<?xml version="1.0" encoding="ISO-8859-1"?>
<!-- generator="FeedCreator 1.7.2" -->
<?xml-stylesheet href="" type="text/xsl"?>
<rss version="2.0">
    <channel>
        <title>RSS Arhiva Referate Scolare, Referate Online</title>
        <description><![CDATA[Cea mai mare arhiva online cu referate scolare / referate online. Materialele sunt postate de utilizatori si pot fi consultate GRATUIT.]]></description>
        <link>http://www.tocilar.ro/flux_rss.html</link>
        <lastBuildDate>Wed, 23 May 2012 22:01:56 +0100</lastBuildDate>
        <generator>FeedCreator 1.7.2</generator>
        <image>
            <url>http://www.tocilar.ro/img/ico_logo.gif</url>
            <title>Tocilar.ro Logo</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/</link>
            <description><![CDATA[RSS sustinut de Tocilar.ro. Click pentru a ne vizita.]]></description>
        </image>
        <item>
            <title>Arta Romana</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-arta_romana.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Istoria artei romane are in vedere nu numai creatiile de pe pamantul italic, ci si cele realizate in timpul dominatiei romane in toate procinciile imperiului - din trei continente: Grecia, Asia Mica, Siria, Africa romana si Egipt, din Galia, Britania, Germania, si regiunile dunarene. Inconditiile acestea in ce masura este oare posibil a se vorbi despre o arta romana, a i se descifra originalitatea si a se aplica judecati de valoare? Originea diversa a populatiilor intrate in compozitia Imperiului roman, traditiile lor culturarearat de diverse, capacitatea fiecareia de a asimila spiritul civilizatiei romane, au determinat o reelaborare permanenta a aportului romanilor. Incat arta romana privita intotalitatea ei pastreaza adeseori amprenta spiritului, a conceptiei, a stilului artistic al acestor populatii. In manifestarile cele mai vechi ale artei romane se regasesc elemente ale artei celorlalte popoare italice cu care romanii au venit in contact. Prima faza deci a artei romane se prezinta ca o sinteza a contributiilor acestor populatii italice. Ideosebi aportul etrusc a fost fundamental in arhitectura templeror si in scluptura in bronz. Incat, incepind cu sec VI ien creatia artisticaa romanilor va evolua timp de 4 secole paralel cu arta etruscilor. In sec IIien arta romana incepe insa sa-si defineasca personalitatea: numai din acest secol incolo se poate vorbi de o arta romana. Este adevarat ca influenta artei grecesti si in special a artei elenistice contemporane se facuse simtita mai de mult pri intermediul etruscilor au al colonistilor greci din sudul Italiei. Dar acum dupa cucerirea Corintului de catre romani tablouri, statui de bronz sau de marmura, basoreliefuri etc jefuite de cuceritorii romani din intreaga lume au fost aduse la Roma in cantitati considerabile. Dupa care, in orasele Italieisi in primul rand la Roma au venit din Grecia si din orasele Asiei Mici, de buna voie un mare numar de artisti i mestesugari, arhitecti, pictori si scluptori. Spirite pozitive si practice, romanii aveau vocatia realismului. Tendintele artei romanesunt preponderent realiste. Fondul stravechi rustic al romanilor nu-i putea ajuta sa aprecieze nici subtilitatea, nici fantezia, nici rafinamentul, nici temele pur abstracte in arta. Viziunea fundamental realista a romanilor este perfect confirmata si ilustrata in scluptura, dar si un pictura, inclusiv in mozaic. Aceasi viziune explica si preferinta artei romane, mai putin pentru statuie cat mai mult pentru basorelief: gen care -i da artistului posibilitatea Ca inspiratie si stil, in alegerea motivelor si enuntarea teoriilor arta romana a folosit limbajul artistc grec, integrindu-se perfect in arta elenistica a timpului. Ca in intreaga lume elenistica, si la romani arta dominanta era arhitectura. Casele romanilor se deosebeau de cele ale grecilor, in primul rand prin acel element tipic roman care este atrimul, curtea interioara, de forma rectangulara sau patrata, cu un bazin sau un]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Balthus Pictor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-balthus_pictor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Balthus s-a nascut la Paris in anul 1908, intr-o familie de origine polona. Copil-minune, devine una din personalitatile cele mai representative ale artei secolului al XX-lea. Balthus picteaza pana la moarte, in februarie 2001. Inca din primele clipe de viata, Balthus face dovada de originalitatii sale. Balthazar Klossowski vine pe lume pe 29 februarie 1908, un an bisect. Isi sarbatoreste ziua de nastere din patru in patru ani, dar probabil ca si imbatrabeste de patru ori mai putin decat oamenii obisnuiti. Parintii sai venisera in Franta din Polonia. Familia din partea mamei era originara din Varsovia, inca din istoria furtunoasa a Europei Centrale a facut ca doar unii din stramosii lui Balthazar sa obtina cetatenie prusaca. Mama lui Balthus, Elisabeth Spiro, numita Baladine, era fata cantorului sinagogii Barza Alba din Wroclaw. Baladine avea doisprezece frati; unul dintre ei, Eugen (1874-1972), devine prietenul apropiat al tatalui lui Balthus, Erich Klossowski (1875-1946). Familia Klossowski provenea din regiunea Minsk, dar locuia de ceva vreme la Wroclaw. Acolo s-au nascut cele doua familii si tot acolo s-au casatorit Erich si Elisabeth; la putin timp dupa nunta au plecat la Paris. In capitala Frantei, Erich Klossowski se apropie de cercurile artistilor si publicistilor. El insusi este pictor, decorator, critic si istoric de arta. Se imprieteneste cu Eugen Spiro, cu colectionarul Wilhelm Uhde (1847-1874), cu critical de arta Julius Meier-Graefe, precum si cu Richard Muther, editorul celebrei reviste Die Kunst, consacrata artei si unde ii apar numeroase articole si recenzii, pe tema artei contemporane. Este unul dintre primii care va acorda atentie picturii lui Honore Daumier (1808-1879), caruia ii scrie biografia. Baladine, mama lui Balthazar, ia parte, de asemenea, la viata culturala pariziana. Desenele si tablourile ei fac dovada unui talent de netagaduit. Baladine si Erich au doi copii. Pierre, fratele cel mai mare al pictorului, s-a nascut in anul 1905. Baietii au o copilarie fericita; cresc intr-un mediu care favorizeaza dezvoltarea intelectuala. Razboiul pune insa capat fericirii familiale. In anul 1914, familia Klossowski este nevoita sa paraseasca Parisul. Intreaga lor avere este confiscata, iar mobilele si colectia de tablouri (din care fac parte, printre altele, opere ale lui Cezanne, Delacroix si Gericault) vor fi vandute la licitatie. Pierre Bonnard reuseste sa cumpere cateva obiecte, insa majoritatea averii familiei Klossowski se pierde irevocabil. Cei doi se muta impreuna cu copiii la Berlin. Viata lor se ingreuneaza. Politia germana il suspecteaza pe Erich Klossowski de participarea la lupta conspirativa pentru castigarea independentei Poloniei. Tatal lui Balthus reuseste, totusi, sa gaseasca de lucru, putand in felul acesta sa isi intretina familia; schiteaza, printre altele, decorurile pentru Teatrul lui Lessing din Berlin. Nesiguranta traiului se reflecta asupra vietii de familie. In anul 1917, Baladine isi ia]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Barocul</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-barocul.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: La inceputul secolului al XVII-lea, combativitatea bisericii catolice in Italia nu mai era atat de pronuntata. Cu toate ca Papalitatea pierduse pentru totdeauna tinuturi intinse din Europa Centrala, raspandirea protestantismului fusese zagazuita, iar papalitatea socotea posibila o intelegere cu el. Papii de la Roma, numeroasele lor neamuri si aristocratia romana se complaceau in rolul de ocrotitori ai artei. Papa Urban al VIII-lea si-a castigat renume mai ales ca protector al artei. Mecenatul sau nu avea o nuanta religioasa. Vizita fara ceremonie atelierul favoritului sau Bernini si-i inchina versuri latine compuse de el insusi. Arta pagana si nuditatea statuilor antice incetase de a-i indigna pe cei piosi, asa cum mai fusese pe vremea Conciliului tridentin. Toate acestea au intarit traditiile culturale care porneau de la Renastere si au contribuit sa dea conceptiei despre lume exprimata in arta secolului al XVII-lea un caracter mai optimist decat il avusese conceptia despre lume a oamenilor de la sfarsitul secolului al XVI-lea. Numai ca acum in centrul atentiei nu statea personalitatea omului, ci tot ce-l leaga indisolubil de natura inconjuratoare si de intreaga lume. Cu toata tenacitatea bisericii, incercarile ei de a supune gandirea stiintifica dogmelor religioase au ramas infructuoase. In secolul al XVII-lea gandirea stiintifica s-a despartit de