<?xml version="1.0" encoding="ISO-8859-1"?>
<!-- generator="FeedCreator 1.7.2" -->
<?xml-stylesheet href="" type="text/xsl"?>
<rss version="2.0">
    <channel>
        <title>RSS Arhiva Referate Scolare, Referate Online</title>
        <description><![CDATA[Cea mai mare arhiva online cu referate scolare / referate online. Materialele sunt postate de utilizatori si pot fi consultate GRATUIT.]]></description>
        <link>http://www.tocilar.ro/flux_rss.html</link>
        <lastBuildDate>Wed, 23 May 2012 22:00:55 +0100</lastBuildDate>
        <generator>FeedCreator 1.7.2</generator>
        <image>
            <url>http://www.tocilar.ro/img/ico_logo.gif</url>
            <title>Tocilar.ro Logo</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/</link>
            <description><![CDATA[RSS sustinut de Tocilar.ro. Click pentru a ne vizita.]]></description>
        </image>
        <item>
            <title>Agricultura Generala Factori De Vegetatie</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-agronomie~nume-agricultura_generala_factori_de_vegetatie.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Factorii de vegetatie sunt elemente ale mediului naltural care intervin activ in viata plantelor. Cerintele plantelor fata de factorii de vegetatie variaza mult de la o specie la alta sau hibrid, precum si pe faze de vegetatie. In ultimul timp factorii de vegetatie sunt numiti tot mai frecvent si factorii econogici. Lumina aree un rol deosebit pentru viata plantelor. Prin lumina, energia soarelui se integreaza in planta sub forma de energie potentiala. Lumina conditioneaza desfasurarea procesului de fotosinteza, aparitia organelor florale, inflorirea, fructificare, rezzistenta la cadere. Energia luminoasa este absorbita de clorofila, care, prin procesul de fotosinteza, transforma bioxidul de carbon luat din frunze si apa absorbita de catre radacini, in monozaharide. In procesul de fotosinteza este folosita numai 1-5% din cantitatea de energie luminoasa care vine de la soare variind in functie de speciesau hibrid cultivat. Lumina influenteza viata plantelor prin intensitate, claitate si durata de iluminare. Intensitatea luminii Lumina puternica influenteaza favorabil infratirea, fecundarea, fructificarea, rexistenta la cadere, calitatea cerealelor, continutul de zahar si amidon si are contributie importanta la colorarea si gustul frunctelor. Exista si culturi la care o oarecare umbrire este favorabila, ca de exemplu inul si canepa de fuior, acestea fiind culturi care se seamana des, plantele crescand mai inalte si formand fibre mai subtiri si mai rezistente. Calitatea luminii Compozitia spectrala a luminii prezinta importanta pentru sinteza diferitelor substante. Razele rosii si galbene contribuie la sinteza dratilor de carbon, iar cele albastre la sinteza hidrantilor de carbon iar cele albastre la sinteza proteinelor. Durata iluminarii Reprezinta numarul de ore pe zi, cat plantele sunt expuse la lumina. La ecuator, zilele sunt egale cu noptile si au aceeasi durata tot timpul anului. Trecand de la ecuator spre poli, zilele devin din ce in ce mai lungi vara si din ce in ce mai scurte iarna. Plantele s-au adaptat la aceste conditii de lumina, fenomentul purtand denumirea de fotoperiodism. Ca urmare, se deosebesc: plante de zi scurta; plante de zi lunga; plante indiferente. Prin procesul de ameliorare a plantelor, au fost create soiuri si hibrizi pentru aceeasi specie, dar care au comportare diferita la durata zilei. Caldura. Pe tot parcursul perioadei de vegetatie, in sol si la suprafata solului, plantele au nevoie de o anumita cantitate de caldura pentru desfasurarea proceselor vitale: respiratie, transpiratie, fotosinteza, absorbtia apei. La temperaturi scazute, radacina plantelor absoarbe greu apa si elementele chimice nutritive si nu cresc. Aceeasi situatie se intalneste si cand temperaturile din sol nu sunt prea ridicate. Fotosinteza se desfasoara la temperaturi cuprinse intre 1 50 (C, intervalul optim pentru majoritatea plantelor fiind de 25 - 30 (C. La 35 (C, fotosinteza scade brusc]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Agricultura Generala Semanatul</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-agronomie~nume-agricultura_generala_semanatul.