul va trebui sa admita un operator de adiacenta. In acest ultim caz, operatorul va trebui sa precizeze distanta maxima, adica numarul de cuvinte pe care il tolereaza intre doi termeni cautati. De exemplu, in materia tutelei copilului, executam o cercetare a consecintelor pe care judecatorii le imputa faptului ca tutorele sau cel care face cererea traieste in concubinaj; problema va fi formulata astfel: ? Tutela si concubinaj Vom constata rapid ca raspunsul este zgomotos; apar decizii in materie de divort, la care judecatorii retin faptul concubinajului ca si cauza divortului si statueaza, dupa aceea, fara a avea legatura cu primul fapt, asupra tutelei. Pentru a indeparta astfel de documente, putem folosi un operator de proximitate caruia ii vom fixa distanta de maniera intuitiva la 10, 15, 20. de cuvinte. Este evident ca aceasta metoda reduce zgomotul. Mult mai sigura este metoda abstractului, care il obliga pe analist sa-si decupeze documentul in tot atatea paragrafe cate probleme de drept diferite trateaza. Chiar in cadrul paragrafului, fraza este inteleasa ca un grup de cuvinte incadrate de doua semne separatoare, ce definesc un subansamblu mai restrans de cuvinte necesare exprimarii unui singur concept. Dar acest decupaj in zone de proximitate nu are sens decat daca calculatorul ia in considerare aceste zone si daca limbajul de interogare contine operatorii de restrictie de distanta ce corespund strict structurii documentelor puse in linie. Ne dam seama de]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Insusirea Comuna A Elementelor Din Comparatiile Argheziene</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-insusirea_comuna_a_elementelor_din_comparatiile_argheziene.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Stabilind tipurile de comparatii argheziene din Cimitirul Buna-Vestire am aratat ca, pentru a afirma ca doua lucruri seamana intre ele, este necesar sa existe macar o trasatura comuna identica. Importanta acestei trasaturi de identificare a rezultat indirect din cercetarea sferei semantice. In continuare ne propunem sa determinam insusirile comune din principalele tipuri de comparatii. Comparatiile care se intemeiaza pe datele din regnul animal sunt puse sa dea nastere la ironie, mai ales atunci cand comparantul este un animal salbatec. Prin intermediul acestora In putine cazuri, pasarea ca termen de comparatie ilustreaza delicatetea, lipsa grijilor cotidiene: Cand se apeleaza la regnul vegetal, insusirea comuna o constituie culoarea. Admirator al lui Luchian, Petrascu, Brancusi Camil Ressu, Arghezi nu putea sa nu faca apel in comparatiile sale la orice fel de culoare, indiferent de provenienta. Predominant este galbenul, dar aceasta culoare apare mai mult la nivelul comparatului. Culoarea neagra apare la nivelul comparatului cat si al comparantului. cale-lactee strabatuta de valuri negre, purtate ca niste aripi frante in incheieturi (CBV, 205) ochii umezi si licaritori ca murele (CBV, 31) Rosul si violetul sunt mai slab reprezentate cantitativ. Gura ei, ca o pecete groasa de ceara rosie. (CBV, 31) despicatura conformata ca o pruna vanata cu relieful palid, cuprins intr-un paienjenis (CBV, 32) Diversele tipuri de obiecte, desi par a fi lipsite de insemnatate evoca starile personajelor prezentate precum si calitatile acestora: prostia, uratenia fizica sau morala etc. Hidosenia anumitor personaje este accentuata prin compararea lor cu termeni ce provin din limbajul periferic. Acesti termeni sunt asociati uneori cu senzatia de miros m-a obsedat un miros detestabil care insotea miscarile Margaritei, ca o sudoare de hoit (CBV, 156) totul asezat gramada si framantat ca un aluat de spurcaciuni variate (CBV, 60)]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Introducere In Teoriile Dezvoltarii Carierei</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-introducere_in_teoriile_dezvoltarii_carierei.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Alegerea si dezvoltarea carierei sunt procese extrem de complicate. Teoriile ne ofera o reprezentare simplificata a acestor procese. Aceste teorii pot fi utilizate, asa cum s-a exprimat Krumboltz (1994) ca niste harti rutiere care ne ghideaza in procesul dezvoltarii carierei. Unele teorii sunt bune, iar altele mai putin bune. Primele folosesc termeni si conceptii bine definite, care sunt usor de inteles de catre practicieni. Termenii sunt definiti clar, dar sunt si interconectati. Teoriile bune sunt cuprinzatoare si aplicabile tuturor grupelor de indivizi, cat si unor persoane de diverse origini socio-economice si cu diverse pregatiri culturale. -ne ajuta sa intelegem fortele care influenteaza deciziile referitoare la dezvoltarea carierei; In pofida acestor caracteristici se constata ca practicienii orientarii nu aplica intotdeauna teoriile, ba uneori sunt chiar ostili fata de acestea. Adesea prefera sa se bazeze pe datele empirice si pe experienta practica. Se pare ca exista o discrepanta intre practicieni si teoreticieni si nici un fel de punte. Practicienii sustin ca teoriile: -contin atat de multe incertitudini si conditii incat este imposibil sa fie aplicate in situatii reale: -se modifica tot timpul si totusi nu tin pasul cu schimbarile din cadrul societatii. Afirmatiile lor sunt adevarate intr-o oarecare masura si, intr-adevar, teoriile sunt departe de a fi precise. Dar, asa este si experienta practica a celor mai multi practicieni: fragmentata si incompleta. Foarte des practicienii isi bazeaza deciziile si interventiile pe informatii partiale asupra clientului si pe ceea ce au facut ei in trecut. Acest lucru nu este intotdeauna foarte potrivit, deoarece pot exista diferente individuale foarte mari intre clienti si ceea ce este adecvat pentru o persoana nu este intotdeauna bun pentru alta persoana. Dar si societatea se schimba. Aceasta inseamna ca ceea ce am facut in trecut nu mai este neaparat valabil si in prezent. Se poate trage concluzia ca obiectiile ridicate de practicienii bine pregatiti si cu experienta in legatura cu teoriile sunt aplicabile si fundamentelor pe care se bazeaza practica lor. Mai mult chiar, ce se intampla cu tinerii practicieni care abia isi incep cariera? Acestia nu au experienta si au in mod cert nevoie de sprijin pentru a intelege de ce anumite interventii functioneaza in unele cazuri si in altele nu. Din aceste motive, este necesar ca practicienii din domeniul orientarii si consilierii carierei sa dispuna de o anumita intelegere a teoriilor bune. Ei vor trebui sa aiba suficient simt practic pentru a utiliza teoriile intr-un mod normativ (cum ar trebui sa mearga lucrurile) si nu intr-un mod prescriptiv (cum merg in realitate). Practicienii ar trebui sa fie constienti de faptul ca teoriile, de regula, arata cum ar putea functiona alegerea si dezvoltarea carierei la cele mai multe persoane. Dar, aceasta nu inseamna ca toate persoanele urmeaza aceeasi cale.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Istoria Artelor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-istoria_artelor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Francois Boucher s-a nascut la Paris, la 29 septembrie 1703. Primele lectii de desen le-a primit de la tatal sau, Nicolas Boucher, pictor aproape necunoscut si proiectant de modele broderii. 