religie. In fata stiintelor exacte s-au deschis in acea epoca vaste perspective. In ciuda tuturor persecutiilor, Galilei a izbutit sa-si mentina teoriile, care au devenit fundamentale pentru intreaga stiinta moderna. In multe directii el a urmat ideile lui Leonardo. In timp insa ce Leonardo inclina spre observarea faptelor izolate, iar Bruno tindea spre afirmatii general valabile, fara a dispune inca de bazele necesare pentru a le justifica, Galilei a reusit sa fundamenteze sistemul de legi care stau la temelia universului exprimand aceste legi in formule matematice clare. Arhitectura italiana din secolul al XVII-lea a intrat in istoria artei sub numele de arhitectura a barocului. Cuvantul barocco desemna initial unul dintre silogismele logicii medievale. Plina de culoare si de dramatism, arta baroca a fost creata mai ales pentru a servi religiei. Ea trebuia sa incante si sa copleseasca dar mai presus de orice sa implice spectatorul in miracole, extaze si momente ale triumfului crestinatatii. In secolul al XVII-lea, Italia a ramas o tara de prima importanta ca centru al ideilor si practicilor artistice si Roma, in mod deosebit, a atras pictorii si sculptorii din intreaga Europa. Dupa Renasterea tarzie, in secolul al XVI-lea, a urmat manierismul, un curent artificial. Acest curent a tinut relativ putin si barocul dinamic care i-a succedat a durat de-a lungul secolului XVII si chiar XVIII, raspandindu-se in intreaga Europa catolica si chiar peste ocean, in America Latina. Arta baroca, cu toate ca nu a fost exclusiv religioasa, a reflectat spiritul contra-reformei, din]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Barocul Vizual</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-barocul_vizual.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Baroc. Eneas scapa din Troia in flacari, de Federico Barocci, 1598. Un tablou ce a fost pictat in clar stil baroc, caracterizat de: dramatismul situatiei descrise, finetea detaliilor ne-echivoce, puternicul contrast dintre lumina si intuneric (clarobscur), folosirea dinamica a ambelor diagonale ale imaginii, utilizarea expresiva a intreagii game de culori calde (alb, galben, auriu, rosu, ocru, maroniu de diferite nuante) si, bineinteles, negru, etc. Pictura baroc a fost in floare in multe culturi europene intre sfarsitul secolului al XVI-lea si prima jumatate a secolului al XVIII-lea, o perioada din istoria europeana caracterizata de bogatie, stralucire si fast. Pictorii care au excelat in folosirea elementelor stilului baroc in pictura au folosit in mod accentuat figuri umane surprinse in decursul miscarii, puternice contraste de lumina si intuneric (acea tehnica cunoscuta sub numele generic de clarobscur), culori puternice, saturate si un echilibru compozitional mai degraba dinamic decat static, considerat de multe ori chiar dezechilibru compozitional. De asemenea, folosirea liniilor de compozitie de forme curbate, asemanatoare unor litere S multiple, a diagonalelor repetate de tip ascendent si descendent comparativ cu liniile drepte, orizontale si/sau verticale, folosite preponderent anterior, sunt alte elemente tipice ale barocului de tip vizual. Tintoretto (pe numele sau real Jacopo Robusti) a fost unul dintre cei mai mari pictori ai scolii venetiene, probabil ultimul mare pictor al Renasterii italiene si fara indoiala unul din primii pictori folosind o maniera baroc in pictura. In Cina cea de taina, folosirea accentuata a clar-obscurului, a diagonalei ascendente in jurul careia graviteaza intrega compozitie, a dramatismului momentului surprins in punctul sau critic si redat ne-echivoc cu maiestrie, precum si a culorilor saturate, ce umplu cadrul picturii, reprezinta tot atatea elemente baroc. In Eneas scapa din Troia in flacari, prezentat aici, Federico Barocci face dovada insusirii si aplicarii cu brio a elementelor definitorii ale stilului baroc in pictura. In anul 1598, anul realizarii picturii, acestea erau deja clar cristalizate si standardizate, cel putin in Italia. Baroc. Peter Paul Rubens in Vanatoare de lei dovedeste inca o data maiestria sa artistica, prin folosirea simultana a multiple elemente de baroc imagistic. Peter Paul Rubens, considerat de multi specialisti cel mai mare pictor european, maestru incontestabil al barocului pictural, a folosit compozitii complexe cu personaje multiple, pictate din unghiuri diferite, efectuand sincron diferite lucruri slujind unui scop comun. Spre exemplu, in Vanatoarea de lei, artistul flamand a folosit la refuz spatiul existent, grupand sapte vanatori, dintre care trei pe cai, inarmati cu 5 sulite, 2 sabii si multiple pumnale in jurul a doi lei, care urmeaza a fi strapunsi fiecare de mai multe arme simultan. Desi este considerat, de catre cei mai multi, un pictor]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Bauhaus Ludwig Mies Van Der Rohe</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-bauhaus_ludwig_mies_van_der_rohe.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Mies van der Rohe, ultimul conducator al Bauhausului, a fost arhitectul care a explorat pina la capat drumul deschis de Gropius. El a creat o arhitectura obiectiva, de o perfectiune formala atat de categorica incat orice incercare de a o depasi mergand pe aceiasi cale s-a dovedit imposibila. Expresia plastica precisa, proportiile desavarsite, simplitatea rafinata a operelor sale a dus pana la extrema sa limita limbajul rationalist obiectiv in arhitectura moderna. Ludwig Mies van der Rohe (1886-1969) apartine generatiei lui Gropius. Fiu de constructor-pietrar, obisnuit de mic cu munca de pe santiere, format intr-o scoala profesionala, intreaga sa opera a purtat amprenta solidelor sale cunostinte de constructor, care aveau sa-l faca un maestru al detaliului de executie. Dupa cativa ani de activitate ca desenator in ateliere de proiectare din orasul natal, Aachen, Mies pleaca la Berlin unde lucreaza ca desenator de mobilier la Bruno Paul si in cele din urma ca designer la agentia lui Behrens (intre 1907 - 1911), completandu-si educatia profesionala si largindu-si orizontul artistic. La fel ca Perret, Wright si Le Corbusier, Mies este un arhitect fara diploma. La Behrens il cunoaste pe Gropius, pe atunci proiectant-sef al agentiei, si pe Le Corbusier, in timpul stagiului de cateva luni pe care acesta il efectua la renumitul maestru german. Isi incepe activitatea independenta in 1913 sub influenta neoclasicismului, in spiritul arhitecturii folosite de catre Behrens la unele constructii reprezentative, ca de pilda la Ambasada germana de la Petersburg (1911), a carei executie o supraveghease. Un prim proiect de fatura clasicista (pentru Casa si Muzeul Kroller) ramane nerealizat. Izbucnirea primului razboi mondial intrerupe activitatea profesionala a lui Mies, dar imediat dupa razboi il aflam in randurile avangardei artistice, incercand sa-si defineasca un drum propriu. El infiinteaza revista G (Gestaltung crearea formei), participa la activitatea miscarii De Stijl si conduce, intre1921-1925, sectia de arhitectura a Grupului Noiembrie. Sufera si el influenta expresionismului, care se face simtita in Monumentul in memoria lui Karl Leibknecht si a Rosei Luxemburg (1925). Afinitatile lui Mies merg insa mai mult spre tendintele miscarii olandeze. Casa Wolf de la Guben (1925), prin planul ei liber, prin modul de articulare a volumelor, prin jocul plastic de planuri ca si prin materialul folosit (caramida aparenta), reflecta estetica grupului De Stijl. Dar pe Mies il intereseaza in primul rand tehnica moderna si posibilitatile oferite de ea constructiei; aceasta devine principalul sau domeniu de activitate creatoare. Intr-un discurs tinut la Institutul Tehnologic din Illinois in 1950, el va defini astfel acest crez al vietii sale: Tehnica isi are radacinile in trecut, ea domina timpul nostru si se extinde in viitor. Ea este o miscare intr-adevar istorica. Una dintre acele mari miscari care isi formeaza epoca si care o reprezinta]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Brancusi Bibliografie</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-brancusi_bibliografie.