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Semanatul este lucrarea agricola ce consta in introducerea in sol a semnitelor la adancimi corespunzatoare cerintelor agrobiologice impuse de fiecare cultura, uniform repartizate, acoperirea lor cu sol afanat si tastarea sau nivelarea solului, astfel incat sa se creeze conditii de incoltire a semintelor si dezvoltarea plantelor. Pregatirea semintelor pentru semanat are ca scop asigurarea calitatii fizice si fiziologice superioare a semintelor. Principalele lucrari de pregatire, in functie de specificul fiecarei seminte sunt: uscarea, curatirea si sortarea, tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor, umectarea, preancoltirea, tratarea semintelor cu substante stimulatoare, scarificarea; granularea, drajarea, tratamentul cu Nitragin. Atunci cand la recoltarea culturii semintele au o umiditate mai mare decat cea a pastrarii, se recurge la uscare. Se face prin mai multe metode: la soare, pe arie batatorita sau platforma betonata, sub soproane, in magazii sau cu ajutorul unor instalatii speciale. Prin cuiratire se intelege indepartarea impuritatilor, iar prin sortare, separarea semintelor pe categorii dupa forma, marime si greutate. Curatirea si sortarea semintelor se realizeaza concomitent, cu diferite masini cum sunt: vanturatoarea, triorul, selectorul. Sortarea are importanta si pentru faptul ca masinile de semnatat lucreaza mai bine cu o samanta uniforma iar plantele vor raspandi si se vor dezvolta mai uniform. Tratarea semintelor impotriva bolilor si daunatorilor se face pe cale uscata, umeda sau termica. Tratamentul pe cale uscata consta in amestecarea semintelor cu substante chimice (insectofungicide), folosindu-se, in general, 100 250 gr. pentru 100 kg. samanta. Tratamentul pe cale umeda consta in cufundarea semintelor in solutii sau stropirea lor cu diferite solutii (sulfat de cupru 1%, formalina 0, 1%) si apoi uscarea lor. Tratamentul pe cale uscata si umeda se aplica pentru combaterea bolilor cu infectie germinala (sporii se gasesc la suprafata semintelor). Tratamentul pe cale termica se foloseste contra bolilor cu infectie florala, cauzate de ciuperci ai caror spori ajung in interiorul semintelor, cum este taciunele zburator al graului si orzului. Metoda este greu de aplicat in productie si de aceea se practica rar. Umectarea si preincoltirea se practica adesea la legume (spanac, castravete, ardei, tomate) cu scopul de a grabi si uniformiza rasarirea plantelor, de a scurta perioada de producere a rasadurilor sau completarea golurilor aparute in semanaturi. Semintele umectate sau preincoltite trebuie semnate imediat ce s-au zvantat usor, intr-un sol reavan. Scopul tratarii semintelor cu substante stimulatoare este de a stimula germinatia si cresterea plantelor, in special legume, folosindu-se substante chimice: auxine, vitamine, microelemente. Scarificarea consta in zgarierea invelisului prea compact al unor seminte tari (lucerna, trifoi, sulfina) pentru a usura patrunderea apei in samanta si grabirea]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Agricultura Generala Sisteme De Asolamente</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-agronomie~nume-agricultura_generala_sisteme_de_asolamente.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Prin asolament se intelege repartitia diferitelor culturi pe sole, intr-o exploratie agricola iar succesiunea lor in timp si in ciclul stabilit se numeste rotatie. Asolamentele pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere, cum ar fi: dupa numarul de sole, dupa structura culturilor si locul lor in exploratie, dupa productia principala (culturi pentru boabe, furajere, tehnice, legumicole etc). Niciunul din criteriile prezentate mai sus nu este riguror, multe grupe de asolamente avand caractere comune. Consideram mai potrivita clasificarea care are la baza structura culturilor ca un criteriu principal. Din acest punct de vedere pot fi: asolamente pentru cultura mare (asolamente agricole), furajere, legumicole, mixte. Asolamentele agricole: Sunt cele care cuprind plante din cultura mare. In functie de ponderea diferitelor plante sau grupe de plante, acestea pot fi: asolamente cu cereale paioase si prasitoare; cu prasitoare si cereale paioase; cu ierburi perene; cu sola saritoare amelioratoare etc. Rotatie de 2 