<?xml version="1.0" encoding="ISO-8859-1"?>
<!-- generator="FeedCreator 1.7.2" -->
<?xml-stylesheet href="" type="text/xsl"?>
<rss version="2.0">
    <channel>
        <title>RSS Arhiva Referate Scolare, Referate Online</title>
        <description><![CDATA[Cea mai mare arhiva online cu referate scolare / referate online. Materialele sunt postate de utilizatori si pot fi consultate GRATUIT.]]></description>
        <link>http://www.tocilar.ro/flux_rss.html</link>
        <lastBuildDate>Wed, 23 May 2012 22:05:47 +0100</lastBuildDate>
        <generator>FeedCreator 1.7.2</generator>
        <image>
            <url>http://www.tocilar.ro/img/ico_logo.gif</url>
            <title>Tocilar.ro Logo</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/</link>
            <description><![CDATA[RSS sustinut de Tocilar.ro. Click pentru a ne vizita.]]></description>
        </image>
        <item>
            <title>Comertul Exterior</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-comert~nume-comertul_exterior.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In epoca noastra, nici o tara, indiferent de marimea sau bogatiile sale, nu-si poate asigura toate produsele de care are nevoie numai din productia proprie. Ca urmare, fiecare tara este nevoita sa desfasoare o activitate de comert exterior. Activitatea de comert exterior cuprinde: in raporturile cu strainatatea privind vanzarea-cumpararea sau schimburile de marfuri, prestarile de servicii, transporturile si expeditiile internationale, proiectarea si executarea de lucrari, asistenta sau colaborare tehnica, vanzarea sau cumpararea de licente pentru folosirea brevetelor de inventii sau a procedeelor tehnologice, consignatia sau depozitul, reprezentarea si comisionul, operatiunule financiare, asigurarile si turismul si, in general, orice acte sau fapte de comert. Dupa cum observam, activitatii de comert exterior i se atribuie un continut foarte larg: alaturi de formele taditionale de comert exterior se include si cooperarea economica si tehnico-stiitifica. a) importul de marfuri, care reprezinta totalitatea operatiunilor cu caracter comercial prin care se cumpara marfuri din alte tari si se aduc in tara pentruconsumul productiv si neproductiv; intr-un sens mai larg, in cadrul importului se include si asa-numitul import invizibil, adica serviciile procurate de o anumita tara din alte tari in domeniile transporturilor, asigurarilor, creditului, turismului, licentelor etc. ; b) exportul de marfuri, care reprezinta totalitatea operatiunilor cu caracter comercial prin care o parte din marfurile produse sau prelucrate intr-o tara se vand in alte tari; intr-un sens mai larg, si exportul cuprinde asa-numitul export invizibil. In vederea favorizarii schimburilor noastre economice cu diferite state s-a decis introducerea tarifului vamal. Acesta reprezinta un sistem de taxe vamale care se aplica, de regula, asupra marfurilor importate, diferentiat, pe categorii de marfuri si pe tari, in functie de interesele economice ale tarii noastre. Alaturi de formele traditionale de comert exterior, o extindere din ce in ce mai mare cunoaste in zilele noastre, cooperarea economica internationa-la. Aceasta reprezinta o forma superioara a legaturilor economice dintre state, in care se impletesc elemente din domeniul productiei cu cele din sfera circulatiei, cele din economie cu cele din stiinta si tehnica, presupu-nandexistenta unei legaturi mai stramse si pe perioade mai lungi intre parteneri. Realizarea cooperarii economice internationale poate avea loc intr-o gama variata de forme, cum sunt: a) construirea de obiective economice pe teritoriul unei tari; b) cooperarea in fabricarea de utilaje, masini, subansamble si piese; c) fabricarea unor produse pe baza folosirii licentelor, brevetelor sau documentatiei tehnice a partenerului; d) efectuarea de prospectiuni si explorari de catre o tara in alta tara; e) cooperarea cu firme comerciale straine; f) cooperarea in realizarea unor obiective turistice; g) fondarea de societati]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Comertul Exterior Al Romaniei Cu Slovenia</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-comert~nume-comertul_exterior_al_romaniei_cu_slovenia.