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Brancusi s-a nascut la Hobita, sat la poalele Carpatilor, din partea olteneasca a Gorjului inconjurat de inaltimile domoale ale dealurilor impadurite. Sat de mestesugari si cioplitori in lemn care si-au construit singuri casele, diferite obiecte ca: lada de zestre, mese, scaune, ba chiar strabunicul sculptorului a ridicat in sat o biserica, cioplind-o cu barda, in lemn. Brancusi avea obiceiul sa mearga la munte pazitor la stana, unde asculta tot felul de intamplari, insa el a fost marcat de povestea unui cioban care a iubit o fata saraca pe care a luat-o de la parinti intr-o sambata seara, dupa care ea a disparut. Toata noaptea baiatul a cautat-o, iar catre zori o pasare i-o adusese pe fata. Brancusi povestea intamplarea, adaugand mereu: Mereu ma obsedeaza pasarea asta! Locurile erau pline de basme si povesti. Brancusi intra la Scoala de Arte si Meserii din Craiova, sectia sculptura, cu o bursa de200 lei anual, dupa ce construieste o vioara din scandurile unei lazi de portocale in fata musteriilor din carciuma, atragand admiratia celor din jur. Dupa cativa ani se inscrie la scoala de Arte Frumoase din Bucuresti. Tutelat de prof. dr de anatomie D. Gerota, Brancusi studiaza muschii trupului omenesc, muncind aproape doi ani la sculptura unui om: Ecorseul, copie a statuii antice a frumosului adolescent grec Antinous. tara, una din ele gasindu-se la Institutul Nicole Grigorescu. Vreme de mai bine de o jumatate de secol, tinerii sculptori romani au invatat anatomia dupa Ecorseul lui Brancusi, care prin aceasta opera s-a propulsat catre sculptura vremii sale. Dupa absolvirea scolii, obtinind calificative maxime, continua sa urmeze cursurile practice, si dupa ce isi indeplineste stagiul militar, cere o bursa de perfectionare si specializare in Italia. Dar in 1904, fara alte mijloace se indreapta spre Paris unde a trebuit sa munceasca pentru a se intretine. In atelierul sau tot ceea ce realiza ziua distrugea noaptea, fiind nemultumit de munca sa. Int@lnirea cu Auguste Rodin avea sa marcheze momentul pe care il traia Brancusi atunci. In 1906, in noua sa locuinta, mansarda aflata in Place Dauphine, linga atelierul lui Pallady, Brancusi continua sa sculpteze busturi, intr-un modelaj ce se apropia tot mai mult de cel al lui Rodin. Rodin, neinteles de multi, domina sculptura acelui moment, evitand scandalurile pe care le provoca. Tanarul Brancusi a asteptat ca Rodin sa-I priveasca lucrarile, ceea ce s-a intimplat la vernisajul din 1907 al Salonului Societatii Nationale a Artelor Franceze, unde Rodin era presedintele sectiei de sculptura. Lui Brancusi ii sunt acceptate trei sculpturi: un bust, un cap de copil si mindria Brancusi termina Scoala Nationala de Arte Frumoase din Paris si incepe sa primeasca comenzi, expunind cu regularitate la Saloanele din Paris si Bucuresti. Anul 1907 a fost unul dintre cei mai productivi ani ai activitatii sale artistice: a luat parte la trei expozitii prezentand 7]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Claude Monet</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-claude_monet.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Tanarul Monet a fost un norocos. Talentul sau pentru pictura a fost descoperit inca din copilarie. Prima pictura a vandut-o la varsta de 14 ani. Iar doi ani mai tarziu isi deschidea expozitia din Rouen. Citeva picturi din tinerete i-au fost acceptate si de Salon - expozitia de lux de la Paris. Indrazneala artistica a tanarului pictor i-a socat pe privitori, dar, inainte sa devina maestrul incontestabil al impresionistilor, a trebuit sa treaca prin cativa ani grei. Claude Monet s-a nascut la Paris, in l840. Si-a petrecut copilaria in Le Havre, unde persoane distinse au cumparat cu placere caricaturile sale si ale prietenilor. Pictorul olandez Eugen Boudin, pe care 1-a cunoscut in 1856, l-a influentat in mare masura soarta de mai tarziu. Reincep a douazecea oara (pictura), pentru a reusi sa redau farmecul luminii atotcuprinzatoare. In ciuda aparentelor, aceasta nu este fraza unui impresionist, ci a unui precursor al impresionismului: Boudm. El e cel care il initiaza pe Monet in taina utilizarii vopselei cu ulei si in tehnica plen air - nepermisa in pictura academica. In ciuda vointei tatalui sau, care avea un magazin de condimente, Claude isi doreste sa studieze pictura la Paris. Familia nu este incintata de cheltuielile previzibile, care pe deasupra nici nu garanteaza o meserie banoasa. Faptul ca Monet a invatat pictura i-1 datoreaza ma-tusii sale, care i-a asigurat o bursa continua. Anii de studiu - Monet se inscrie la LAcademie Suisse. Acolo il cunoaste pe Pissarro si devine un client fidel al Brasserie des Martyres, unde isi ia pranzul si Gustave Courbet. Cafeneaua Guebrois e frecventata de August Renoir, Alfred Sisley si, mai ales, de Eduard Manet. In I86I, Monet este inrolat; calatoreste in Algeria, unde se imbolnaveste de tifos, si din aceasta cauza este lasat la vatra. Se reintorce la Le Havre. In timpul convalescentei face cunostinta cu pictorul olandez Johann Jongkind, despre care avea sa scrie: Mi-a devenit maestru; lui ii datorez perspectiva de a privi. In 1862, Monet este din nou la Paris, de aceasta data in atelierul lui Charles Gleyre, unde invata si Sisley, Renoir si Bazille. Gleyre, potrivit normelor acceptate pe atunci, slaveste frumosul antic si nu face economie de critica la adresa elevilor sai. Monet nu il ia insa in serios, ba chiar il porecleste pe Gleyre pom-pier. In zilele insorite, elevii isi iau vopselele si sevaletul si ies la aer liber, pe urmele barbarilor (Corot, Courbet, Daubigni, Millet) isi doresc sa picteze natura din natura. Salonul accepta doua dintre tablourile pictate de Monet in padurea Fontainbleu, iar critica le primeste cu apreciere. Publicul insa ii confunda tot timpul numele cu cel al lui Manet, care a provocat un real scandal cu opera sa Olimpia. Monet nu este catusi de putin scandalizat, isi admira tizul. Lucreaza mai multe luni la tabloul de proportii, pe care, pana la urma, nu il termina din motive materiale. Reuseste sa vinda putine tablouri dar cheltuie mult, iar]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Claude Monet Viata Si Opera Cu Ilustratii</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-claude_monet_viata_si_opera_cu_ilustratii.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Alaturi de marii pictori Pissaro, Renoir si Sisley, Monet este unul din reprezentantii cei mai importanti ai impresionismului. Impresionismul este acel curent artistic care a revolutionat pictura secolului XIX. Claude Monet a trezit admiratia contemporanilor sai prin utilizarea de culori luminoase, precum si cu peisajele sale, in care a transpus pe panza vibratia. El este intemeietorul impresionismului. In acest curent imaginea este pulverizata; unii critici de arta spun ca este pictat aerul. Claude Monet s-a nascut la Paris in anul 1840 dar copilaria si-a petrecut-o in Normandia. Si-a inceput viata artistica prin a face si a vinde caricaturi. Cel care i-a influentat soarta mai tarziu a fost Eugen Boudin. El este cel care-l initiaza pe Monet in taina utilizarii vopselei cu ulei si in tehnica plen air nepermisa in pictura academica. Mai tarziu Claude doreste sa studieze pictura la Paris. Familia nu a fost multumita de investitia pe care au facut-o pentru studiile pictorului. Matusa sa a fost cea ce i-a oferit o bursa continua. Monet se inscrie la L Academie Suisse. Acolo il cunoaste pe Pissaro. In 1861, Monet este inrolat, pleaca in Algeria, unde se imbolnaveste de tifos de aceea este trimis acasa. El se intoarce la Le Havre. In timp ii cunoaste pe Johann Jongking si Charles Gleyre, in atelierul caruia lucreaza. Salonul accepta doua dintre lucrarile lui din Padurea Fontainebleu iar critica le primeste cu apreciere. Lumea ii confunda numele cu cel al lui Manet, care a provocat un real scandal cu opera Olimpia. In 1866 Monet are un succes colosal la Salon cu un peisaj si portretul lui Camille. In 1867 se muta pe aceeasi strada cu Renoir. Salonul ii respinge lucrarile deoarece erau prea apropiate de acea pictura tanara impotriva careia luptau criticii de arta. Camille care era iubita lui aduce pe lume un baiat pe care-l va numi Jean. Viata tinerei familii e tulburata de probleme materiale. Din acest motiv Monet vroia sa se inece, fapta marturisita lui Bazille. Din fericire, Louis Gaudibert ii cumpara cateva tablouri, astfel artistul calatorind la Paris. El se stabileste pe malul marii. Salonul ii respinge din nou tablourile. Monet se muta in timpul verii la Saint-Michel. Renoir il viziteaza des deoarece pentru el sa picteze in compania lui Monet este ceva placut, zice el. In 1870 isi legalizeaza relatia cu Camille. Se muta la Trouville unde este surprins de razboiul pruso francez. Bazille cade pe front. Picteaza la Londra si in portul olandez Zaandam. Cand se intoarce la Paris, Camille mosteneste pe neasteptate o avere. Impreuna cu noua lui cunostinta Gustav Caillebotte, si cu vecinii sai prieteni infiinteaza Asociatia Artistilor Independenti. Prima expozitie o realizeaza la renumitul fotograf Nadar. Tablourile nu au vanzare prea mare. Criticii si publicul ii luau in batjocura lucrarile. Rasarit de soare devine, in esenta, manifestul impresionismului. In anul urmator, se vand la casa de vanzari a lui Drouot tablouri ale lui Monet]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Compozitia Plastica</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-compozitia_plastica.