ani: cereale de toamna; prasitoare Variatia cea mai folosita a acestei rotatii este: grau de toamna; porumb boabe. Este cea mai simpla rotatie practica de mai multe gospodarii taranesti, cu numeroase dezavantaje, la care se adauga si faptul ca aceste doua plante au agenti fitopatogeni si daunatori comuni. Rotatie de 3 ani: leguminoase + plante tehnice; cereale paioase; porumb boabe. Rotatie de 4 ani: leguminoase pentru boabe; cereale paioase plante tehnice; porumb boabe. Rotatie de 5 ani: leguminoase + plante furajere; cereale de toamna; cereale de toamna; porumb boabe + plante tehnice; proumb boabe + plante tehnice. Asolamente furajere: Ponderea in structura culturilor sau chiar in totalitate o au plantele furajere. Se organizeaza in unitati agricole cu sector zootehnic dezvoltat. Exemplu de asolament pentru zona de sud a tarii cu plante furajere anuale: borceag cu secara; porumb siloz; secara masa verde; sfecla furajera. Asolamente furajere sunt asolamentele care cuprind plante din grupe diferite de culturi, cum ar fi asomente cu culturi de camp si legumicole, al asolamentelor cu culturi de camp si furaje tc. Au o raspandire destul de mare, deoarece raspund unor cerinte economice permanente ale pietei. In cazul acestor asolamente, datorita diferentelor agrobiologice dintre plantele care se cultiva, precum si numarului mai mare de plante, este usurata gasirea de premergatoare mai potrivite fiecarei culturi, comparativ cu asolamentele specializate. Exemplu de rotatie de culturi pentru un astfel de asolament: leguminoase pentru boabe + plante tehnice; cereale de toamna; cereale de toamna (orz) cultura 1 + plante legumicole (cultura a 2-a); porumb boabe + porumb siloz. Asolamente legumicole: Pentru realizarea unor astfel de asolamente trebuie avute in vedere cateva considerente: Culturile legumicole, fiind mari consumatoare de apa]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Ameliorarea Cabalinelor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-agronomie~nume-ameliorarea_cabalinelor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Teoria, tehnologia si practica zootehnica se afla astazi intr-un proces de revizuire radicala. Intr-un asemenea moment, cand totul trebuie schimbat, tarile sunt puse din nou la acelasi start. Castigarea noii curse a dezvoltarii depinde mai mult de pornirea si comportarea pe parcursul ei, decat de handicapul dezvoltarii anterioare. Ajutati de sistemul nostru social, avem sanse foarte mari de a intra si de a castiga in competitie, daca actionam in timp util, inteligent, exact, curajos. De succesul obtinut in aceste domenii depinde ca in viitoarele decenii si secole sa intram in categoria debitorilor sau creditorilor pe planul productiei animale. Acum, mai mult ca in urma cu 40 de ani, este valabila afirmatia eminentului fondator al scolii zootehnice romanesti Gh. K. Constantinescu Cine va persevera in empirism va cadea infrant. Productia animala, realizarea de bunuri necesare omului prin folosirea animalelor este un eveniment relativ recent in istoria omenirii. Momentul ei de inceput il constituie domesticirea animalelor, procesul de trecere sub controlul omului a reproductiei, ingrijirii si hranirii lor; acest inceput a fost unul dintre primii pasi pe care i-a facut in actiunea sa pentru supunerea naturii, pentru folosirea mai buna a conditiilor pe care mediul le ofera vietii sale. Domesticirea calului a asigurat omului o sursa de viteza si putere ce nu a mai fost depasita decat dupa inventarea locomobilei cu vapori si a motorului cu ardere interna. Obiectivul principal in cresterea cabalinelor, il constituie imbunatatirea continua a potentialului lor de productie, in conditii de economicitate maxima. Realizarea acestui deziderat este determinat de caracterele, insusirile si particularitatile intrunite, care difera in functie de rasa si individ, respectiv de baza lor ereditara si interactiunea dintre acestea si conditiile mediului ambiant. In acest sens, nivelul productiei este determinat de gradul de manifestare a potentialului genetic al bazei ereditare, sub influenta directa a factorilor de mediu, care pot fi favorizanti sau inhibitori. Baza ereditara si conditiile de mediu, ca latura fundamentala si concreta in formarea fenotipului, se caracterizeaza prin relatii