1720 este data probabila a intrarii lui Francois Boucher in atelierul lui Francois Lemoine, care era o adevarata mandrie pentru scoala franceza de la inceputul secolului al XVIII-lea, membru al academiei, deci o persoana potrivita pentru a indruma un pictor aflat la inceput de drum. Cum era de asteptat, Lemoine influenteaza lucrarile ucenicului sau; aceasta amprenta este vizibila, cel putin pana la jumatatea anilor treizeci, adica pana la momentul in care Boucher si-a elaborat propriul sau stil artistic. Criticii de arta apreciaza ca Boucher a preluat de la dascalul sau cromatica luminoasa si stralucitoare, formele elegante, usurinta cu care creeaza compozitii, ce par naturale si simple. In operele ambilor artisti regasim aceeasi pasiune pentru pictarea de personaje cu chipuri mici, gesturi cumpatate, imvesmantate in haine care cad in falduri marunte. Mai tarziu insa, analogiile de orice fel vor dispare definitiv; Boucher se elibereaza de sub imfluenta maestrului sau in clipa in care se va interesa de operele reprezentantilor altor scoli. Studiaza tablourile maestrilor venetieni, pe care le-a putut vedea la Paris la inceputul anilor douazeci, cunoaste stilul lui Sebastian Ricci (1659-1734), Peligrini (16675-1741) si Rosalbe Carriera (1675-1757). Ii admira de asemenea, pe pictori realisti olandezi si flamanzi din secolul al XVII-lea carora le-a vazut expuse tablourile la Paris. Mai presus de orice, insa, ramane sub profunda impresie produsa de pictura lui Antoine Watteau. La varsta de treizeci de ani realizeaza un numar de 350 de gravuri, din care 119 dupa desenele lui Watteau. Dar sa revenim la viata lui Boucher, la evenimentele care l-au marcat, la biografia lui. Pe 28 august 11723, la numai douazeci de ani, obtine premiul intai al Academiei de Pictura si Sculptura; dar din motive care astazi ne sunt necunoscute, nu primeste bursa care li se oferea de obicei lauretilor, constand in posibilitatea continuarii studiilor laa Roma visul artistului. Dupa cinci ani in care a strans banii lucrand pentru diversi clienti, executand desene si gravuri dupa operele marilor maestri experienta care va marca dezvoltarea propriului sau stil artistic -, agunge in Italia (in primavara anului 1728). Istorici de arta presupun ca pictorul nu a profitat prea mult de pe urma aceste calatorii, deoarece a fost multa vreme bolnav de malarie; se pare ca a pictat foarte putin, si a avut putine contacte cu pictorii de la Roma. In 1731 revine la Paris si se consacra din nou gravurii si desenului, doua pasiuni carora le va ramane fidel toata viata. In anul 1735, realizeaza desenele pentru treizeci si trei de gravuri menite sa ilustreze o noua editie a operelor lui Moliere. La varsta de treizeci de ani, cand cariera lui incepe sa ia avant, se casatoreste cu Marie- Jeanne]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Istoricul Conceptului Societate Civila</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-istoricul_conceptului_societate_civila.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Transformarile actuale din tarile Europei de Est si din Republica Moldova in particular, presupun formarea statului de drept si a societatii civile. Acesta e un proces unitar si complex de functionare a unei orinduiri sociale cu orientare democratica. Construirea cu succes a acestui proces depinde in mare masura de cercetarea amanuntita a fenomenului de societate civila; care din cauze cunoscute era lasat sub tacere de catre cercetatorii sociali din fostele tari socialiste. In ultimul timp problema societatii civile revine in actualitate si e discutata activ in societatea noastra. Se expun diferite puncte de vedere asupra aparitiei societatii civice, perioadelor sale istorice si raportului ei cu statul. Expresia societate civila poarta amprenta unei mosteniri istorice particulare, incarcata de imprecizie si contradictie. Aceasta din mai multe motive. Unul si cel mai principal ar fi dubla si succesiva utilizare a acestui termen pentru a denumi realitati distincte. Initial, societatea civila desemna o societate organizata ca stat, adica statul insasi, pentru ca ulterior si in prezent ea sa denumeasca o sfera a vietii sociale coexistenta statului, dar autonoma si aflata intr-un echilibru cu acesta. Uneori, granita dintre aceste doua formatiuni se sterge intr-atita incit se pierde specificul lor. Din aceste cauze e destul de argumentat interesul acestei lucrari manifestat fata de mostenirea ideilor social-politice a ginditorilor care au abordat si au elaborat teoretic conceptul de societate civila. In acelasi timp, urmarirea evolutiei istorice a conceptului, permite de a-i evidentia esenta si de a-i evidentia diversa legatura cu statul la diferite etape de dezvoltare. Conceptul de societate civica inainte de a fi retinut de limbajul sociologic, s-a conturat gratie filosofiei politice si teoriei privitoare la guvernamintul modern. Conceptul dat are geneza teoretica veche. Inca in Roma Antica e atestata expresia societas civilis. Termenul civitas desemna la ei atit cetatea ca grup politic organizat cit si societatea cu indivizii pe care ii integra. La romani civil/civilis reprezena antiteza pentru natural/naturalis, dreptul civil (jus civilis) opunindu-se dreptului natural (jus naturalis). In lucrarile filosofilor greci se afirma ca cetateanul e o persoana politica. El, ca membru al statului are indatoriri, care necesita indeplinire in conformitate cu legile traiului in comun, iar toti cetatenii stau sub cirmuirea generala a statului. Consemnam, ca in aceste teorii notiunile de stat si societate civila aveau acelasi continut si nu desemnau diferite fenomene sociale. Anume aceasta ne determina ca in continuare sa examinam conceptiile citorva dintre cei mai reprezentativi ginditori din aceasta perioada, care au atins, in viziunea noastra, prin operele sale importante aspecte ale problemei date. In elaborarea ideii de societate civila, un loc important i-i revine lui Tomas Hobbes. Comform conceptiei sale, toti oamenii sunt]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Jocul Si Rolul Lui In Dezvoltarea Copilului</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-jocul_si_rolul_lui_in_dezvoltarea_copilului.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Jocurile si distractiile sunt mai intense la varstele copilariei si tineretii. Stim cu totii ca copii de varsta ante sau prescolara se joaca tot timpul. Aceasta le confera conduitelor lor multa flexibilitate si mai ales le dezvolta imaginatia si creativitatea; tot prin joc este exprimat si gradul de dezvoltare psihica. Spunem de multe ori: <<Se comporta ca un copil>> sau <<Parca nu e maturizat>>; aceasta datorita unei exagerate antrenari in distractii care conduce la o personalitate nematura, puerila. Jocul presupune un plan, fixarea unui scop si fixarea anumitor reguli, ca in final sa se poata realiza o anumita actiune ce produce satisfactie. Prin joc se afirma eul copilului, personalitatea sa. Adultul se afirma prin intermediul activitatilor pe care le desfasoara, dar copilul nu are alta posibilitate de afirmare decat cea a jocului. Mai tarziu, el se poate afirma si prin activitate scolara. Activitatea scolara se valorifica prin note, acestea se sumeaza in medii, rezultatul final al invatarii fiind tardiv din punct de vedere al evaluarii, pe cand jocul se consuma ca activitate creand bucuria si satisfactia actiunii ce o cuprinde. Copiii care sunt lipsiti de posibilitatea de a se juca cu alti copii de varsta asemanatoare fie din cauza ca nu sunt obisnuiti, fie din cauza ca nu au cu cine, raman nedezvoltati din punct de vedere al personalitatii. Jocul ofera copiilor o suma de impresii care contribuie la inbogatirea cunostintelor despre lume si viata, totodata mareste capacitatea de intelegere a unor situatii complexe, creeaza capacitati de retinere stimuland memoria, capacitati de concentrare, de supunere la anumite reguli, capacitati de a lua decizii rapide, de a rezolva situatii - problema, intr - un cuvant dezvolta creativitatea. Fiecare joc are reguli. Atunci cand un copil vrea sa se joace cu un alt grup de copii, el accepta regulile in mod deliberat, voit. Cu alte cuvinte, el va accepta normele stabilite, adoptate si respectate de grupul respectiv inainte ca el sa intre in joc. Pentru omul adult, jocul provoaca placere, distreaza, amuza, contribuind mai ales la reenergizarea sa. Contribuie decisiv si la anularea oboselii, fiind in acest caz un element de psihoterapie. Pentru copil, jocul presupune de cele mai multe ori, pe langa consumul nervos chiar si la cele mai simple jocuri, si efort fizic, spre deosebire de persoanele adulte unde acesta lipseste cu desavarsire. Vom vedea foarte des copii jucandu-se fotbal, sau plimbandu-se cu bicicleta, si nu jucand table sau sah pe o banca dintr-un loc linistit asa cum fac de obicei adultii. Unele jocuri sunt complicate, altele sunt mai simple. In functie de varsta si de capacitatea de intelegere si actiune, copilul manifesta preferinte diferite pentru joc, pe masura trecerii de la o etapa la alta a dezvoltarii psihice. Copilul mic tinde sa participe la jocurile celor mari, dar de multe ori nu reuseste sa se integreze conditiilor impuse de joc. Un copil cu o personalitate mai puternica]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Jocurile Olimpice Antice</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-jocurile_olimpice_antice.