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Intr-un spatiu plastic, prin organizarea elementelor de limbaj plastic (puncte, linii, culori, forme) dupa anumite principii, se creeaza o forma unitara numita compozitie plastica. O compozitie este considerata unitara daca prin eliminarea unui element se strica ordinea si echilibrul acesteia. Cand elementele de limbaj plastic (puncte si linii) au o semnificatie statica, fiind ordonate pe trasee orizontale sau verticale, iar culorile apropiate valoric, raman in acelasi plan, compozitia este statica. Cand elementele sunt puse pe diagonale ascendente sau descendente, iar culorile contrastante accetueaza efectul dinamic si spatial, compozitia este dinamica. Clasificarea compozitiei plastice dupa modul in care centrul de interes conduce privirea spre interiorul sau exteriorul unei lucrari: Compozitia inchisa are, de regula, un singur centru de interes care indreapta privirea spre interiorul lucrarii, iar principalele elemente componente sunt dispuse in zona centrala care o inconjoara. Compozitia deschisa se caracterizeaza prin existenta mai multor centre de inters care indreapta privirea spre exteriorul lucrarii. Aspectul acesteia poate crea impresia ca este un detaliu dintr-un ansamblu. Exemplu: Primavara de Sandro Botticelli 1. Paginatia consta in modul de asezare, de organizare a elementelor de limbaj in spatiul plastic. 2. Structura reprezinta schema compozitionala de ansamblu dupa care sunt dispuse elementele. 2. 1. Schemele compozitionale sunt de mai multe feluri: a) in triunghi triunghiul cu varful in sus exprima masivitate, stabilitate si se potriveste cu reprezentarea unor subiecte care exprima solidaritate si permanenta; triunghiul cu varful in jos exprima lipsa de stabilitate sau echilibru instabil; b) in spirala - spirala exprima dinamismul maxim, fie centripet sau centrifug, si este proprie unor subiecte dinamice; c) circulara - cercul este perfectiunea, centrarea atentiei fiind dirijata spre interiorul imaginii si se potriveste unor compozitii cu subiecte din domeniul mesajelor simbolice; d) eliptica - elipsa este expresia miscarii de rotatie dinamice, privirea fiind dirijata circular si este recomandata unor subiecte dinamice inchise; e) trapezoidala - trapezul inspira ceva solid, consistent; f) pe diagonala - diagonala exprima spatialitate si dinamism si se potriveste unor subiecte care exprima miscarea; g) pe registre orizontale / verticale - orizontala exprima stabilitate, echilibru si se potriveste pentru subiecte statice; / verticala semnifica inaltarea, ascensiunea; 3. Unitatea - reprezinta calitatea compozitiei de a se constitui intr-un intreg coerent; o compozitie este unitara daca nu se poate adauga sau scoate nimic din intreg, fara a afecta compozitia; 4. Echilibrul - este acel raport dintre partile unei compozitii prin care contrariile se echivaleaza, iar contrastele se neutralizeaza prin complementaritate; echilibrul se realizeaza]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Constantin Brancusi</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-constantin_brancusi.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cat si importanta acordata luminii si spatiului sunt trasaturile caracteristice ale creatiei lui Brancusi. Opera sa a influentat profund conceptul modern de forma in sculptura, pictura si desen. Brancusi s-a nascut in 1876 in satul Hobita din Judetul Gorj. In copilarie a invatat sa sculpteze lemnul pentru a confectiona diferite unelte si obiecte casnice. In Romania, obiectele casnice, stalpii si fatadele caselor erau adesea decorate cu sculpturi in lemn. Stilul acestor ornamente va influenta opera lui Brancusi. In memoriile sale artistul spunea ca tinuta si modul sau de viata au fost influentate de tara sa de origine, respectiv de: simplitatea, bunul simt, dragostea de natura. La varsta de 9 ani a plecat de acasa si s-a intretinut singur, lucrand timp de 6 ani ca baiat de pravalie in Craiova. In tot acest timp a continuat sa sculpteze in lemn; si-a confectionat singur o vioara, care a atras atentia unui client al cafenelei in care lucra - acest client l-a ajutat pe Brancusi sa intre la scoala de Arte si Meserii din Craiova. In 1889, dupa ce a absolvit scoala de Arte si Meserii din Craiova, Brancusi a intrat la scoala de Arte Frumoase din Bucuresti. Desi s-a simtit mai atras de opera Independentilor, decat de academicienii din scoala, artistul a studiat temeinic modelajul si anatomia. Dintre sculpturile din aceasta perioada, Ecorseul realizat in 1902, a fost cumparat de scoala si a servit drept model de anatomie pentru mult timp. Aceasta lucrare denota o excelenta cunoastere a anatomiei. In 1903 a primit prima comanda, bustul Generalului Carol Davila, fondatorul scolii Medicale din Romania. In perioada scolii a obtinut mai multe premii dintre care o mentiune pentru bustul Vitellius, si o medalie de bronz pentru bustul Laocoon. In aceasta perioada Brancusi este captivat de opera lui Auguste Rodin (ale carui concepte ii entuziasmau pe avant-gardisti si ii indignau pe academicieni) si de miscarea artistica din afara granitelor Romaniei, ceea ce il determina sa plece la Paris. Pleaca pe jos cu sacul in spate, ajunge la Munchen in 1903 unde ramane pana in primavara anului 1904, cand isi reia drumul spre Paris, unde ajunge in jurul datei de 14 iulie. In 1906 expune pentru prima data la Paris, la Salonul Societatii Nationale de Arte Frumoase, si apoi la Salonul de Toamna. Primele sale lucrari, in stil clasic, emanand o energie puternica, stau sub semnul influentei lui Rodin. Brancusi a lucrat un timp ca practician in atelierul lui Rodin, apoi l-a parasit pentru a-si gasi propria identitate, spunand: nimic nu poate creste la umbra arborilor mari (la umbra unui stejar nu poate creste nici un alt copac). In aceasta perioada isi dezvolta propriul stil. Trei ani dupa sosirea la Paris sculpteaza Rugaciune- statuia unei fete ingenunchiate. Aceasta lucrare reprezinta prima etapa a evolutiei sale spre simplificarea formelor. In acelasi an el abordeaza tehnica taierii directe a]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Domul Din Milano</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-domul_din_milano.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Constructia Domului a fost inceputa in anul 1386, cel mai probabil la initiativa lui Gian Galeazzo Visconti ce urmarea etalarea puterii sale politico-economice. Pentru constructia acestui impunator edificiu, ce va deveni punctul de referinta a intregii structuri urbane, au fost efectuate numeroase demolari: cateva case episcopale, baptisteriul San Giovanni, bazilica Santa Tecla si numeroase pravalii. Lucrarile au inceput cu fundatiile, zidurile perimetrale, absida si sacristia inainte de a se stabili aspectul final al elevatiei. Din acest motiv incepand cu 1391 au luat nastere primele discutii cu privire la posibilitatile de dezvoltare a edificiului; dintre propunerile matematicienilor si arhitectilor a fost aleasa schema bazata pe triunghiul egiptean ce a determinat obtinerea unor caracteristici straine goticului international: diferenta mica de inaltime intre nave, inclinarea scazuta a acoperisului si rolul secundar al arc-butantilor. In primii 50 de ani de constructie lucrarile au cam taraganat, insa odata cu venirea la conducere a dinastiei Sforza se inregistreaza o relansare puternica a lucrarilor, sustinuta in principal de angajarea in 1452 a inginerilor ducali Giovanni Solari si Filarete. Acest evenitment sta drept marturie a dorintei lui Francesco Sforza de a gasi o solutie tehnica pentru turnul-lanterna. Filarete a parasit insa santierul dupa doar doi ani, iar locul lui Giovanni Solari a fost luat de fiul sau Guiniforte, adevaratul autor al solutiei folosite pentru edificarea turnului. Principala sa contributie a fost aceea de a sugera construirea deasupra celor patru arce ogivale deja construite, insa insuficiente pentru a sustine turnul, a patru arce in plin cintru cu rol de sustinere, retrase fata de structurile inferioare in asa fel incat sa permita a fi mascate cu o imbracaminte de marmura de Candoglia. Guiniforte Solari a lucrat la turnul lanterna neintrerupt din 1459 pana in 1481, anul mortii sale; pentru a termina munca inceputa de acesta au fost angajati Pietro Solari si l Amadeo. Anumite cedari ale constructie au alarmat Consiliul santierului, care, in 1483, a inceput sa consulte diferiti specialisti, Luca Fancelli fiind chemat sa judece solutiile oferite de mai multi arhitecti, printre care germanul Giovanni Nexemperger, Leonardo si Bramante. Nici una dintre solutii nu a fost considerata satisfacatoare, astfel Consiliul, in 1490, i-a insarcinat pe l Amadeo si Dolcebuono sa aleaga unul din modele prezentate si sa-l perfectioneze, demonstrand decizia lor finala pentru un plan octogonal. Detereminanta a fost prezenta la Milano in 1490 a li Francesco di Giorgio, care a elaborat un proiect ce a fost prezentat impreuna cu alte trei la o sedinta ce a avut loc la Castello in prezenta lui Ludovico il Moro. La aceasta intalnirea s-a stabilit ca l Amadeo si Dolcebuono impreuna cu Francesco di Giorgio sa puna la punct un proiect nou. De asemenea s-au stabilit metodele constructive si dimensiunile turnului ce se aseamana]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Giorgio Barbarelli</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-giorgio_barbarelli.