de interactiune si interdependenta ce se conditioneaza reciproc. Acestea pot suferi procese continui de imbunatatire astfel incat, sub raportul potentialitatii diferitelor caractere si insusiri, sa se poata manifesta prin indici biologici si economici superiori. Pe masura imbunatatirii factorilor de mediu si a realizarii lor la nivel optim, se favorizeaza exteriorizarea intregului potential genetic, astfel incat orice imbunatatire adusa in acest sens nu mai determina o manifestare fenotipica prin productie superioara, fiind necesar sa actionam asupra potentialului individual genetic. Deoarece potentialul genetic al unei populatii este determinat de proportia si de natura genelor si genotipurilor ce o formeaza, imbunatatirea bazei ereditare se poate realiza]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Animale Daunatoare Agriculturii Si Omului</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-agronomie~nume-animale_daunatoare_agriculturii_si_omului.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Lacusta calatoare traieste pe pajisti, pe campii, in lanurile de cereale. Are daua perechi de aripi: prima pereche este scortoasa, iar a doua pereche este transparenta. Ultima pereche de picioare, groasa si lunga serveste la sarit. Se hraneste cu plante pe care le roade si le sfarama, producand mari pagube agriculturii. Se inmulteste prin oua. Femela depune toamna zeci de oua intr-un fel de saculet in pamant. Primavara, din ele ies larve, care cresc repede adulti; metamorfoza este incompleta. Coropisnita traieste in soluri afanate si nisipoase. Corpul ei catifelat, de culoare roscata, are prima pereche de picioare adaptata pentru spalat. Cand sapa galerii, coropisnita distruge radacinile si tulpinile subterane ale plantelor de cultura. Ea este un daunator periculos in sere si rasadnite. Gandacul de Colorado ataca culturile de cartof si de plante inrudite cu acesta. Pe ellitrele lui galbene se gasesc 10 dungi negre. Pentru ca se hraneste cu frunzele plantelor sis a inmulteste de mai multe ori pe an, este extrem de daunator. Fluturele alb este cel mai raspandit fluture din livezi. Are aripile albe cu nervure negre. Toamna, femela depune oua, intr-o retea de fire, care sunt agatate de ramulrile pomilor. Primavara, din oua ies larve care ataca primele frunze si muguri florali, producand mari pagube livezilor. Musca de casa este raspandita pe toata suprafata pamantului. Corpul ei alcatuit din cap, torace si abdomen, prezinta anumite caracteristici. Capul are are doua antere, doi ochi mari si o trompa scurta. Prima pereche de aripi este bine dezvoltata; a doua pereche, redusa, are rol in mentinerea echilibrului in timpul zborului. Fiecare picior se termina cu 2 gheare si 2 penite lipicioase, cu ajutorul carora musca poate merge pe suprafete netede si lucioase, fara sa alunece. Se hraneste cu lichide pe care le suge cu trompa iar hrana solida o dizolva cu saliva si apoi o suge. Tantarul anofel traieste in lacuri si balti. Corpul lui fin are aripi lungi si subtiri. Masculul se hraneste cu seva si nectarul plantelor, iar femela inteapa pielea omului si a animalelor, sugand sange. Se inmulteste prin oua, pe care le le depune in apa. Larvele sunt paroase si negricioase; pulpele au o forma caracteristica. Din ele ies adulti. A cesct tantar transmite plasmodiul malariei de la omul bolnav la cel sanatos; el trebuie combatut cu substante chimice si prin secarea baltilor.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Combaterea Biologica A Insectelor Daunatoare La Porumb</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-agronomie~nume-combaterea_biologica_a_insectelor_daunatoare_la_porumb.