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: al Romaniei cuprinde toate bunurile materiale care se schimba intre Romania si alte tari, avand ca obiect: importul de marfuri direct pentru consum; marfurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele libere pentru a fi puse in consum; exportul de produse nationale, precum si exportul de marfuri importate declarate pentru consumul intern. De semenea se cuprind: importurile temporare de bunuri straine pentru prelucrare in interiorul tarii (prelucrare activa), exporturile de produse compensatoare dupa prelucrarea in tara, exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare in alte tari, (prelucrare pasiva), importurile de produse compensatoare dupa prelucrarea in afara tarii si importurile si exporturile de bunuri in leasing financiar. Marfurile care fac obiectul comertului exterior sunt clasificate potrivit Nomenclatorului Combinat (NC), care sta la baza tarifului vamal. Datele valorice se exprima in preturi externe efective FOB pentru exporturi si CIF pentru importuri. INS evalueaza importurile CIF in preturi FOB pe baza unui coeficient de transformare CIF/FOB de 1, 0834, stabilit in urma unei cercetari efectuate la principalele societati comerciale de profil. Indicii valorici ai exporturilor si importurilor se determina pe baza datelor exprimate in dolari. - Pretul FOB (engl. Free on Board - liber la bord) reprezinta pretul la frontiera tarii exportatoare, care include valoarea marfii, toate cheltuielile de transport pana la punctul de imbarcare, precum si toate taxele pe care marfa trebuie sa le suporte pentru a fi incarcata la bord. - Pretul CIF (engl. Cost, Insurance, Freight - cost, asigurare, navlu) reprezinta pretul la frontiera tarii importatoare, care cuprinde atat elementele componente ale pretului FOB cat si costul asigurarii si transportului international. Datele privind exporturile si importurile sectorului privat se refera la operatiunile derulate de intermediarii de comert exterior cu capital privat si producatorii privati care desfasoara in mod direct activitate de comert exterior. Sursa datelor de comert exterior este Directia Generala a Vamilor (DGV), care realizeaza prelucrarea declaratiilor vamale de export si import, precum si a rapoartelor statistice intocmite pentru unele categorii de marfuri transportate prin cablu, conducte (energie electrica si gaze naturale). Datele lunare comunicate operativ sunt susceptibile de rectificari succesive din partea DGV, ca urmare a sosirii cu intarziere, a modificarii sau anularii unor declaratii vamale intocmite in lunile anterioare. In exporturi si importuri nu sunt cuprinse marfurile in tranzit, marfurile temporar admise scoase, in/din tara (cu exceptia celor pentru prelucrare), marfurile achizitionate de organizatii internationale pentru utilizari proprii in Romania si marfurile pentru reparatii. Valoarea marfurilor exportate si importate se stabileste pe baza preturilor efective FOB la export si a preturilor efective CIF la import. Transformarea]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Comertul Exterior Dintre Romania Si Slovenia</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-comert~nume-comertul_exterior_dintre_romania_si_slovenia.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Sursa: de Centrul Roman de Comert Exterior Directia Documentare - Studii, Serviciul Studii de Piata, cu sprijinul Ministerului Industriei si Comertului Directia Relatii Bilaterale cu Celelalte Tari Europene Principalele resurse naturale ale Sloveniei sunt lignitul, plumbul, zincul, mercurul, uraniul si argintul. Slovenia a fost una dintre primele tari din regiune care a depasit perioada de recesiune din timpul tranzitiei spre economia de piata. Primele semne de crestere economica au aparut in anul 1993, iar in perioada 1994 1998 s-a inregistrat o rata medie anuala de crestere de 4%. in comparatie cu alte tari aflate in tranzitie, Slovenia si-a construit programul economic pe baza mentinerii echilibrului balantei comerciale si a scaderii deficitului bugetar. In anul 1998, Produsul Intern Brut pe locuitor a atins 68% din cel al tarilor membre ale Uniunii Europene, Slovenia fiind tara cea mai dezvoltata, din punct de vedere economic, dintre tarile candidate la aderare. In prima jumatate a anului 1999, dezvoltarea economica a Sloveniei a fost afectata de pregatirile impuse de introducerea taxei pe valoarea adaugata. Cele mai afectate au fost consumul intern, balanta comerciala si, indirect, rata de schimb. Acestea au revenit la normal dupa introducerea TVA, in cea de-a doua parte a anului. Conform estimarilor Institutului de Analize