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Au fost Jocurile Olimpice antice mai bune decat ale noastre? Mai corecte si mai cinstite? Mai mult despre sport si mai putin despre bani? Sunt Jocurile Olimpice moderne mai discriminatorii din punct de vedere sexual? Mai politice? Ne-am abatut de la idealul olimpic antic ? Pe timpul desfasurarii olimpiadei poate ca ati auzit publicisti, critici, comentatori si chiar atleti, cum ca Jocurile Olimpice sunt prea comerciale, prea politice, prea profesionale. Ori ca arbitrajul este prea nationalist. Este usor sa afirmi ca Jocurile Olimpice antice erau diferite, ca atletii greci antici erau curati la minte si trup, ca ei se antrenau si concurau nu din alt motiv decat pasiunea pentru exercitiile fizice, de dragul competitiei si in onoarea zeilor lor. In realitate, politica, nationalismul, comertul si atletii erau intr-o stransa legatura pe timpul Jocurilor Olimpice antice. Noi poate ca nu ne dam seama, dar astazi jocurile moderne recreaza, cu o acuratete surprinzatoare, climatul si circumstantele in care se desfasurau Jocurile Olimpice antice. Jocurile Olimpice antice erau la inceput o parte a unui festival religios in onoarea lui Zeus, tatal tuturor zeilor si zeitelor grecesti. Festivalul si jocurile se tineau la Olympia, sanctuar rural din partea de vest a Peloponezului. Gadzooks! Este Zeus! Spatele (capul) unei tetradrahme din argint, emisa de Philip al II-lea al Macedoniei, cca. 350 i. d. Hr., pentru a comemora victoria intr-o cursa de cai la Olympia. Model al Sanctuarului lui Zeus de la Olympia, unde primele jocuri tinute erau parte a festivalului religios in cinstea lui Zeus. Templul lui Zeus era chiar in centru. Grecii veneau la Sanctuarul lui Zeus de la Olympia impartasind aceleasi credinte religioase si vorbind aceeasi limba. Atletii erau toti cetateni barbati ai oraselor-state din toate colturile lumii grecesti, incepand cu indepartata Iberia (Spania) din vest si pana la Marea Neagra (Turcia) in est. Sanctuarul a fost numit in antichitate dupa muntele Olympos, cel mai inalt munte din Grecia continentala. In mitologia greaca, muntele Olympos era casa celor mai mari zei si zeite grecesti. Incepand cu anul 776 i. d. Hr., Jocurile Olimpice s-au tinut in Olympia la fiecare 4 ani vreme de aproape 12 secole. Probe atletice aditionale au fost adaugate treptat pana cand, din sec. 5 d. Hr. festivalul religios se desfasura timp de 5 zile. Probele atletice includeau: 3 curse de alergare stadion, diaulos si dolichos deasemenea pentatlonul (5 intreceri: aruncarea discului, aruncarea sulitei, saritura in lungime, luptele si cursele) pugme (box) pale (lupte) pankration si hoplitodromos Probe suplimentare, ecvestre si pentru oameni, au fost adaugate de-a lungul istoriei Jocurilor Olimpice. Probele ecvestre se tineau pe hipodrom si erau o importanta parte a Jocurilor Olimpice antice. Din sec. 5 i. d. Hr. au fost incluse curse cu un cal si cu 4 cai. Jocurile Olimpice antice au inceput in anul 776]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>John D Rockefeller</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-john_d_rockefeller.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In 1859, familia Rockefeller locuia la Cleveland (Ohio), la 100 mile de Titusville, intr-o confortabila casa de caramida plasata pe strada Euclide, colt cu strada Case. Familia era formata din William Avery Rockefeller, sotia sa, Eliza Davison, si cei sase copii ai lor. Pentru a asigura existenta tuturor acestora, William a fost pe rand: misit in negotul de cai, camatar, tamaduitor de boli. El vindea leacuri de sarlatan, contra cancerului, la 2 dolari flaconul. Eliza, fiica unui fermier din Moravia (New York), este o femeie dintr-o bucata, care conducea casa cu autoritate. Disciplina, scoala si biserica par a fi cele trei obsesii ale sale. William este un aventurier. Va fi urmarit chiar si pentru viol si bigamie, ceea ce nu-l impiedica sa fie un protestant riguros. El insufla tuturor fiilor sai simtul banului: pot sa-si pastreze banii castigati pana la majorat, insa trebuie sa predea lunar tatalui lor 40 dolari; cand devin majori, primesc un mic capital de 1000 dolari. Aceasta a fost suma cu care fiul cel mare, John D., nascut la 8 iulie 1839, va debuta in afaceri in 1858. Bagajul sau de cunostinte era mic, insa la varsta de 15 ani, dupa ce a muncit transportand diverse marfuri cu o sareta trasa cu mainile pe strazile orasului Cleveland, al a fost trimis de tatal sau sa urmeze cursurile Scolii superioare de comert, unde a capatat insusirile necesare unui om de afaceri si arta de a tine registrele contabile. La 26 septembrie 1855 (implinise 16 ani) este angajat la firma specializata in expeditii Hewitt si Tuttle, indeplineste functii de curier, secretar, om bun la toate. Isi petrece aici doi ani si jumatate, timp in cere isi va insusi stiinta aplicata a finantelor, a afacerilor si relatiilor cu clientela. In cateva saptamani, el devine ajutor de contabil cu un salariu de 25 dolari pe luna, apoi contabil cu aceiasi remuneratie. Obsesia sa este sa faca avere, consacrand acestui scop intrega sa activitate. Timpul sau liber este rezervat Bisericii baptiste. Tine conturile intreprinderii, ca si pe cele proprii, cu meticulozitate, neuitand niciodata de operele de binefacere. In 1858, patronii sai ii refuza o marire de salariu ceea ce-l determina sa accepte o oferta a unui prieten englez, Maurice Clark, de a infiinta impreuna, in docurile din Cleveland, o societate de intermediere pentru produce exotice. In aceasta asociere el contribuie, ca si asociatii sai Clark si Gardner, cu 2. 000 dolari -1. 000 dolari economiile sale, 1. 000 dolari primiti in dar de la tatal sau - si va raspunde de partea financiara, prietenii sai ocupandu-se de vanzari si cumparari. Din primul an cifra de afaceri este de 500. 000 dolari, beneficiul fiecaruia din cei trei asociati fiind de 2200 dolari. In anul urmator incepe afluxul spre Oil Creek. John D. asista cu mare interes la toate acestea si, in 1862, atunci cand Clark si cu el ajung la un profit net de 34. 000 dolari decid sa investeasca intr-o mica rafinarie de petrol construita de un enlez, Samuel]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Lara Cardella</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-lara_cardella.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Lara Cardella e nata il 13 novembre 1969 a Licata in Sicilia. Da bambino abitava da sua nonna con i suoi genitori e parenti. Dopo la scuola andava da sua nonna, che abitava pochino la scuola. Lara facceva sentire amata molto. Da ragazzo lei studiava all universita a Palermo. Quando aveva 18 anni, Lara scriveva il suo primo libro Volevo i pantaloni. Lara diventava una autrice dell Italia molta famosa. Il libro Volevo i pantaloni e stata pubblicata nel 1989. Con il libro Lara vinceva 1989 il Premio Strega per la letteratura. Lara ha sempre scritto solo per passione. Il primo, che lei ha scritto, da bambino, aveva il suo diario. Nel suo primo romanzo Volevo i pantaloni si tratta di una ragazza che da piccola ha sognato di portare i pantaloni, che sono un simbolo di emancipazione e di liberta. Lei e molta povera e vede gli altri che sono ricchi, e vede gia la differenza sociale. Poi c e uno zio che vuole abusare di lei. La ragazza viva in un mondo terribile e perche e diffidente delle persone che conosce. Volevo i pantaloni e un libro biografico. Quando il libro e stato pubblicato era molte proteste. Con il suo libro Lara voleva attirare l attenzione sulla situazione delle donne siciliane. Adesso Lara viva a Genzano, vicino a Roma. Qui ha avuto un bambino. Lei crede in Dio e andora suo figlio.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Latina Gradele De Comparatie Ale Adjectivului</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-latina_gradele_de_comparatie_ale_adjectivului.