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Giorgio Barbarelli da Castelfranco, zis Djordjoni, prin creatia caruia in pictura venetiana incepe perioada clasica a Renasterii mature, s-a nascut la 1477 sau 1478 in oraselul Castelfranco situat in apropiere de Venetia. Despre scurta viata a lui Djordjoni nu se stie aproape nimic. Ne-au parvenit doar putine lucrari ale maestrului (unii cercetatori reduc nejustificat numarul lor la 5-6 pinze) cu datare aproximativa, paternitatea unora raminind inca contraversata. Se presupune, ca Djordjoni ar fi invatat la Djovani Bellini, renumit maestru al Renasterii venetiene timpurii, in atelierul caruia s-au format artisti plastici celebri, precum Titian, Sebastian del Piambo si Palma Vechio (cel batrin). Intilnirea cu Leonardo da Vinci, care vizitase Venetia la inceputul anului 1500, a avut o importanta pentru tinarul artist plastic, acesta din urma preluind de la celebrul maestru procedeul sfumato. Spre deosebire de alti pictori venetieni, ce modelau forma de cele mai multe ori cu ajutorul culorii, el folosea pe larg si clarobscurul. Se cere mentionat faptul, ca Djordjoni detine un loc aproape la fel de important in dezvoltarea scolii venetiene, ca si rolul jucat de Leonardo in impulsionarea artei scolilor Italiei centrale. Djordjoni era un om neobisnuit de dotat. Natura l-a inzestrat cu talentul fericit de a picta cu nespusa usurinta. Coloritul lui in ulei si fresca era ba viu, stralucitor, ba uneori moale si intr-atit de dulce in trecerile de la lumina la umbra incit multi dintre cei mai buni maestri de atunci il recunosteau drept un artist nascut spre a insufla viata figurilor. , -scriau cu incintare Vazari, care vizitase Venetia dupa treizeci de ani de la moartea lui Djordjoni. Tot de la el aflam, ca artistul cinta dumnezeeste, acompaniindu-se la lauta, era un barbat chipes caruia-i placeau desfatarile amoroase. Prima dintre marile opere timpurii sigure ale maestrului e Madona Castelfranco) pe la 1505, catedrala orasului Castelfranco), un tablou de altar de doi metri inaltime, pictat pentru mica capela de familie amenajata in catedrala urbei de catre patricianul local, cunoscutul condotier Tutio Constantio, in memoria fiului sau mort de tinar intr-o campanie. In acest tablou Djordjoni aprope ca nu iese din cadrul procedeelor compozitionale folosite in cuantrocento. Compozitia e simpla, echilibrata, constituita pe principiul piramidal atit de indragit de Leonardo da Vinci. In centrul e dispusa Madona cu pruncul dormind in brate sta asezata pe un tron foarte inalt, speteaza caruia este acoperita cu o fisie de tesatura imprimata (procedeu curent folosit de pictorii venetieni). Maria, cufundata in ginduri, priveste absenta in jos, dincolo de cadrul tabloului, fara a observa sfintii ce stau la picioarele tronului. Unul din ei e imbracat in marmura de cavaler licarind sters, celalalt e in odajdii de calugar franciscan. Figurile, ce par la prima vedere in deplin dezacord, sint legate intre ele prin firele invizibile ale]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Inceputul Lumii Brancusi</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-inceputul_lumii_brancusi.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Brancusi a reprezentat pentru sculptura o noua treapta: esentializarea. Incercand sa elimine toate elementele care nu sunt strict necesare reprezentarii unei idei, Brancusi afirma in legatura cu ciclurile sale de Pasari Maiastre si Pasari in Spatiu ca ceea ce dorea sa redea prin sculptura nu era pasarea ca fiinta zburatoare, ci zborul insusi. Astfel, trecand de la busturi clasice la statui stilizate precum Rugaciunea sau, mai tarziu Cocosul, Brancusi se indreapta catre o reprezentare absoluta a unei idei. Astfel apar formele aerodinamice si aproape irecognoscibile ale Miracolului, Focii, Broastei testoase in zbor si ciclul ovoidelor. Tema ovoidului l-a preocupat pe sculptor pe parcursul a treisprezece ani, de la Prometeu din 1911 pana la Inceputul lumii din 1924 (reluare in bronz lustruit a sculpturii omonime din 1920). Simplitatea formei de ou este, paradoxal, incarcata de simbolism. In acest eseu voi analiza opera care inchide ciclul ovoidelor, Inceputul lumii realizata in 1924, in atelierul de la Paris. Forma este simpla, un ovoid clasic, de bronz, insa ceea ce este deosebit fata de celelate creatii din acelasi ciclu este faptul ca suprafata este lustruita in asa fel incat actioneaza ca o oglinda. Astfel, in adancul Inceputului Lumii se oglindeste privitorul, cu propriul sau univers imediat. Materialul efemer se reflecta in oul simbolic. Brancusi a realizat aceasta sculptura ca o sculptura dinamica, in sensul ca ea se schimba cu fiecare miscare ce se petrece in jurul sau. Nu numai oul de bronz lustruit realizeaza ideea, scopul, ci creeaza un tot cu momentul prezent care se oglindeste in suprafata sa mereu schimbatoare. Simbolic, oul devine Oul Primordial din care a luat nastere lumea, sau in conceptia hermetistilor, viata in forma pura. In mitologia buddista, Buddha, spargand Oul Cosmic, sparge coaja nestiintei. In cazul sculpturii lui Brancusi, oul devine o oglinda nemuritoare a unui numar infinit de inceputuri, unite prin acest simbol intr-o singura lume, caci daca din Oul Primordial lumea a luat nastere o data, in Inceputul lumii, lumea se naste neincetat. Sculptura este prin esenta sa, ceva static, care nu se schimba. Brancusi insa, prin intreaga sa opera, lupta sa sparga granita dintre miscare si nemiscare, viata si neinsufletire. Rezultatul acestei lupte este o maniera de sculptura abstractizata. Piatra devine imateriala. Devine zbor. Bronzul devine Timp si Nemurire. Se anuleaza deci conceptia clasica despre sculptura, relevand o dimensiune cu totul noua si neasteptata. Ceea ce este real spunea Brancusi nu este forma exterioara, ci esenta lucrurilor. Pornind de la acest adevar, nu poti exprima esenta realului imitand suprafata exterioara a lucrurilor. In legatura cu tema ovoidului in creatia sculptorului Brancusi, poetul american Ezra Pound spunea: () trebuie sa retinem faptul ca Brancusi avea sa realizeze forma pura, libera de orice gravitate terestra, o forma atat de libera in propria ei]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Leonardo Da Vinci Pictura</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-leonardo_da_vinci_pictura.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Intreaga arta a secolului al XV-lea florentin, cu izbanzile si problemele sale, a fost rezumata si dusa pana la cea mai inalta expresie a sa de mostenitorul genial care a fost Leonardo da Vinci. Expresia si proportia, perspectiva si anatomia; compozitia geometrica stricta si redarea  detaliului, relieful figurilor si integrarea lor in peisaj, toate aceste exigente contrarii deveneau pentru Leonardo compatibile gratie clarobscurului : la el, lumina si umbra creeaza spatiul, invaluie formele, estompeaza departarile, armonizeaza culorile si sunt uneori parca variabila materia a tablourilor sale. Dar e greu sa-l consideram pe Leonardo numai ca pictor; a jucat doar un rol de aceeasi importanta in arhitectura si in sculptura-rol pe care-l, ghicim din schitele sale si din cateva imitatii nesigure; si numai scrierile lui literare, stiintifice si teoretice ne dau cheia picturii si a intregii sale activitati. Fiu de notar, nascut in satul Vinci, dat de tatal sau la 17 ani, in 1469, ca ucenic pe langa Verocchino, devenit maestru independent in 1475, Leonardo a parasit Florenta in 1481, inrand in slujba lui Ludovico Moro, ducele Milanului. Din aceasta perioada florentina dateaza  Bunavestire  de la Uffizi, subtila si fermecatoare, dar a carei executie stricta si bogatie ornamentala tin evident de atelierul lui Verrocchino; mai personal, de pe atunci fascinat, e portretul Ginevrei Benci, scaldat in clarobscur. Inchinarea Magilor, neterminata, anunta toate preocuparile viitoare: piramida de figuri, peisaj vast, efecte de lumina, miscari ale multimii si mimica