Macroeconomice si Dezvoltare (IMAD), cresterea economica, inregistrata in anul 1999, a fost de 3, 75%. Cea mai importanta crestere a fost semnalata in domeniul investitiilor, 14%. Un alt factor care a contribuit la cresterea economica din anul 1999, a fost majorarea cererii la export (cu 4, 6% fata de anul precedent), deficitul balantei comerciale plasandu-se la nivelul de 940 mil. USD. Aceasta s-a datorat, mai degraba, devalorizarii monedei nationale, decat maririi productivitatii, ceea ce de altfel nu a insemnat o crestere a competitivitatii produselor slovene pe pietele externe. Inflatia a scazut de la 6, 5%, in anul 1998, la 6, 1%, in prima jumatate a anului 1999, impactul introducerii TVA fiind mult mai scazut decat cel asteptat. De asemenea, rata somajului a scazut, datorita implicarii somerilor in programe sociale, de la 7, 9%, in anul 1998, la 7, 4%, in anul 1999. Pentru anul 2000 se estimeaza o crestere economica de 4%, avand in vedere o crestere a consumului intern cu 4, 5% si a investitiilor cu cca. 9%. Rata inflatiei se va situa sub nivelul anului 1999, chiar daca se asteapta o crestere medie a preturilor cu peste 4%. Evolutia principalilor indicatori macroeconomici, in perioada 1995-2000 Note: e estimare * media lunii martie 2000 Sursa: Oficiul de Statistica al Republicii Slovenia, aprilie 2000 Conform bugetului aprobat pentru anul 2000, cheltuielile bugetare se estimeaza ca vor creste cu 9, 9% in termeni nominali, fata de anul precedent. Ca domenii prioritare, se vor avea in vedere, promovarea dezvoltarii tehnologice, o politica activa in domeniul salarial, promovarea]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Conceptul De Comert</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-comert~nume-conceptul_de_comert.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Comertul este unul dintre acele lucruri pe care le intelegem in mod natural, dar intampinam dificultati atunci cand trebuie sa-l definim. Dificultatea se datoreaza tocmai continutului foarte diferit pe care-l primeste termenul, ca atare, in forme derivate sau in expresii. Acesta este motivul pentru care ne propunem sa formulam nu una, ci mai multe definitii. Etimologic, termenul de comert vine din cuvantul latin comercium prin care se desemna schimbul efectuat cu ceva sau cu cineva. Noul Dictionar explicativ al limbii Romane furnizeaza urmatoarele definitii: Dupa dictionarul Wikipedia, prin comert se intelege schimbul voluntar (trading) intre doua entitati al unor bunuri valoroase, comertul fiind conceptul central din care a derivat capitalismul si toate celelalte sisteme economice, iar prin comercializare intelegandu-se procesul de transformare a unui bun sau serviciu intr-o valoare echivalenta (mai pretioasa). In prefata lucrarii The Penguin Dictionary of Commerce, autorul acestuia, Michael Greener scrie urmatoarele: O anumita distinctie ar trebui facuta intre comert si economie, intrucat cele doua teme se suprapun. Nu se intentioneaza a se da aici o definitie cuprinzatoare comertului intrucat aceasta ar fi destul de provocator. Dar se poate mentiona, in general, ca un dictionar de comert ar trebui sa se ocupe de larga diversitate de institutii care servesc industria prin. facilitarea in orice fel a distributiei bunurilor si serviciilor. Alain Samuelson il citeaza pe Adam Smith aratand ca acesta din urma identifica o dubla relatie intre diviziunea muncii si schimb. Pe de o parte, schimbul este la originea diviziunii muncii, pe de alta parte diviziunea muncii progreseaza, amplificand piata, respectiv proportiile schimbului in societate. Prima dintre aceste asertiuni, fondata pe ideea ca oameni urmaresc sa-si satisfaca interesele prin intermediul celorlalti, prin schimb, a generat conceptul de Homo Economicus, puternic exploatat ulterior de catre Vifredo Pareto. Astfel comertul este considerat un element central al existentei sociale. Cum arata tot Adam Smith: Fiecare om devine un fel de negustor si societatea insasi devine o societate comercianta. Potrivit lui Alain Samuelson, pentru Adam Smith si discipolii sai analiza societatii din punctul de vedere al economiei politice se rezuma la explicarea modului in care functioneaza schimbul, aceasta avand ca o consecinta secundara si faptul ca bunurile nu mai sunt considerate ca satisfacand trebuinte de consum, ci, ca mijloace de a obtine alte bunuri. Specializarea trebuie sa fie insotita de comert. Oamenii care produc un singur bun, trebuie sa comercializeze cea mai mare parte din cantitatea produsa pentru a putea obtine toate celelalte lucruri de care au nevoie. Intrucat in economia de schimb satisfacerea trebuintelor se bazeaza pe specializare, comertul (schimbul) este omniprezent si defineste mecanismul fundamental prin care alegerile oamenilor conduc la]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Evolutia Comertului Mondial Cu Produse Siderurgice</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-comert~nume-evolutia_comertului_mondial_cu_produse_siderurgice.