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Ca si in limba romana si in limba latina adjectivul are gradele de comparatie pozitiv, comparativ si superlativ. Spre deosebire de limba romana, in limba latina gradele comparativ si superlativ se formeaza cu ajutorul unor sufixe la care se adauga terminatii de declinare ca la un substantiv. Comparativul sa formeaza cu ajutorul terminatiilor (ior) pentru masculin si feminin si (ius) pentru neutru, terminatii care se adauga la tema adjectivului, indiferent de categoria acestuia. Spre exemplu, comparativul adjectivului (brevis, breve) este (brevior, brevius = mai scurt, mai scurta). Comparativul adjectivului (clarus, clara, clarum) este (clarior, clarius). La comparativul astfel obtinut, (formele obtinute reprezinta nominativul singular), se adauga in timpul declinarii, terminatiile declinarii a III-a imparisilabice, la neutru singular, terminatiile la nominativ, acuzativ si vocativ singular, pastrandu-se (ius), la plural (a). De exemplu declinam substantivul (planities, planitiei = campie) impreuna cu adjectivul (formosus, formosa, formosum = frumos) la comparativ (formosior, formosius) : Singular: N. (formosior planities), G. (formosioris planitiei), D. (formosiori planitiei), Ac. (formosiorem planitiem), Abl. (formosiore planitie), V. (formosior planities); Plural: N. (formosiores planities), G. (formosiorum planitierum), D. (formosioribus planitiebus), Ac. (formosiores planities), Abl. (formosioribus planitiebus), V. (formosiores planities); Superlativul adjectivelor se comporta ca si un adjectiv de categoria I, declinandu-se dupa substantivele de a II-a masculin si neutru si I pentru feminin. Inainte de a folosi aceste terminatii, trebuie adaugat sufixul (issim), deci, un adjectiv la gradul superlativ va arata cam asa: pornind de la gradul pozitiv al adjectivului (brevis, breve), stabilim tema (brev) la care adaugam sufixul (issim) si terminatiile de la nominativ ale declinarilor I si a II-a: (brevissimus, brevissima, brevissimum = cel mai scurt, scurta sau foarte scurt, scurta). De mentionat ca in limba latina nu exista forme diferite pentru superlativul absolut si cel relativ. Vom declina acum substantivul (stagnum, stagni = mlastina) impreuna cu adjectivul profundus, profunda, profundum = adanc, adanca) pe care il vom pune la superlativ (profundissimus, profundissima, profundissimum). Singular: N. (profundissimum stagnum), G. (profundissimi stagni), D. (profundissimo stagno), Ac. (profundissimum stagnum), Abl. (profundissimo stagno), V. (profundissimum stagnum); Plural: N. (profundissima stagna), G. (profundissimorum stagnorum), D. (profundissimis stagnis), Ac. (profundissima stagna), Abl. (profundissimis stagnis), V. (profundissima stagna); Dupa cum am observat, s-a nimerit ca si substantivul si adjectivul sa aiba aceleeasi forme la toate cazurile. La superlativ, atunci cand tema adjectivului se termina in, se foloseste sufixul (rim) in loc de]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Leonardo Da Vinci</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-leonardo_da_vinci.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Leonardo da Vinci (1452-1519) a trait la sfarsitul uneia dintre cele mai importante epoci din istoria artelor: Renasterea italiana. Desi Italia produsese deja un geniu dupa altul vreme de aproape trei secole, Leonardo a fost recunoscut chiar si in timpul vietii ca o fiinta exceptionala - un geniu printre genii. Doar doi dintre contemporanii sai, Michelangelo si Rafael rivalizau cu reputatia artistului si perioada scurta cuprinsa intre 1500-1527, in care toti trei au lucrat, este cunoscuta ca Renasterea tarzie. Artistii renascentisti nu erau considerati specialisti, ci trebuiau sa se priceapa la mai multe mestesuguri: de exemplu sa proiecteze decorul pentru o piesa de teatru sau un coif alambicat, o emblema sau o cladire. Leonardo stia sa faca toate acestea, si multe altele. Astazi el este admirat nu doar pentru picturile sale, ci si pentru realizarile in domeniul stiintei, matematicii, anatomiei, constructiilor militare si inventiilor. Notitele sale sunt printre cele mai extraordinare manuscrise, pline de adnotari si desene minunate. Ele sunt scrise invers - devenind lizibile doar cand sunt privite in oglinda - fie pentru ca Leonardo era secretos din fire, fie din cauza ca, la fel ca multor alti stangaci, acest mod de lucru ii era mai confortabil. Leonardo da Vinci inseamna de fapt Leonardo din Vinci, un orasel situat doar la cativa km de Florenta, care era unul dintre marile centre ale culturii si artei italiene. Mai mult ca sigur ca Leonardo a ajuns ucenicul unui mester florentin celebru, Andreea de Verrocchio, si prima lucrare cunoscuta a lui Leonardo reprezinta doi ingeri cuprinsi in pictura lui Verrocchio, Botezul lui Hristos; ingerul lui Leonardo era atat de abil si subtil pictat incat se pare ca Verrocchio s-a hotarat sa renunte la pictura in favoarea sculpturii! La vasta de 20 de ani Leonardo a obtinut calificarea de maestru si a fost acceptat ca membru al breslei pictorilor, Compania Sf. Luca. In 1483 el progresase deja fiind angajat de catre Ludovico Sforza, Duce de Milano. Desi Ludovico era un om de bun gust, atunci cand Leonardo I-a adresat o cerere scrisa in care solicita o pozitie la curte si in care isi sublinia calitatile de constructor militar, doar la sfarsit a mentionat ca in domeniul picturii pot face mai multe ca oricare, oricine ar fi acesta. Prima lui capodopera cunoscuta, Madona in grota, a fost pictata cam in aceasta perioada dar, din motive necunoscute, Leonardo nu a cedat-o niciodata bisericii care o comandase. El si-a respectat contractul doar 20 de ani mai tarziu, trimitandu-le acestora o alta versiune, diferita, dar la fel de frumoasa. La Milano, Leonardo a lucrat ca arhitect sef, organiza petreceri la curte si picta portrete. Cele mai importante proiecte i s-au impotmolit insa. A realizat portretul unui cal din lut in marimi naturale, care a fost considerat una din minunile vremii; nu a reusit insa niciodata sa-l toarne in bronz si in 1499 modelul a fost distrus de soldatii francezi care au ocupat]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Libertate Si Responsabilitate In Activitatea Ziaristica</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-libertate_si_responsabilitate_in_activitatea_ziaristica.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Legitimitatea demersului jurnalistic se bazeaza pe echilibrul dintre drepturile si indatoririle presei, in care scop se cuvine a fi amintit unul dintre cele mai temeinice studii privind libertatea presei, realizat de Comisia Regala Britanica a Presei, din care rezulta urmatoarele: Indatoriri: -a da publicului posibilitatea de a-si exprima opiniile; -a servi binele public; -a prezenta puncte de vedere alternative, inclusiv nepopulare; -a actiona in numele publicului in baza increderii acestuia. Din perspectiva rolului lor intr-o societate democratica, jurnalistii se afla in raporturi de responsabilitate individuala - in sensul ca libertatea personalului media este parte integranta a libertatii presei - si colectiva (la nivelul grupului si in sens mai larg, al comunitatii profesionale), contractuala (fata de proprietar) si sociala (fata de public si lege). Ignorarea responsabilitatilor amintite de catre jurnalisti nu se traduce doar in erodarea credibilitatii presei, ci si in limitarea libertatii lor profesionale. Altfel spus, intre gradul de maturitate, de profesionalism si gradul de libertate exista o determinare directa. Asa se face ca in societatile democratice, preocuparile in sensul liberalizarii sistemului mass-media se imbina cu conducerea de la distanta a media de catre autoritatile centrale, respectul pentru autonomia presei neexcluzand ajustari negociate ale exercitarii profesiei, limitari la care comunitatea jurnalistilor adera. Pe de alta parte, constienti de rolul lor social, jurnalistii insisi manifesta un interes constant pentru consolidarea statutului lor, pentru legitimarea demersurilor lor. In aceste directii se inscriu si evolutiile recente din Romania, unde, desi raporturile presa-stat au fost si sunt tensionate, cei doi par sa fi inteles ideea responsabilitatii si transparentei. Amintim aici embargourile instituite de presa fata de activitatile celor doua camere ale Parlamentului Romaniei (martie 1998) asupra carora s-a revenit ulterior si documentul de autoreglementare care este cadrul deontologic adoptat de Clubul Roman de Presa. Totusi cel mai solid garant al libertatii presei il constituie legea, alaturi de instrumentul de protectie fundamental, Constitutia. Din pacate in Romania, profesia de ziarist nu are statut reglementat legal, si cum nu este reglementat dreptul la replica; acesta din urma fiind prevazut doar de Consiliul National al Audiovizualului. Desi exista un Proiect de cod deontologic al Societatii Romane de Radiodifuziune sau statute ale unor organizatii profesionale (U. Z. P., A. Z. R.), acestea nu au putere de lege. In consecinta, in exercitarea profesiei sale, ziaristul se confrunta cu prevederile Codului Penal. Or, de exercitarea dreptului de exprimare si informare este strans legata dezvoltarea, mentinerea si protejarea democratiei.