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Dintre daunatorii porumbului se numara: lacusta calatoare (lacusta migratoria), lacusta italiana (Calliptamus italicus), lacusta marocana (Dociotaurus marocanus), cosasul verde (Tettigonia viridissima), paduchii de frunze ai porumbului (Rhopalosiphum maidis si Schizaphis gragraminum) carabusul de mai (Melolontha melolontha), carabusul de stepa (amoxia villosa), carabusii cerealelor (Anisophia sagettum si A. austriaca), purici de pamant (Chaetocnema aridula si Phyllotreta vittula) viermii sarma (Agriotes lineatus, A. ustulatus si A. obscurus), ratisoara porumbului (Tanymecus dilaticollis), buha samanatorilor (Scotia sagetum), Sfredelitorul porumbului (Astrinia nubilatis), molia porumbului (Sitotroga cerealella), musca suedeza (Ascinella frit), precum si insecte din fauna utila: Coccinella septempunetata si Chrysopa perla. Combatereabiologica consta in distrugerea daunatorilor plantelor cultivate cu ajutorul biopreparatelor si a dusmanilor naturali, hormonilor si antocidiei. Organismele folosite in combaterea biologica sunt: virusurile, bacteriile, ciupercile protozoarele, nematozii, insectele antropodele precum si unele verteblate. Metodele biologice de combatere prezinta avantaje apreciabile in comparatie cu celelalte procedee. Aceste avantaje sunt: Metodele pot fi folosite indiferent destadiul de dezvoltare a plantei, iar pentru efectuarea tratamentelor nu sunt necesare masuri speciale de protectie a muncii. Combaterea pe cale biologica a buhai (Scotia segetum) se realizeaza prin utilizarea parazitilor de oua, larve, pupe. Dintre acestia avilogul Trichogramma evanescens, crescut si raspandit in culturi, in perioada pontei flututilor, in doze de 50 100 de mii de exemplare la ha, reduce in mod considerabil populatiile de buha semanatorilor. Scotia segetum este distrusa de granuloza care se transmite prin oua. Acestea sunt parazitate de viespea trichogramma evanescens. Omizile si pupele sunt distruse de numerosi dusmani naturali, dintre care 24 de specii de himenoptere, 13 de diptere si 2 de nematode parazite si 16 specii pradatoare. Printre speciile parazite mai frecvente se numara : Apantheles congestus, Metheorus scutellator, Rhogas dimidiatus, Hister sp, Ambliteles panseri. Se utilizeaza de asemenea curse de feromoni specifici, pentru atragerea fluturilor masculi in vederea aprecierii nivelului populatiei. O astfel de metoda, utila pentru avertizarea tratamentelor si eventual combaterea in masa a fluturilor, se practica in tara noastra, feromonul specific fiind pe cale de generalizare in productie. S-a testat si chimiosterilizarea daunatorului, pecale d emomeli alimentare, utilizand produsele Tiotepa in concentratie de 0, 1 0, 3 %, Afolatul in concentratie de 1 1, 5 % si Tetramina in concentratie de 3 5 %. Viermii sarma adulti pot fi capturati cu ajutorul feromonilor specifici. In anii cu precipitatii ridicate larvele si pupele de elateriete sunt puternic infectate cu ciuperci (Beauveria sp, Metarrhizium sp]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Combaterea Biologica A Insectelor La Mar</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-agronomie~nume-combaterea_biologica_a_insectelor_la_mar.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In livezile de mar numarul agentilor fitopatogeni si al daunatorilor este mare, ceea ce face ca pe plan mondial pirderile sa fie apreciate la 28, 8 %. Dintre daunatorii mai raspanditi citam : paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus), Paduchele verde al marului (Aphis pomi), Puricele melifer al marului (Psylla mali), Viermele merelor (Laspeyresia pomonella), Nalbarul sau Albilita (Aporia crataegi), Fluturele cu abdomen auriu (Euproctis chrysonrheea), Omida paroasa a stejarului (Lymantria dispar), Omida paroasa a dudului (Hyphantria cunea), Inelarul (Malacosoma neustria), Cotarul verde (Cheimatobia brumata), Gargarita florilor de mar (Anthonomus pomorum) gandacul paros (Epicometis hirta), carabusul de mai (Melolontha melolontha), Gargarita mugurilor (seiaphobus squalidus), Gandacul puietilor (Capnodis tenebrionis), Viespea cu feresrau (Hoplocampa testudinea), Acarianul brun (Bryobia rubrioculus), Acarianul Rosu (Panonychus ulmi). Metodele Biologice de combatere a bolilor si daunatorilor constituie piatra fundamentala a conceptului de lupta integrata. In combaterea biologica se folosesc zoofagi (dusmani naturali) care limiteaza inmultirea daunatorilor. In tara noastra in anul 1923 W. Knechtel a introdus viespea parazita nomofaga Aphelinus mali importata din Franta si a obtinut o diminuare in proportie de 80 100 % a populatiilor de paduche lanos (Eriosoma lanigerum) din livezile de mar. In prezent in combaterea biologica se folosesc urmatoarele insecte parazite : Prospaltella perniciosi care se dezvolta pe seama larvei si adultilor paduchelui din San Jose. Cresterea vispei se face in laboratoare speciale. Vispile obtinute se lanseaza in livezile infestate primavara in lunile aprilie mai in 2 etape : la inceput la aparitia larvelor si la aparitia adultilor. Norma de lansare variaza in functie de gradul de infestare. Aceasta viespe reduce cu 80 90 % daunatorii de carantina din livezile de mar. Trichogramma embryophagum. Aceasta viespe paraziteaza in special oule de Sitotroga cerealella. Lansarea in livezile d emeri se face in perioada depuneri in masa a oulelor de catre daunator, cu o norma de 20. 