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Industria siderurgica este una din cele mai dezvoltate ramuri industriale din lume, realizand peste 75% din valoarea intregii industrii metalurgice. Siderurgia utilizeaza minereu de fier, fierul vechi, cocsul, gazele naturale, fondanti. Obtinerea fontei are loc in furnale de la care, ca subprodus, se obtine zgura, folosita in fabricile de ciment. Otelul se obtine in otelarii electrice, in cuptoare Siemens -Martin sau in convertizoare cu insuflare directa a oxigenului. Laminarea da produse plate sau produse cu un profil masiv. Astazi se da o mare atentie productiei de tevi de otel (CSI, Japonia, Germania etc). Minereul de fier, materie prima folosita, Repartitia geografica a siderurgiei evidentiaza concentrarea in patru regiuni, in care se realizeaza peste 70% din productia mondiala: Europa, Japonia, nord-estul SUA si sud-estul Canadei. Comertul mondial cu otel. Potrivit aprecierilor Institutului International al Otelului cantitatea de produse comercializate in deceniul 1990 - 2000, in crestere, pe ansamblu a inregistrat fluctuatii importante. De la 170, 0 mil. tone oteluri destinate tranzactiilor comerciale in 1989 s-a ajuns la un export anual de peste 250, 0 mil. tone in 1999ceea ce reprezinta aproximativ 33% din productia de otel brut. Fluxul comercial international a fost conditionat de specializarea industriei siderurgice in produse intens solicitate pe piata mon-diala, ce conditioneaza intr-o buna masura structura si volumul comertului cu derivate siderurgice. Cererea de oteluri (otel beton, otel comercial, profile grele, sarma laminata, tabla groasa, tabla medie, tabla subtire, banda laminata, etc) a fost intr-un vizibil declin in anii 1998-1999, fapt datorat mai cu seama recesiunii economice care a afectat sectoarele mari consumatoare (constructii navale, energetica, industria constructiilor de autovehicule si de bunuri casnice, industria constructiilor civile si industriale, mai cu seama in Asia (China, Japonia, Thailanda, Filipine, Coreea s. a. ) dar si din Europa America de Nord si de Sud, Africa. Tarile industrializate exporta o parte din productie in statele cu tendinte de evolutie economica. Restrangerea consumului in statele CSI (Rusia, Ucraina), la mai putin de o treime in raport cu anul 1992, a dus la cresterea exportului care detine 51% din intreaga productie. Cele doua tari au livrat impreuna 34 mil. tone oteluri, detinand in unii ani din deceniul abia incheiat peste o cincime din intreaga cantitate comercializata pe plan mondial. Principala piata absorbanta a constituit-o Asia. Atat SUA cat si U. E. au devenit importatori. In 1999, SUA a achizitionat aproape 5, 0 mil. tone laminate. Uniunea Europeana si-a redus importurile in 1999, pentru a deveni exportator net de laminate. Diminuarea cererii de produse siderurgice este ilustrata de scaderea productiei in majoritatea statelor, uneori cu 10-20 % pe an (Rusia -10, 1 %, Bulgaria -16, 0% Kazahstanul -20, 8 % Romania si Slovacia -10, 0 %, Japonia]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Organizatia Mondiala A Comertului</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-comert~nume-organizatia_mondiala_a_comertului.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: La 1 ianuarie 1995, dupa indelungate si complexe negocieri, a luat fiinta Organizatia Mondiala a Comertului, exponenta noului set de principii, reguli si discipline care urmeaza a asigura comertului international un cadru imbunatatit de desfasurare, adaptat cerintelor actuale si de perspectiva. Organizatia Mondiala a Comertului reprezinta baza institutional - juridica a sistemului comercial multilateral, fiind unica organizatie internationala care trateaza regulile globale ale comertului dintre tari. Una dintre cele mai tinere organizatii, OMC este succesorul GATT (Acordul General al Comertului si Tarifelor), stabilit