expresiva-totul tratat, ca mai tarziu in Cina cea de taina  de la Milano, in sensul unei subite revelatii spirituale. Anii milanezi (1481-1499) vad nascandu-se printre mii de lucrari si de proiecte, Fecioara intre stanci , adevarat manifest al luminismului si al principiilor de compozitie, si Cina cea de taina (1499), opera monumentala pe linia Masaccio, dar de-o infinita bogatie de miscari si emotii, cuprinsa intr-o compozitie stricta si simetrica. O noua sedere la Florenta (1500-1506) e un prilej pentru crearea lucrarii Sfanta Ana (terminata mai tarziu), care rezolva magistral problema unitatii peisaj-figura si introduce intre personaje o lume de relatii subtile-gingasie omeneasca, intelepciune indulgenta-, ce nu exclude subtextul teologic. In aceeasi epoca, fresca Batalia de la Anghinari, parasita si ruinata in urma unei erori tehnice, analiza cu o rece participare aspectul pictural al aceste  prea bestiale nebunii care e razboiul, cu grimasele violentei si ale efortului, cu armuri ciudate, efecte de lumina in fum. Portretul Giocondei , pe care specialistii de azi tind sa-l dateze din anii romani (1513-1515), reia, dupa experientele diferite ale portretelor milaneze (Doamna cu hermina, Muzicianul), formula din  Ginevra Benci, incomparabil adancita insa. Stapanirea clarobscurului delicat, calitatile tactile, compozitia armonioasa si-au exercitat fascinatia cu mult]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Pablo Ruiz Y Picasso</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-pablo_ruiz_y_picasso.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Picasso, Pablo Ruiz y (1881-1973), pictor spaniol, ce este considerat unul dintre cei mai importanti artisti din secolul 20. El a experimentat o mare varietate de stiluri si teme in intreaga sa cariera. Pe langa contributia lui Picasso la arta, el a fost printre primii ce au practicat acel nou curent numit cubism, a inventat colajul sau fotomontajul ca tehnica artistica, si a dezvoltat asamblarea in sculptura. Picasso s-a nscut in Malaga, Spania cu numele pablo Ruiz si mai tarziu a adoptat numele de fata al mamei sale  Picasso  cum este el cunoscut astazi. Dar desi s-a nascut in Spania Picasso si-a trait mare parte din viata in Franta. Tatal lui pictorului, ce era un profesor de arta, imediat si-a dat seama ca copilul lui Pablo era un copil minune. Pablo Picasso a studiat pentru prima data arta privat impreuna cu tatal sau iar apoi la Academia de Arte Frumoase din La Coruna din Spania unde a invatat si tatal sau. Primele picturi ale lui Picasso cum ar fi  Studiul unui trunchi si Dupa punerea tencuielii au demonstrat nivelul ridicat de competenta tehnica pe car il atinsese la numai 14 ani. In 1895 familia sa s-a mutat la Barcelona dupa ce tatal sau a obtinut postul de predare la Academia de Arta din Barcelona. Picasso a fost admis la clasele superioare ale academiei dupa ce intr-o singura zi a facut examenul de intrare pe care cursantii obisnuiti le trebuiau o luna ca sa-l faca. In 1897 pictorul a plecat din Barcelona Pentru a studia la Madrid. Nesatisfacut de instruirea de acolo a plecat si sa intors la Barcelona. Dupa ce Picasso a vizitat in anul 1900 Parisul el a facut calatorii intre Franta si Spania pana in 1904 cand a decis sa se stabileasca in capitala Frantei. In Paris el a intalnit si a experimentat multele stiluri moderne artistice. Pictura Le Moulin de la Galette a dezvaluit interesul pictorului in viata de noapte a Parisului. In adaos la picturile cu cafenele, el a mai desenat peisaje si portrete ale prietenilor. Din 1901 pana in 1903 Picasso a inceput sa deseneze in adevaratul lui stil, aceasta perioada fiind cunoscuta ca perioada albastra. Folosind in picturile sale numai albastru Picasso picta figuri singuratice si hainele pe care le purtau oamenii in desenele sale vorbeau de la sine de caracterul umil al statutului lor social. In pictura Chitaristul batran Picasso a accentuat saracia si pozitia sociala de proscris, acest lucru fiind intarit si de conturarea corpului cu negru, ca si cum chitaristul ar fi fost in afara mediului. Chitaristul este prins in cadru cum este prins si in saracie. Desi Picasso a subliniat infatisarea neingrijita a fetei chitaristului, nici imbracamintea si nici locul unde se afla nu exprima un timp sau un loc precis. Acesta lipsa de specificatie sugereaza ca Picasso a intentionat sa faca o afirmatie generala despre alineatia umana decat o afirmatie particulare despre clasa inferioara din Paris. De ce albastrul a dominat in picturile lui Picasso in aceasta perioada ramane]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Posteritatea Artistica A Lui Andreescu</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-posteritatea_artistica_a_lui_andreescu.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Este greu de apreciat, numai pe baza lucrarilor executate in timpul sederii lui la Paris, unde l-ar fi condus pe Andreescu propriile cautari in domeniul picturii, daca ar fi avut ragazul sa lucreze mai mult decat cei 3 ani pe care-i mai avea de trait dupa sosirea lui in capitala Frantei. Bazati pe exemplul lui Grigorescu, cat si pe cel al pictorilor care l-au urmat, putem insa presupune ca nici Andreescu nu s-ar fi angajat pe calea investigarilor de ordin formal initiate de impresionisti. Exista mai multi factori care pledeaza in favoarea unei atari presupuneri. Mai intai constiinta chiar daca difuza, puternica, totusi, la cei mai reprezentativi dintre pictorii romani care i-au urmat lui Grigorescu si Andreescu de a face parte dintr-o alta sfera de cultura, cu alte coordonate si alte idealuri spirituale si culturale. Era vorba, asadar, in primul rand, de o diferenta de continut a sensibilitatii, de o diferenta de mesaj artistic. Realitatile din tara lor nu ajunsesera a fi identice cu cele care erau atunci la ordinea zilei la Paris. Artistii francezi isi puteau permite sa problematizeze arta, dar pentru Grigorescu si Andreescu o astfel de atitudine cu privire la arta le-ar fi parut, desigur, total nepotrivita in raport cu problemele ce confruntau in acel moment societatea si cultura romaneasca. Se pare ca singura lor dorinta a fost aceea de-a se forma ca artisti, de-a se desavarsi profesional dupa exemplul celor mai seriosi pictori cu a caror arta simteau afinitati, pentru ca, intorsi acasa, sa poata dota cultura tarii lor cu o temelie solida si sigura. Nu trebuie sa se uite, de asemenea, ca ambii artisti in special Andreescu nu ajunsesera la Paris prin propriile lor mijloace materiale, ci ca erau stipendiati de persoane sau institutii in fata carora trebuiau sa-si justifice oricand activitatea prin opere prezentand cele mai bune garantii de seriozitate. Poate ca in loc de a cauta motivari plauzibile de ordin conjunctural ar fi mai rodnic sa ne marginim a vedea cauza acestei rezerve in propria lor structura sufleteasca si spirituala, in gradul de intelectualizare a gandirii lor artistice. Se stie ca intelectualismul, adica trairea realitatii in mod preponderant in planul ideii, predispune gandirea in cazul de fata, cea artistica la proiectarea ei in domeniul ipoteticului, al speculativului. Dotati cu o structura sufleteasca si spirituala configurata mai curand pe actul de a crede, decat pe modern sceptica si caracteristic citadina deprindere de a presupune, Grigorescu si Andreescu vor fi gasit ca drumul pe care se angaja in acel moment pictura impresionista era de natura sa deplaseze posibilitatile lor de exprimare spre niste zone ale limbajului plastic in masura sa-i instraineze atat de continutul sensibilitatii lo, de consonanta acesteia cu mediul din care proveneau, cat si de idealurile lor nationale. Asa se explica poare faptul ca, desi ei insisi se oprisera asupra unora dintre experientele impresioniste, ei n-au aderat]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Rafael</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-rafael.