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Locul Teatrului In Cultura</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-locul_teatrului_in_cultura.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Ca ramura a socilogiei, sociologia culturii are functii proprii, explorand, prezentand, aplicand si analizand fenomenele si procesele culturale ce au loc in societate, patrunzand in esenta lor, descifrand cauzele si legitatile care determina dinamica acestor procese, tendintele lor de dezvoltare, examinand critic contradictii ce le-ar devia sensul si propunand solutii optime necesare factorilor de decizie. Preocuparile sociologiei culturii sunt dirijate in directia examinarii esentei si specificului culturii. Constituirea sociologiei culturii ca disciplina specializata a fost urmata de aparitia unor ramuri ale sale care studiaza cu precadere unul sau altul din domeniile culturii: sociologia artelor, literaturii, invatamantului, stiintei, comunicatiilor de masa etc. In teatru, ca si in celelalte arte exista diferite statistici. Stiinta (disciplina) care permite prevederea evolutiei acestuia este sociologia teatrului. Este greu sa discutam despre teatru, la orice nivel ar avea loc discutia, fara a face apel la titluri. Limbajul titlurilor se caracterizeaza prin ambiguitate, pentru ca orice titlu este semnificantul unui dublu sens: uzual si specific. Titlurile pieselor de teatru alcatuiesc in limbaj specific. Limbajul titlurilor se suprapune partial limbii pe cand limbajul onomastic, nu. Titlul unei piese exprima ceva din caracterul acesteia, avand mai multe functii: Functia informationala - titlul este mesajul unui mesaj. El transmite publicului stirea ca exista o piesa, ca aceasta poarta acea denumire. Exemplu: piesa Hamlet care a avut avanpremiera la 22 iunie 2002. Functia publicitara orice titlu urmareste printre altele sa atraga atentia asupra piesei pe care o desemneaza. Publicitatea teatrala contemporana isi incorporeaza titlul piesei ca pe unul din elementele ei fundamentale. Functia incitatoare decurge din cea publicitara, dar nu coincide cu ea. Pe masura ce se dezvolta o cultura a publicitatii, creste in intensitate si functia incitatoare a titlurilor. Universul titlurilor este dominat de erou: o treime dintre titluri cuprind numele personajului principal (cum este si Hamlet). Lumea titlurilor este vasta cuprinzand si denumiri geografice: (nevestele vesele din) Windsor, (vrajitoarele din) Salem, (Chirita la) Iasi; obiecte: jocul ielelor, (titanic) vals, (d ale) carnavalului, fantana (Blanduziei) etc. Un rol esential il are publicul. Informatiile statistice privind afluenta de spectatori nu indica in realitate numarul spectatorilor, ci pe cel al biletelor vandute. Un milion poate semnifica la fel de bine un milion de persoane care au vizionat cate un spectacol, sau 250 000 care au vizionat cate 4. Publicul este un fenomen cultural istoric, cu o evolutie proprie si mecanisme particulare in fiecare perioada istorica. Exista mai multe categorii de public. In functie de evolutie, acestea sunt: Public asistent (ca asistenta ocazionala) semi - manifestatie Pubicul ca asistenta semi - institutionalizata]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Logica</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-logica.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Logica este stiinta al carui obiect este stabilirea conditiilor corectitudini gandirii, a formelor si legilor generale ale rationarii juste, conforme prin ordinea ideilor cu organizarea legica a relatiilor obiective. In stabilirea acestor conditii, logica face abstractie de continutul concret al diverselor noastre idei, fiind in acest sens o stiinta formala, analoaga cu gramatica sau cu geometria. Asa, de pilda, ea se ocupa cu notiunea sau cu judecata in genere si cu o anumita notiune sau judecata determinata concret. Logica se imparte in trei ramuri mari: a) logica clasica (formal filozofica), b) logica matematica (simbolica, numita si logistica) si c) logica dialectica. Logica clasica si logica matematica expun formele si legile gandiri concrete in momentul relativei lor stabilitati, in timp ce logica dialectica le expune in procesul miscarii si dezvoltarii, al dialecticii lor. De aceea logica clasica si logica matematica sunt subordonate, prin natura lor, logici dialectice, pe baza faptului ca stabilitatea, in genere, este relativa fata de caracterul absolut al miscarii si, ca atare, prin natura ei, subordonata acesteia. Logica clasica (logica de traditie aristotelica) studiaza notiunea, judecata, ca raport intre notiuni, si rationamentul, ca raport intre judecati. Ceea ce caracterizeaza logica clasica este relevarea raportului de determinare de la general la particular, de la gen la specie, generalul si esentialul fiind considerate fundamentele pentru o cunoastere stiintifica veritabila. Aceste cerinte sunt intruchipate de silogism, pe baza functiei indeplinite in cadrul sau de termenul mediu. Intemeiatorul logici clasice a fost Aristotel, descoperitorul silogismului si al doctrinei despre silogism, silogistica. Preocupari de sistematizare a logici au existat, de asemenea, in China si in India antica. Contributii uluitoare la dezvoltarea logicii clasice au adus stoicii, precum si logicienii evului mediu. In stransa legatura cu dezvoltarea moderna a stiintei s-a dezvoltat teoria inductiei si s-au formulat regulile rationamentului inductiv. Prin fundamentarea consecvent materialista a conceptului de adevar, pe baza stabilirii raportului just dintre logic, gnoseologic si ontologic, logica clasica continua sa se dezvolte si in prezent, impotriva tendintelor neopozitiviste de a-i nega valabilitatea. Logica matematica (sau simbolica) s-a nascut in sec. al XIX-lea, in functie de dezvoltarea puternica a matematici si de ivirea necesitatii cercetarii logice a fundamentului acesteia ca stiinta formala. Atat prin originea cat si prin problematica sa, logica matematica este o stiinta care a aparut la hotarul dintre logica si matematica. Logica matematica se caracterizeaza prin cercetarea functorilor (operatorilor) logici, a proprietatilor lor formale si prin elaborarea, pe aceasta baza, a unor calcule logice. Procedeul logic-matematic, pastrandu-si specificul sau, este pe deplin analog procedeului matematic propriu-zis. In virtutea acestui]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Magyar Nyelv Es Irodalom Tetel</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-magyar_nyelv_es_irodalom_tetel.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Nem szoktam, nem szoktam kalickaba halni, Csak szoktam, csak szoktam zold agakra szallni, Zold agakra szallni, fenyomagot enni, Fenyomagot enni, gyongyharmatot inni. Lovamat kotottem piros almafahoz Magamat kotottem gyonge violahoz. Lovamat eloldom, amikor a hold kel, Tetoled violam, csak a halal old el. Elbucsuzom, rozsam, toled utoljara, Kilenc allo evre visznek katonanak. Inkabb leszek betyar az alfoldi pusztan, Megsem leszek szolga a csaszar udvaran. 