inaintea celui de-al doilea razboi mondial. Cu toate ca OMC este inca tanara, sistemul multilateral de comert a inceput sub GATT (in 1947) acum mai bine de 50 de ani. GATT urmarea eliminarea tarifelor si barierelor comerciale, precum si eliminarea tratamentului diferential in comertul international. Avea 23 de tari membre in momentul respectiv. Ultimii 50 de ani au asistat la o crestere exceptionala in domeniul comertului mondial. Exporturile de marfa au crescut cu o medie de 6% anual. GATT si OMC au ajutat la crearea unui puternic sistem de comert, contribuind la o crestere fara precedent. Sistemul a fost dezvoltat de o serie de negocieri gazduite de GATT. Prima runda s-a ocupat de reducerea taxelor, dar negocierele de dupa au inclus si alte arii. Cea mai lunga runda de negocieri, intre anii 1986-1994, a dus la aparitia OMC. Negocierile nu s-au oprit aici, cateva au continuat si dupa asta. In februarie1997 s-a ajuns la un acord in serviciile de telecomunicatii. In acelasi an, 40 de guverne au ajuns la o concluzie in ceea ce priveste comertul fara taxe pentru produsele din tehnologia informatiei si 70 de membri au pus la punct o afacere financiara de servicii ce acopera mai mult de 95% din comert, in cadrul bancilor, asigurarilor, securitatii si informatiilor financiare. In 2000, noi discutii au aparut in gricultura si servicii. Acestea au fost incorporate intr-un program amplu de lucru, Agenda de Dezvoltare Doha (DDA), lansata la a patra conferinta ministeriala OMC, in Doha, Qatar, noiembrie 2001. Negocierile au incetat in ianuarie 2005. Ideea crearii OMC a fost avansata pentru prima data in 1990, de catre Comunitatile Europene si Canada si avea in vedere ca noua organizatie sa se constituie intr-un mecanism eficient si pragmatic pentru: implementarea rezultatelor Rundei Uruguay; incorporarea in cadrul multilateral de drepturi si obligatii comerciale a rezultatelor obtinute in noile domenii de reglementare (servicii, masuri investitionale, drepturi de proprietate intelectuala); aplicarea amendamentelor aduse unor articole ale G. A. T. T; eliminarea caracterului provizoriu prelungit al existentei si functionarii GATT. Acordul de la Marrakesh privind infiintarea OMC, in preambulul sau, prevede obiectivele de baza, similare cu cele ale G. A. T. T. - ului, dar care au fost extinse pentru a acorda]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Probleme De Geografie A Comertului International</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-comert~nume-probleme_de_geografie_a_comertului_international.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Schimburile comerciale, aparute odata cu excedentul de produse rezultat in urma revolutiei tehnologice a agriculturii neolitice, au avut multa vreme un caracter local, functionind in cadrul unor economii inchise. Doar bunurile de lux (metale si pietre pretioase, tesaturi rare, mirodenii, portelanuri, sarea in unele cazuri) faceau obiectul unor schimburi interregionale. Descoperirile geografice din secolele al XV-lea, al XVI-lea si al XVII-lea, constituirea imperiilor coloniale, aparitia marilor companii comerciale, revolutia industriala, expansiunea sistemelor economice internationale fundamentate pe consum manipulat, toate au fost cauzele internationalizarii schimburilor mercantile. Cristalizarea si perfectionarea relatiilor in plan vertical de tipul metropola-colonie, aparitia burselor de marfuri si constituirea unui sistem financiar si comercial unic (Banca Mondiala, Fondul Monetar International, Acordul General pentru Tarife si Credite) au condus la o piata mondiala unitara, caracterizata de un sistem comercial multilateral si de separarea clara a doua sectoare: centura industriala, transformatoare, a emisferei nordice si regiunile emisferei sudice, furnizoare de materii prime. Geografia economica a comertului international studiaza in general doua fenomene cu manifestare spatiala, rezultate in urma decalajelor regionale intre productie si consum: aparitia si functionarea organizarilor de export/import si fluxurile comerciale mondiale. In cadrul formelor de organizare a spatiului geografic de catre activitatile de import/export, se pot deosebi doua tipuri principale: organizari infrastructurale si organizari suprastructurale. Cele mai evidente forme de polarizare spatiala activitatilor intrinseci comertului sint porturile. Prin intermediul retelelor convergente/divergente (in functie de sensul fluxu