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: El a rezumat, ca si Giotto, un moment nepieritor. A reprezentat acel echilibru pe care Italia il cauta cu atata neliniste si care, data fiind ciocnirea patimasa a sensibilitatii si a inteligentelor, nu putea sa se realizeze prin multimea insasi. Nu poti sa nu faci o apropiere intre aceste doua spirite. Rafael este, insa fara indoiala, impreuna cu Giotto, in istoria picturii, singurul care raspandeste in noi acea dulceata profunda, prin toate facultatile noastre de a gandi si de a simti. La drept vorbind, stiinta lui domina, el nu are forta directa care da decoratorului din Padova si din Assisi un ton mai viril, o candoare mai plina de voiosie, o credinta mai linistita in lucrurile pe care le povesteste pe ziduri. Dar nu stii, cand privesti sibilele sau frescele din Vatican, daca ai sub ochi eroi sau sfinti, martiri filosofi sau venere, zei evrei sau zei pagani, simti doar ca sunt forme care se armonizeaza si se intrepatrund, culori ce se cheama intre ele si isi raspund, o unduire de Ce vrea sa spuna si unde a vazut el imbinandu-se astfel tot cee ste gandire, tot ce este gingasie feminina si tot ce este forta masculine, tot ce este sovaitoare a secolelor care vor sa stie? El a studiat, in mod distrat poate, ceea ce se facuse inaintea lui, ceea ce se facea in jurul lui, a parut ca abia se priveste lumea infinit profunda si multipla a miscarilor, a culorilor si a formelor, n-a ascultat zgomotele din preajma si n-a respirat parfumul florilor si al femeilor decat cu fervoarea nepasatoare a unei finite care isca, pe unde trece, armonia si catre care iubirea vine fara a fi chemata, le-a adunat pe toate in el ca intr-un centru sonor, fara a se intreba prea mult de unde veneau toate, si toate, dupa ce s-au topit fara impotrivire in sufletul lui, au iesit din el in valuri ample, calme, tot atat de greu de sfaramat ca si ritmul misterios in care bat inimile, in care se nasc, si mor si invie anotimpurile, in care rasare si apune soarele in fiecare dimineata si in fiecare seara. Rafael murise de multa vreme, dar poate ca Michelangelo, care nu-l iubise totusi, se gandea mai mult la Rafael decat la el insusi cand spunea: Pictura buna este pioasa prin ea insasi, caci sufletul se inalta prin efortul pe care trebuie sa-l faca pentru a ajunge la perfectiune si a se conopi cu Dumnezeu: pictura buna este un efect al acestei perfectiuni divine, o umbra a penelului lui Dumnezeu, o muzica o melodie. Numai inteligentele cele mai inalte izbutesc sa o inteleaga. Rafael este unul dintre calomniatii istoriei, si chiar printre aceia care au laudat-o cel mai mult. Acea inepuizabila tinerete ce iradiaza din el, care se accentueza de la opera la opera, si care daca ar fi trait pana la adanci batraneti, n-ar fi incetat sa se inoiasca pentru ca ea era anterioara fiinite sale si trebuia sa-i supravietuiasca, precum primaverile si toamnele care vor continua sa rodeasca in ciuda iernilor adunate peste ele, a fost pusa pe socoteala varstei sale fragede.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Stefan Luchian</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-stefan_luchian.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 1884 - Prima pictura cunoscuta, un mic tablou in ulei, reprezentand o casa, semnat Luchian St. cl. III 1885 - Se inscrie la Scoala de belle arte din Bucuresti, dupa ce refuzase sa raspunda la examenul de admitere la Liceul militar. In acelasi an se inscrie si la conservator, unde urmeaza flautul 1887 - In iunie, semneaza, alaturi de alti colegi, o cerere de permis pe calea ferata pentru o excursie de studii 1888 - La sfarsitul anului scolar obtine mentiuni la consursurile de anatomie si de cap de expresie 1889 - La concursul de sfarsit de an i se decerneaza medalia de bronz la pictura, studiu dupa natura si cap de expresie In octombrie pleaca la Munchen unde, in urma unui concurs, intra la Akademie der Bildenden Kunste, impreuna cu Ludovic Dolinschi si Oscar Obedeanu. Are ca profesor pe Johann Caspar Herterich In decembrie, intr-o scrisoare adresata profesorului sau, Theodor Aman, scrie ca in asteptarea posibilitatii de a lucra copii in Vechea Pinacoteca isi scurteaza timpul facand crochiuri si citind 1890 - Apare in revista Generatia viitoare poezia Sub camasi de borangic, semnata Stefan Luchian (Munich) Executa un portret-compozitie al lui Mihai Eminescu, inspirat de lectura Poeziilor acestuia, portret a carui reproducere fotografica i-o comunica lui Titu Maiorescu Aprilie: executa in Vechea Pinacoteca o copie dupa Sfanta Familie, de Rembrandt, pe care o expediaza in tara Iunie: se intoarce in tara Decembrie: expune, pentru prima oara, cinci picturi in cadrul primei expozitii, la Ateneu, a nou infiintatei asociatii artistice Cercul artistic 1891 - Martie: pleaca la Paris, unde se stabileste in Cartierul Latin, in Bulevardul St. Michel, 48 3 Mai: alaturi de alti studenti romani, ia parte la serbarea organizata la St. Cloud de sectia pariziana a Ligii Culturale 1892 - Februarie: termina un tablou de mari dimensiuni Un convoi la Plevna, pe care intentiona sa- trimita la Salonul Parizian. In acceasi luna, este nevoit sa se intoarca in tara urmare decesului mamei Septembrie-octombrie: pleasca din nou la Paris. Probabil acum se inscrie la Academia Julian, lucrand in atelierele lui W. Bouguereau si Tony Robert-Fleury. Tabloul La malul marii, datat 1892 Paris. Picteaza, printre altele, doua tablouri reprezentand aspecte de pe campul de curse: La Auteuil si Ultima cursa de toamna 1893 - Martie: se intoarce in Bucuresti si expune patru tablouri la expozitia Cercului artistic Iulie-Octombrie: petrece vara si toamna la Jugureanu, la matusa sa Sevastia Mirzescu: Recitam versuri, pictura nu mai faceam Figureaza ca membru activ printre semnatarii statutelor Cenaclului artistic, votate in sedinta din 23 octombrie 1894 - Incepe sa se faca cunoscut ca un personaj important al cafenelei artistice bucurestene Martie-Aprilie: deschide, impreuna cu Titus Alexandrescu, o mica expozitie intr-un atelier din strada Regala nr. 11, unde se si instalase. Datat 1894, un laviu infatisand un]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Substante Filmogene Verniurile</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-substante_filmogene_verniurile.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: vernis de ulei vernis de succin vernis de copal alte verniuri vernis de retus vernis cu esenta de terpentina vernis cu alcool vernis izolant vernis din albus de ou vernis de tablou sau final vernis din ceara vernis cu rasini sintetice 3. Clasificarea substantelor filmogene: substante dispersabile in apa rasini termostabile rasini alcoolice uleiuri sicative rasini sintetice 4. Proprietati fizice ale solutiilor de vernis: culoarea transparenta vascozitatea uscarea 5. Proprietatile peliculei de vernis: elasticitatea peliculei luciul peliculei reversibilitatea comportarea in conditii de umiditate ingalbenirea peliculei 6. Concluzii Bibliografie 1. Introducere Definitie: substantele filmogene sunt substantele folosite la prepararea straturilor de protectie (verniuri) pentru pictura. Se folosesc unele substante dispersabile in apa, unele rasini sau uleiuri sicative. Verniurile (itl. vernice, frc. vernis, ger. lack) sunt lichide mai mult sau mai putin dense, transparente sau slab galbui, compusi din rasini naturale sau sintetice solubile in solventi organici sau uleiuri sicative si care formeaza o pelicula prin uscare. Verniurile isi au numele dupa rasinile sau dupa solventul pe care il contin si doar unele din materiale sintetice, folosite in industrie, pot infrunta intemperiile. 2. Clasificarea verniurilor dupa functiile lor 2. 1. Vernis de pictura se adauga in culori pentru a imbogati liantul si pentru modificarea fluiditatii culorii care, astfel, devine transparenta si se usuca mai repede. In acest scop sunt folosite verniurile pe baza de rasini moi (damar, terebentina de Venetia), ulei de in si un solvent (esenta de terebentina): 2. 1. 1. vernis de ulei - este cel mai simplu ulei gras, este insusi uleiul vegetal sicativat (fiert la soare sau fiert cu materii oxidante). Intrucat acest ulei este prea gros, el trebuie subtiat cu esenta de terebentina sau cu toluen, intins cald si uniformizat. Din Erminie aflam urmatoarea reteta pentru verniul de ulei: 100 dramuri ulei alb fiert la soare se amesteca cu 100 dramuri pegola si 50 dramuri mastica. Daca este prea inchegata si nu se poate intinde, se pun 20 dramuri de unt de neft sau ulei nefiert ca sa se subtieze. 2. 1. 2. vernis de succin (chihlimbar) - este cel mai dur. Aceasta calitate o are nu numai din cauza proprietatii de soliditate a succinului ci si a dizolvantului uleios care intra in cantitate apreciabila in pelicula. O reteta mai economica ar fi: . se fierbe 3 parti ulei de in, ca sa elimine orice umiditate, si din el se pune peste 2-ua parti succin pisat pana il acopera, apoi se fierb impreuna pana se topeste succinul si se adauga si restul de ulei. In timpul fierberii, amestecul se umfla si se degaja vapori care se aprind foarte usor. De aceea vasul, gol 2/3, se fereste de flacari. Daca este prea gros, se pune si esenta de terpentina sau un solvent nafta, si se mesteca]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Tehnologia Artelor Plastice</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-tehnologia_artelor_plastice.