2. Potold a hianyzo j hangot jelolo massalhagzokat! csak. a do. fos f. ord vi. ong huve. ku. ardaszege. lesu. ed kova. og 10 p. 3. Alkoss mondatokat az alabbi szoparokkal! zolddel zoldell talpal talppal kedvel kedvvel fejel fejjel 20 p. Hivatalbol 10 p. Osszesen 100 pont 1. TETEL MEGOLDASA I. 1. a nepdal a nep erzeseit, jokedvet es szomorusagat, oromet es banatat fejezi ki a szoveg egyszeru sajatos stiluseszkozei vannak termeszeti keppel kezdodik metaforak es termeszeti kepek: violam, rozsam lenyegjelzok: piros almafa, gyonge viola, alfoldi puszta stilusalakzatok: ismetles nem szoktam ellentet nem szoktam, csak szoktam katonadal verselese: hangsulyos ritmus sorkepek: 4/2/4/2 II. 1. gallyal kiejtes szerinti, szoelemzo, egyszerusito kivancsisag kiejtes szerinti, szoelemzo Moriczzal kiejtes szerinti, szoelemzo, hagyomanyos folydogaljon szoelemzo, hagyomanyos mettszuk szoelemzo 2. csaklya, dolyfos, fjord, vijjog, huvelykujj, jardaszegely, lesullyed, kovalyog]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Masuri De Protectia Muncii</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-masuri_de_protectia_muncii.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: La locul de munca, muncitorul se va prezenta in echipament corespunzator, va verifica buna functionare a sistemului MU-DPSf-DPSc-Sc. Pentru operatia de prelucrare, muncitorul va folosi scule adecvate si va respecta normele specifice de protectia muncii. Masinile unelte trebuie sa corespunda din punct de vedere tehnic, sa aiba aparatori de protectie, sa fie protejat de electrocutare prin legare la pamant. Inaintea inceperii lucrului, strungarul va verifica starea masinii, si in cazul constatarii unor defectiuni, va anaunta maistrul; daca in timpul prelucrarii se produc vibratii puternice, masina unealta se va opri imediat, procedandu-se la constatarea si inlaturarea cauzelor; elementele de comanda pentru pornirea masinilor trebuie sa fie astfel dispuse incat sa nu permita pornirea accidentala a masinii; In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea pieselor fixate pe masa masinii, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa fie cat mai mare; verificarea cotelor pieselor fixate pe masa masinii precum si a calitatii suprafetei prelucrate se va face numai dupa oprirea masinii; Inaintea fixarii piesei pe masa masinii de gaurit, se vor curata, mai intai, masa si canalele ei de aschii; prinderea si desprinderea piesei se vor face numai cu axul principal oprit; se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite; se interzice franarea cu mana a axului port-mandrina la oprirea masinii.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Mecanism Surub Piulita</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-mecanism_surub_piulita.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat:  Romania este traversata prin centru de paralela de 46*si de meridianul de 25*; in partea sudica este traversata de paralela de 45* La distante aproximativ egale de Oc. Atlantic, Oc. Arctic si M-tii Urali si mai aproape de Marea Mediterana Asezarea geografica a Romaniei este definita, de asemenea, prin trei elemente naturale de importanta europeana: este o tara carpatica: Romania concentreaza pe teritoriul sau doua treimi din lantul muntilor Carpati este o tara dunareana: Dunarea limiteaza sau strabate teritoriul Romaniei pe aproape doua cincimi din lungimea sa; in plus, Dunarea colecteaza aproape toate cursurile de apa de pe teritoriul tarii si este o cale navigabila de mare insemnatate este o tara pontica: Romania are o deschidere de 234 km la Marea Neagra, care asigura legatura cu Oc. Planetar si, totodata, cu foarte multe tari ale lumii. 4. Granite de stat: In nord- granita cu Ucraina intre localitatile Halmeu si Paltinis In est- granita: a) cu R. Moldova de la Paltinis pana la varsarea Prutului in Dunare b) cu Ucraina de la varsarea Prutului in Dunare pana la varsarea bratului Chilia in mare c) cu Marea Neagra de la varsarea bratului Chilia in mare pana la Vama Veche 1. In sud- granita cu Bulgaria intre Vama Veche si Pristol 2. In vest- granita: a) cu Iugoslavia intre Pristol si Beba Veche b) cu Ungaria intre Beba Veche si Halmeu 5. Suprafata: Romania are o suprafata de 238391 km2, deci este o tara de marime mijlocie. Carpatii Meridionali Asezare: -in partea central-sudica a tarii, in sudul Pod. Transilvaniei Limite: -in nord-Depr. Brasov, Pod. Trnsilvaniei si Culuarul Bistrei -in sud-Subcarpatii de Curbura, Subcarpatii Getici si Pod. Mehedinti -in est-Valea Prahovei -in vest-Culuarul Timis-Cerna Aspecte specifice: -s-au format prin incretirea scoartei terestre in orogeneza Alpina -au fost afectati de glaciatiune -predomina sisturile cristaline -prezinta calcare si conglomerate doar la capetele estice si vestice (in Muntii Bucegi, Piatra Craiului, Mehedinti si Cernei) -sunt cei mai inalti din cele trei ramuri ale Carpatilor Romanesti -culmi muntoase sub forma de grupe bine inchegate -pasuri putine si la joasa altitudine -depr. si vai adanci si inguste -prezinta relief glaciar extins -prezinta relief carstic -sunt masivi -sunt numiti Alpii Transilvaniei (deoarece sunt mai inalti, masivi, cu creste golase, vf. ascutite si cu lacuri glaciare) -se impart in trei grupe: Grupa Bucegi, Grupa Fagaras, Grupa Parang, Grupa Retezat-Godreanu, Clima: -influenta climatica submediteraneana -temperatura medie anuala este de sub 0*C -precipitatii de peste 1200mm pe an -bat brizele montane Grupa Parang Asezare: -in partea central-vestica a Carpatilor Meridionali Limite: -in nord-Pod. Transilvaniei -in sud-Subcarpatii Getici -in est-Valea Oltului -in vest-Valea Streiului si valea Jiului]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Michelangelo</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-michelangelo.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Michelangelo di Lodovico Buonarroti Simoni (1475-1564) a fost fara nici un dubiu unul dintre cei mai inspirati creatori din istoria artei. El a reprezentat altaturi le Leonardo da Vinci cea mai puternica forta din renasterea italiana. Ca sculptor, pictor, arhitect si poet, Michelangelo a exercitat o puternica influenta asupra contemporanilor sai si asupra artei din vestul Europei in general.   Florentin (desi s-a nascut pe 6 martie 1475, intr-un mic oras numit Caprese, langa Arezzo) Michelangelo a continuat de-a lungul vietii sale sa fie atasat de acest oras, de arta si de cultura lui. Si-a petrecut cea mai mare parte a vietii de adult in Roma, fiind angajat al Papei. Cu toate acestea prin testament a cerut sa fie ingropat in Florenta. Tatal lui Michelangelo, un oficial florentin pe nume Ludovico Buonarroti, avea legaturi cu familia Medici, aflata pe atunci la guvernare. El si-a trimis copilul, pana la varsta de treisprezece ani, in atelierul de lucru al pictorului Domenico Ghirlandaio. La varsta de cincisprezece ani, Michelangelo studiaza sculptura si la scurt timp este invitat in casa lui Lorenzo de Medici Magnificul. Aici a avut oportunitatea de a conversa cu tinerii Medici, doi dintre acestia devenind mai tarziu Papa (Leo al X-lea si Clement al VII-lea). De asemenea devine familiarizat cu umanisti de talia lui Marsilio Ficino si Angelo Poliziano, poetul, care ii vor deveni vizitatori obisnuiti. Michelangelo a realizat cel putin doua sculpturi in relief pana la varsta de saisprezece ani, si anume: Batalia Centaurilor si Madona pe trepte, amandoua realizate in casa Buonarroti, Florenta. Patronul sau, Lorento de Medici, a murit in anul 1492. Doi ani mai tarziu, Michelangelo fuge din Florenta (de unde familia Medici fusese temporar exclusa) in Bologna, unde intre anii 1494-1495 a executat numeroase statuete din marmura pentru biserica din San Domenico. Din Bologna, Michelangelo a ajuns in Roma, unde a putut examina multe statui clasice, nou descoperite, si multe ruine. In urmatoarea perioda a inceput seria de sculpturi la scara mare, cum ar fi cea a lui Bacchus (una dintre putinele lucrari de natura pagana cu importanta mai mare decat lucrarile sale de natura religioasa). Cam in aceelasi timp, Michelangelo a realizat sculptura numita Pieta. Originalul se afla in prezent in Basilica Sfantului Petre. Una dintre cele mai faimoase opere de arta, Pieta a fost probabil terminata de Michelangelo, pana la varsta de douazecisicinci de ani si este singura lucrare pe care a semnat-o vreodata. Tanara Maria este sculptata stand maiestos, tinand corpul mort al lui Isus Cristos pe genunchi, tema fiind imprumutata din arta nord-europeana. In loc sa-si dezvaluie necazul extrem, Maria este stapanita iar expresia fetei sale este una de resemnare in fata mortii. In aceasta lucrare, Michelangelo sintetizeaza inovatiile din sculptura ale predecesorilor sai din secolul al XV-lea, cum ar fi Donatelo, adaugand la aceasta, noua monumentalitate a stilului]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Microprocesorul 80286</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-microprocesorul_80286.