rilor comerciale) de axe rutiere, feroviare sau navale, de cabluri, conducte sau trenuri de unde, porturile concentreaza, depoziteaza si distribuie produsele comercializate ener gie, materie informatie). Specificul organizarii teritoriale realizate de porturi rezulta din imbinarea echipamentelor caracteristice a doua medii geografice diferite: terestru si acvatic (porturi oceanice sau fluviale), terestru si aerian (aeroporturi, heliporturi), terestru si cosmic (astro-porturi, teleporturi). Foarte importante pentru schimburile comerciale materiale din spatiul economic mondial sint porturile oceanice, maritime si fluviale. Diferentierile dintre acestea se realizeaza de obicei prin considerarea destinatiei finale a activitatii portuare (de import, de export, de tranzit, mixte) si a preponderentei unei anumite categorii de marfuri vehiculate (petroliere, carbonifere, mineraliere, corealiere, de conteinere, etc. ). In spatiul geografic terestru se observa o specializare accentuata a porturilor din statele in curs de dezvoltare pe activitati de export de combustibili si materii prime/import de bunuri manufacturate, fata de porturile din]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Rusia Si Organizatia Mondiala A Comertului</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-comert~nume-rusia_si_organizatia_mondiala_a_comertului.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Opiniile autoritatilor Rusia si OMC: intrebari si raspunsuri Avantajele aderarii Rusiei la OMC Principalele temeri ale producatorilor rusi Concluzii Bibliografie Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) are deja mai mult de 140 de membrii, si in viitorul apropiat numarul lor va creste. Aceasta inseamna faptul ca practic fiecare stat care pretinde la crearea unei economii moderne si efeciente si la participarea cu drepturi egale la comert mondial, tinde sa devina membrul OMC. In acest sens Rusia nu este o exceptie. Mi-am propus in aceasta lucrare informandu-ma din mai multe surse oficiale (la nivelul guvernului) si cele neoficiale (la nivelul articolelor si dezbaterilor in ziare si reviste de specialitate), analizand profund situatia si tinand seama de opiniile autoritatilor rusesti sa raspund la intrebarile foarte importante pentru viitorul Rusiei si cel al OMC: De ce Rusia nu este inca acceptata sa fie membrul OMC? Ce castiguri si pierderi aduce aderarea Rusiei la OMC? Cum se va dezvolta economia tarii fiind membrul OMC sau in afara OMC? Si in sfarsit, oare are nevoie Rusia de OMC? Cine de cine are mai multa nevoie? Scopurile si obiectivele aderarii Rusiei la OMC Participarea la OMC ofera multe avantaje Rusiei. Intr-un sens pragmatic scopul final al aderarii este de a se bucura de acestea. Obiectivele concrete ale aderarii pot fi considerate urmatoarele: Obtinerea de conditii mai bune in comparatie cu cele existente la momentul de fata si nediscriminatorii pentru accesul productiei ruse pe pietele externe; Accesul la mecanismul international de rezolvarea diferendelor comerciale; Crearea unui climat mai favorabil pentru investitii straine ca rezultatul institutionalizarii unui sistem legislativ care corespunde normelor OMC; Extinderea posibilitatilor pentru investitorii rusi in statele-membre OMC, de exemplu, in domeniul bancar; Crearea conditiilor pentru imbunatatirea calitatii si competitivitatii a productiei rusesti ca rezultatul cresterii accesului bunurilor, serviciilor si investitiilor straine pe piata ruseasca; Participarea la elaborarea regulilor comertului mondial avand in vedere interesele sale nationale; Imbunatatirea imaginii Rusiei pe glob ca fiind participantul cu toate drepturile la comert mondial. Scopul negocierilor de aderare este de a obtine conditiile cele mai bune pentru aderarea Rusiei la OMC, adica unei proportii mai avantajoase in ceea ce privesc avantajele aderarii si concesiile, care se refera la reducerea taxelor vamale si deschiderea pietelor nationale. Conform opiniei Ministrului de Dezvotarea Economica si Comert Gherman Ghref, balanta drepturilor si obligatiilor a Rusiei la momentul aderarii la OMC trebuie sa contribuie la cresterea economica si nu invers. Un scurt istoric In 1993 Rusia si-a exprimat intentia de aderare la GATT printr-o cerere oficiala, si conform prevederilor a fost creat un grup de lucru, care dupa crearea in 1995 a OMC a fost transformat]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
    </channel>
</rss>