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Plutarh: In arta nimic din cea ce este bine facut nu este intamplator; nu cunosc nici un caz in care o lucrare sa fii reusit, altfel decat datorita previziu-nii si stiintei artistului. Definitie: tehnica sau tehnologia artelor plastice este un asamblu de principii si reguli, privind mijloace de materiale cu ajutorul carora se exprima gandirea estetica (artistica). Subjectivul are o importanta primondiala in procesul de realizare a unei lucrari de arta. Alegerea corecta a suportului pentru tehnica folosita este primul pas pe care artistul plastic il realizeaza in procesul de creatie, de elaborare a lu-crarii respective. Astfel: alegem suporturile in functie de tehnicile si materialele folosite pentru realizarea lucrarii de arta si bineinteles in functie de tema aleasa. Alegerea corecta a suportului difera de la tehnica la tehnica. De aceea in cele ce urmeaza amintim cateva feluri de suporturi in functie de tehnica aleasa, astfel: -Arta monumentala: perete (tencuiala), lemn etc.; -Sculptura: lut, ipsos, piatra, metal, lemn etc. III. Cartela de culori si organizare paletei Cartela de culori: Alb de titan Alb de zinc Alb de argint Galben citron Galben crom Galben cadmiu Orange (oranj) Ocru galben Ocru auriu Siena naturala Siena arsa Rosu englez Umbra naturala Umbra arsa Pamant ars Rosu vermillon Rosu cadmiu Rosu permanent Rosu cinabru Carmin Lac garanta Albastru ceruleum 31. Negru de fum 32. Negru ivoriu Paleta de culori: Culoarea carnati (culoarea pielii umane) se obtinedin combinatia culorilor orange, ocru auriu si alb. IV. Atelierul de creatie Atelierul de creaatie este a cea incapere in care artistul plastic isi desfasoara activitatea. Atelierul de creatie trebuie sa aiba cel putin 35-45 mp. Pe langa atelierul propriu zis artistul trebuie sa dispuna si de spatii anexa pentru depozitarea materialelor, pentru prepararea unor operatiuni auxiliare necesare in activitatea de creatie. Lumina obligatorie in atelierul de creatie este lumina naturala venita dinspre NORD. Asezarea sevaletului. Def.: sevaletul respectiv suportul se va aseza in asa fel incat lumina sa vina din partea opusa mainii cu care lucrezi. V. Cele sapte minuni ale lumii (cele sapte monumente celebre ale lumii) Celesapte minuni ale lumii antice este numele sub care sunt cunoscute, sapte realizari grandioase, capodopere ale artei, arhitecturii si sculpturii monumentale. Statuia lui Zeus din Olimpia Mausoleul din Halicarnas Gradinile suspendate ale Semiramidei Colosul din Rhodos Farul din Alexandria Templul zeitei Artemis Piramida lui Keops de la Gizeh (marea piramida)]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Teoria Artei Plastice</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-teoria_artei_plastice.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Pe baza artei crestine vechi si sub influenta artei antice din Egipt, Siria si Persia, in Imperiul Roman de Rasarit, numit si Bizantin, avand capitala la Constantinopol, a aparut un nou stil artistic - stilul bizantin. Caracterizata printr-o mare varietate de forme si bogatie ornamentala, este o arta de curte, somputoasa cu diferite simboluri si opere realizate in sec. V-lea si al XV-lea, in Imperiul Bizantin. Existau doua tipuri de biserici: cu plan rotund construite deasupra criptelor martirilor crestini sau ale unor principi (Mausoleul Gallei Placidia Ravena) si cu plan dreptughiular (bazilici) orientate spre rasarit si destinate cultului (Sfanta Sofia Constantinopol, San Vitale Ravena, etc. ). Pictura bizantina continua traditia pictorilor greci si romani; mozaicul mausoleului Gallei Placida din Ravena (sec. V) mai pastreaza viziunea romano-elenistica in care predomina motivele florale si zoomorfe. Inaltarea = Relief in fedeles Christos Pantocrator = Sf. Sofia Blandul Pastor = Galla Placida = Ravena Maica Domnului din Vladimir =Icoana bizantina Zidurile Conastantinopolui = lucrare bizantina Arta Romanica Arhitetura este dominata de constructii masive si severe: catedrale, manastiri, castele, fortificatii, realizate mai ales din piatra, cu ziduri groase, turnuri inalte si ferestre inguste. Principalele caracteristici ale acestor constructii sunt bolta in semicerc si forma de arc in plin cintru a putinelor deschideri practicate in ziduri: ferestre, portaluri si arcade. Fiecare cladire bisericeasca din Pisa domul, baptiseriul si clopotnita are o forma constructiva simpla, iar suprafata este impodobita cu coloane din marmura alba; cele mai renumite catredale sunt cele din Politiers si Arles, Franta, din Warms, Germania, s. a. Lucrari romanice: - Biserica Manastirii Voronet Biserica St. Benoit-Sur-Loire (Cupola) Iisus vorbind ucenicilor = miniatura Fecioara = detaliu (fresca) Apostol = detaliu (fresca) Batalia de la Hastings = tapiserie catedrala din Bayeux Instiintarea pastorilor = pictura romanica Lucrari romanice (din Romania): - Biserica manastirii voronet Arta Gotica Arta Gotica a aparut in Franta, in prima jumatate a sec. al XII-lea, iar acesta se raspandeste cu repeziciune in vestul si centrul Europei si anumite elemente decorative ajung chiar in Transilvania si Moldova. Catedralele sunt foarte inalte, zvelte cu turnuri ascutite si basoreliefuri si vitralii viu colorate, reprezentand scene religioase. Cele mai cunoscute catredale in stil gotic se gasesc in Franta la Reims, Amiens, Paris (Notre Dame), in Germania (Koln), in Spania (Burgos), in Anglia (Worcester), in Italia (Domnul din Milano), in Cehia (Sfantul Vit din Praga), in Romania (Sf. Mihail Cluj si Biserica Neagra Brasov). O capodopera a picturii gotice este Altarul din Trebon, Cehia. Vitraliile viu colorate redau cu maiestrie sfinti, oameni, animale, plante etc.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Van Gogh</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-arte_plastice~nume-van_gogh.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Acest om ori a fost nebun, ori i-a depasit pe toti, dar nu exclud sa fi fost si una si alta a spus Pissaro multi ani dupa moartea lui Van Gogh. Aceasta este probabil cea mai buna caracterizare de pana acum a omului care a iubit pictura pana la nebunie si pana la moarte. Vincent Van Gogh s-a nascut pe 30 martie 1853 la Groot Zundert, in nordul Brabantului, in Olanda. Tatal sau, Theodorius, a fost preot reformat. Dintre cei cinci copii ai familiei el a fost cel mai in varsta. Legatura cea mai stransa a avut-o cu fratele mai mic cu patru ani, Theo, care l-a ajutat intotdeauna atat pe plan spiritual cat si pe plan material. Cand a inceput sa lucreze la renumita Galeria Goupil din Haga, Van Gogh avea 17 ani. Doi ani mai tarziu avea sa scrie prima scrisoare catre Theo. Corespondenta celor doi frati reprezinta un fenomen ciudat. Cele mai multe informatii despre Van Gogh ne provin din cele aoproximativ 650 de scrisori pastrate. Vincent a fost un salariat perfect, de aceea Galeria l-a insarcinat cu conducerea reprezentantei din Londra, apoi a celei din Paris, deoarece tanarul vorbea cursiv engleza si franceza. Van Gogh paraseste definitiv Galeria in 1876. Cateva dintre numeroasele lui picturi: Muncitor Miner, Suferinta, Spitalul Psihiatric Saint Paul din Saint-Remy, Barci pe plaja Saintes-Maries-De-La-Mer, Tarani mancand cartofi, Pod pe ploaie, Mos Tanguy, Restaurantul Podul Sirenei, Autoportrete, Podul Langlois (din Arles), Floarea Soarelui, Lan de floarea-soarelui, Noapte instelata, Terasa Cafenelei din Piata Forum, Camera Galbena, Scaun cu pipa, Portretul Doctorului Gachet, Portretul lui Joseph Roulin, Portretul Doamnei Ginoux in costum artezian, Chiparosi, Strada cu chiparosi si stele, Biserica din Auvers, Lan de grau cu corbi, Irisi. Pe 17 aprilie ii scrie lui Theo: Am adus o pictura. Pe podul rulant trece o caruta nu prea mare, fundalul este cerul albastru. Si raul este albastru, malul portocaliu si verde, un grup de spalatorese poarta baticuri si caftane colorate. Este vorba despre podul Langlois, care si-a primit numele de la podarul care ridica si cobora podul. In mai este gata a doua versiune. Pe pod se vede o doamna cu o umbrela, iar casa podarului se intrevede intre doi chiparosi. Van Gogh creeaza o armonie prin amestecul culorilor complementare intre ele fiind doar opozitie. Aceasta lucrare este simetrica. Domina culorile deschise, alocuri transparente, pe care le utilizeaza cu predilectie in aceasta perioada. E caracteristica trasarea precisa a contururilor, clara influenta a picturii japoneze. Insusirea tehnicii picturale fara cusur o datoreaza japonezilor. Nu pastreaza mult din tehnica impresionista, care se bazeaza pe contopirea contururilor. La pictarea suprafetei apei se pot descoperi urmele pointilismului. Podul Langlois are cinci versiuni, doua desene si o acuarela. Van Gogh a ramas fidel pana la moarte vocatiei sale pentru pictura. El a fost si va fi unul dintre cei mai mari pictori ai secolului al XIX-lea.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
    </channel>
</rss>