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Este produs de firma INTEL si este destinat aplicatiilor de mare complexitate, unor statii de lucru puternice, ca si conducerii evoluate a sistemelor functionand in timp real. Microprocesorul ofera facilitati neintalnite la predecesorii sai (8086, 80186), printre care se remarca: Unitatea de magistrala (UM); Unitatea instructiunii (UI); Unitatea de executie (UE); Unitatea adresei (UA). Una din caracteristicile majore ale UCP consta in utilizarea unui tampon stiva intre unitatea instructiunii si cea de executie. Acest fapt duce la cresterea vitezei de executie a unei secvente de instructiuni stocate in locatii de memorie succesive, deoarece permite suprapunerea extragerii, decodificarii si executiei instructiunilor. Tamponul de pre-extragere intre UM si UI poate contine pana la 6 octeti din adresele de memorie imediat urmatoare celei ce contine instructiunea curenta. UI: decodifica instructiunea si plaseaza rezultatul in tamponul instructiunilor decodificate, care poate contine trei astfel de instructiuni; UE: prelucreaza operanzii in concordanta cu instructiunea decodificata extrasa din tamponul instructiunilor decodificate; calculeaza adresele virtuale ale operanzilor; UA: converteste adresele virtuale in adrese fizice fiind asociata unei unitati de gestiune a memoriei implementata pe aceeasi placheta de siliciu cu UCP; permite cresterea vitezei de operare prin evitarea intarzierilor de transmisie intre circuitele integrate. Semnale ale UCP Capsula microprocesorului 80286 are 63 pini, dintre care 6 sunt pentru alimentare, iar 57 sunt destinati astfel: Organizarea memoriei Memoria principala a sistemului cu microprocesor 80286 consta din unitati adresabile de 8 biti (octeti). 80286 are doua moduri de lucru: Modul real In modul real 80286 este compatibil, din punct de vedere al codului obiect, cu microprocesoarele 8086 si 8088. Memoria fizica este o arie continua de 1. 048. 576 bytes (1Mo) adresati prin pinii A0-A19. Pinii A23-A20 sint ignorati. Modul protejat 80286 executa, in modul protejat, intregul set de instructiuni al mp. 8086. Modul protejat ofera, de asemenea mecanisme de gestiune a memoriei, mecanisme de protectie si setul de instructiuni asociate. 80826 intra in modul protejat din modul real prin setarea bitului PE din registrul MSW si incarcarea acestuia cu instructiunea LMSW. In modul protejatal mp. 80286 dispune de 1 Go de spatiu virtual de adresare proiectat intr-un spatiu de 16Mo de adrese fizice definite prin liniile A23-A0 si BHE. Microprocesorul asigura mediul de lucru pentru multiprogramare. Astfel, mai multi programatori pot folosi acelasi spatiu virtual pentru diferite programe pe baza mecanismelor de conversie a adreselor virtuale in adrese fizice care ofera diverse spatii de memorie pentru fiecare program din sistem. Adresarea memoriei este bazata pe conceptul de segmentare, intregul spatiu de adresare fiind compus din segmente a caror lungime variaza]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Moda In Antichitate</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-moda_in_antichitate.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In timpurile preistorice, oamenii utilizau tatuaje si machiaje rituale, dar, cu timpul, machiajul a capatat o functie pur estetica. In Egipt, intalnim primele marturii inscrise pe peretii templelor, iar in diferite morminte egiptene s-au descoperit adevarate truse de machiaj. Simbolul frumusetii egiptene este legat de Cleopatra. Coafura Cleopatrei si machiajul ochilor ei in forma de peste inspira si astazi machiorii si coaforii in lansarea modei. Egiptul a avut influenta asupra popoarelor din Orientul Apropiat si din Mediterana, pana in Evul Mediu. In Grecia, machiajul ajunsese o adevarata arta: genele se vopseau in negru, buzele se pictau. Tipul frumusetii la greci era Elena, cea pentru care s-a purtat celebrul razboi cu Troia. Roma antica ne-a lasat primele tratate despre produsele destinate infrumusetarii. Apare distinctia intre produsele intrebuintate la ingrijirea pielii si cele care servesc la prepararea defectelor estetice. In stabilimentele bailor publice existau adevarate institute de frumusete. Pielea alba era la moda si machierea ochilor cu farduri colorate o punea in valoare. In Europa Occidentala, biserica catolica fiind contra machiajului, numai femeile usoare foloseau acest mijloc de infrumusetare. In Orient insa, in conditiile concurentei intre femeile din haremuri, s-au dezvoltat cele mai rafinate sisteme de machiaj. Machiajul ochilor, care se vedeau dintre valurile ce acopereau fata femeiii musulmane, avea cea mai mare importanta. Femeile bizantine se machiau mult pe obraji si pe buze cu farduri in culori si cu o stralucire artificiala. Machiajul cauta sa realizeze un aspect cat se poate de natural. La moda este pielea alba care este pusa in valoare cu ajutorul alunitelor false. Aceasta este epoca de aur a sarlatanilor fabricanti de priduse cosmetice, care se folosesc de lipsa de cunostinte a oamenilor epocii, prezentand numeroase produse miraculoase menite sa imbunatateasca sau chiar sa schimbe total infatisarea doamnelor simandicoase. Este epoca de prestigiu a Frantei din punctul de vedere al elegantei, luxului si modei. Se raspandeste intrebuintarea pudrei de culoare alba, ochii sunt accentuati prin machiaj, buzele vopsite cu rosu. Revolutia aduce, insa, dupa ea, o perioada de austeritate. In 1806, doctorul Carol publicaEnciclopedia frumusetii in care vorbeste despre igiena, cosmetica si machiaj. Este prima legatura care se face intre stiinta si cosmetica. La noi in tara, machiajul, numit sulemenit, de la cuvantul turcesc sulumen, era un obicei oriental care dainuia de sute de ani. In 1820, s-a produs in tarile Romane o reforma radicala in imbracamintea femeilor, prin adoptarea hainelor europene, desi machiajul continua sa fie foarte folosit din cauza influentei orientale si sa fie raspandit in toate clasele sociale. In formularul cosmetic al lui Stefan Fodor, aparut in 1858, autorul povesteste despre femeile de la tara, care-si vopseau fata si buzele cu foita rosie umezita. In acest timp, in Franta, mashiajul]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Morfologie</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-morfologie.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In limba latina, in functie de terminatia substantivului la cazul genitiv, singular se disting 5 declinatii: Cazul interpretarii (fara functie sintactica). Genitiv Atribut genitival: Posesiv; al calitatii; Partitiv; Obiectiv; Subiectiv; Explicativ. Complement. Dativ Complement in dativ: de atribuire; al interesului si al dezavantajelor; Final. Cerut de verbe si adjective. Acuzativ Complement direct; Complemente circumstantiale. Ablativul Complemente circumstantiale. Adjectivul In functie de numarul de terminatii, in limba latina, adjectivele se clasifica in doua grupe numite clase. Clasa I: adjective cu trei terminatii: -us, -a, -um -er, -era, -erum -er, -ra, -rum Clasa a II-a: -adjective cu doua terminatii: fortis, forte -adjective cu o terminatie: ventus Adjectivele din clasa I se declina dupa declinarea I (cele feminine) si dupa cea de-a doua (cele masculine si neuter), iar cele din clasa a II-a se declina dupa a treia declinare. Trecerea unui adjectiv prin gradele de compartie se realizeaza prin adaugarea de terminatii specifice la tema acestuia: Comparativ: -ior; Superlativ: -issim-; -rim-; -lim-; Comparativul se declina dupa declinarea a III-a. In limba latina exista si cateva exceptii: Pronumele A. Pronumele personale Pronumele personal nu are forme proprii pentru persoana a III-a, in locul acestora se utilizeaza formele pronumelor reflexive sau demonstrative: is, ea, id (acesta, acesta), ille, illa, illud (acela, aceea). Formele sunt identice pentru toate genurile. B. Pronumele reflexiv Pronumele reflexiv are forme proprii pentru persoana a III-a; pentru persoanele si a II-a se utilizeaza pronumele personal. Are forme identice pentru cele trei genuri si cele doua numere. C. Pronumele si adjectivul posesiv Adjectivul posesiv se declina precum un adjectiv din clasa I. D. Pronumele si adjectivele demonstrative Pronumele demonstrative de apropiere: hic se refera la persoana I (acesta de langa mine), iste la persoana a II-a (acesta de langa tine), is se refera la persoana a III-a (acesta de langa el). Pronumele demonstrativ de departare ille se refera la persoana a III-a (acela de langa el). In limba latina exista, ca si in limba romana, un pronume de intarire ipse (insumu, insuti, insusi, etc.) si un pronume de identitate idem (acelasi). Nu exista forme pentru V. E. Pronumele interogativ si pronumele relativ Pronumele interogative si relative nu au forme pentru cazul V. Numeralul (I-X) Primele trei numerale cardinale se declina astfel: Celelalte numerale cardinale nu se declina. Numeralele ordinale se declina ca adjectivele cu trei terminatii din clasa I. Verbul In limba latina verbele se impart in 4 conjugari: I: canto, cantare?canta II: video, videre?vide III: dico, dicere?dice IV: audio, audire?audi Impartirea pe conjugari se face dupa vocalavocala]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Motoarele Cu Ardere Interna</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-motoarele_cu_ardere_interna.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Definitie: Se numeste motor cu combustie interna orice dispozitiv care obtine energie mecanica direct din energie chimica prin arderea unui combustibil intr-o camera de combustie care este parte integranta a motorului (spre deosebire de motoarele cu ardere externa unde arderea are loc in afara motorului.). Exista de fapt patru tipuri de baza de motoare cu ardere interna dupa cum urmeaza: motorul Otto, motorul Diesel, motorul cu turbina pe gaz si motorul rotativ. Motorul Otto este denumit astfel dupa numele inventatorului sau Nikolaus August Otto, iar motorul Diesel dupa in aceeasi maniera dupa numele inginerului german de origine franceza Rudolf Diesel. Motorul Diesel este folosit pentru generatoare de energie electrica, de asemenea el este utilizat si la camioane si autobuze precum si in unele automobile. Motorul Otto este motorul folosit pentru majoritatea automobilelor. Partile esentiale ale unui motor Otto si Diesel coincid. Camera de ardere este formata dintr-un cilindru inchis la un capat si un piston care aluneca de sus in jos. Printr-un sistem biela manivela pistonul este legat de un arbore cotit care transmite lucrul mecanic spre exterior (de obicei cu ajutorul unei cutii de viteze). Rolul arborelui cotit este acela de a transforma miscarea de du-te vino a pistonului in miscare de rotatie. Un motor poate avea de la unu pana la 28 de cilindri (pistoane) care pot fi asezate asa zis in linie sau in V. Sistemul de alimentare cu combustibil consta dintr-un rezervor o pompa si un sistem pentru vaporizarea combustibilului care l-a motorul Otto poate fi carburator sau la masinile de constructie recenta sisteme de injectie. Aceste sisteme de injectie sunt gestionate electronic iar eficienta lor a facut ca ele sa fie folosite pe majoritatea automobilelor (din 2000 pana si amarata noastra de Dacie foloseste injectoare in loc de carburator). Aerul din ametecul carburant precum si gazele evacuate sunt gestionate de supape actionate mecanic de un ax cu came. La toate motoarele este necesar un sistem de aprindere a combustibilului care la motorul Otto este o bujia. Conform principiului al doilea al termodinamicii un motor trebuie sa cedeze caldura; in general acest lucru este realizat in doua moduri, prin evacuarea gazelor rezultate din arderea carburantului si prin folosirea unui radiator. In timpul deplasarii unui vehicul echipat cu un motor cu ardere interna simpla deplasare genereaza un flux de aer rece suficient pentru a asigura mentinerea temperaturii motorului in limite acceptabile dar pentru ca motorul sa poata functiona si cand vehiculul sta, radiatorul este echipat cu unul sau mai multe ventilatoare. De asemenea se mai folosesc si sisteme de racire cu apa mai ales pentru barci. Spre deosebire de turbine sau motoarele cu aburi motoarele cu aburi, motoarele cu ardere interna nu genereaza cuplu atunci cand sunt pornite deci pentru a le porni este necesar un alt dispozitiv. La primele automobile pornirea motorului se facea]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Multimedia</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-multimedia.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Odata cu dezvoltarea tehnologiei, calculatoarele devin din ce in ce mai performante. Multe dintre ele produc sunete, citesc Cd-uri si prin intermediul microprocesoarelor performante permit comutarea rapida intre programe. Aparitia lor a determinat nasterea platformei multimedia Termenul multimedia a devenit in ultima vreme o expresie la moda. Definitia cea mai simpla a notiunii este: tehnologia de prezentare a informatiilor provenite din medii diverse, cu ajutorul altor medii. Aceasta poate fi simpla de exemplu: poze intr-o carte, dar poate fi si extrem de complexa cum ar fii: program de derulare a imaginilor in miscare si sunetul aferent. De obicei termenul de multimedia e utilizat in sensul din ultimul exemplu. Aceasta tehnica moderna care este accesibil tuturor prin intermediul calculatoarelor a deschis o lume noua in domeniul divertismentului si al invatamantului. Majoritatea primelor creatii multimedia erau de conceptie lineara adica utilizatorul putea sa decida doar daca vrea sa faca pasul la pagina urmatoare sau cea anterioara. Aceste aplicatii erau in mare parte de tip text. Ecranul seamana mult cu paginile unei carti. In multimedia interactiva utilizatorul poate determina ordinea derularii informatiei adica poate urmari un drum propriu in cautarea informatiilor dorite. In cele mai multe cazuri aceste legaturi apar pe ecran ca texte colorate, cuvinte cheie sau butoane, care prin selectarea lor determina optiunea informatiei asociate. Aceasta tehnica de asociere a informatiilor se numeste hiper-legatura (hyperlink). utilizarea ei este utila mai ales in publicarea informatiilor si in educatie, deoarece utilizatorul poate selecta informatiile dupa propriile interese. (Cd-rom). Denumirea de CD-ROM provine de la o prescurtare din limba engleza:: Compact disc Read-Only Memory, adica informatia de pe compact disc se poate doar citi nu si scrie deci informatia stocata nu se poate schimba. Aceste discuri sunt unelte populate de stocare a informatiilor multimedia, deoarece capacitatea de memorare a informatiilor este de 700MB adica 550 de dischete de 1, 4 MB CD-ROM-ul functioneaza similar cu compact discul de muzica. dar nu Ie pot inregistra. Discul in sine este fabricat din policarbonati, peste care se depune un strat subtire de aluminiu, ce este invelit apoi cu un strat de plastic pentru protejarea de praf si amprente. Informatia rezida in striatiile succesive in stratul de aluminiu care se citesc cu ajutorul unui spot de laser de putere mica. Reflexia luminii indica prezenta sau absenta striatiilor in stratul de aluminiu: daca nu se reflecta lumina sau foarte putin atunci exist, striatie, iar daca reflexia este puternica atunci nu exist, striatie. Acest sir de este - nu este striatie se trimite de unitatea CD-ROM la calculator, care il interpreteaza drept cod binar si il transform a in informatie perceptibila de utilizatori: texte, sunete sau animatie. In momentul de fata unitatile CD utilizeaza, lumina de culoare]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
    </channel>
</rss>