000 30. 000 de viespi / ha. Paduchele din San Jose are numeroase specii de paraziti si pradatori naturali dintre care ca specii parazite mai importante sunt : Prospaltella perniciosi, P. Fasciata si Aphytis proclia iar ca specii pradatoare : Chilorus bipustulatus si C. renipustulatus. Aceste specii sunt importate in perspectiva folosirii lor in combaterea biologica dirijata. Impotriva speciilor de Lepidoptere defoliatoare se folosesc tratamente cu Thuringin (0, 4%), Dipel (0, 1%), Bactospeine (0, 15%). Omizile defoliatoare pot fi mentinute sub PEDP de tratamente sistematice cu preparate de baza de B. thuringiemsis. Un astfel de produs contine 6000 U. A. (unitati active) /mg de complex spori cristale, in doza de 1, 5 kg/ha sub forma de pulbere umectabila este foarte eficace. Viermele merelor este combatut cu]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Combaterea Insectelor In Culturile De Cartofi</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-agronomie~nume-combaterea_insectelor_in_culturile_de_cartofi.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Daunatorii cartofului mai importanti sunt: viermii sarma (Agriotes lineatus), viermii albi (carabusul de mai Melolontha melolontha), gandacul din colorado (Septinotarsa decemlineata), afidele (Myzus persicae si Macrosiphon solani), nematodul cartofului (Ditylenchus dipsaci, D. destructor), nematodul auriu al cartofului (Heterodera rostochiensis) care este un daunator de carantina. Setinotarsa decemlineata este cel mai periculor daunator al culturilor de cartof, fapt ce face ca in complexul masurilor pentru sporirea productiei, tratamentele impotriva daunatorului sa aiba o pondere importanta. Ca produse bilogice se pot intercala intre tratamentele chimice unul din produsele Thurintox in concentratie de 0, 3 % sau Boverin in concentratie de 0, 2 % care se aplica in cantitate de 2 kg / ha. Tratamentele se fac atat asupra culturilor atacate cat si asupra celorlalte solanacee din jurul focarelor, pe o latime de 100 m. Ele se efectueaza cu masini MSPP dar aviotratamentele sunt mai eficiente. Se recomanda, in vederea prevenirii aparitiei populatiilor rezistente, sa se alterneze folosirea insecticidelor astfel incat sa nu se repete acelasi produs la generatii succesive. Tratamentele impotriva adultilor hibernanti se efectueaza numai daca densitatea numerica depaseste 0, 5 insecte la m2, ceea ce revine un adult la 8 10 tufe de cartof. Prin acest tratament se urmareste sa se mentina cultura libera de atac cel putin pana la inflorire. Daca densitatea numerica este inferioara celei mentionate, tratamentele se fac la aparitia larvelor de varsta I si a II a, stiindu- se ca larvele mai mari de varsta a III a si a IV a devin mai rezistente la tratament si in acelasi timp capacitatea lor de daunare creste. Tratamentul se recomanda sa se inceapa cand au trecut 5 6 zile de la eclozionarea primelor oua sau atunci cand larvele au cel mult 0, 5 cm lungime. Ar fi de dorit ca la fiecare generatie sa se efectueze cate un singur tratament, dar in caz de aparitie esalonata la fiecare generatie se mai aplica al II lea tratament la 10 -15 zile interval fata de primul. In natura exista numerosi dusmani naturali ai acestei insecte care pot contribuii la diminuarea populatiei daunatorului. Dintre acestia sunt mai raspanditi sunt : ciuperci (Beauveria bassiana, B. effusa, b. doryphona), bacterii (Bacillus leptinotarsae), insecte (Coccinella 7 punctata, Lebia grandis, Zicrona coerulea, Arma custos, Nabia rugosus, Calosoma sp, Chrysopa vulgaris), dintre paraziti (Meigenia mutabilis, Dryphorophaga australis) precum si vertebrate : soparle (Lacerta sp), pasari (Strurnus vulgaris, Coturnix coturnix, Hirundo rustica - randunica, Galus domestica), mamifere (talpa europeae cartita; Crinaceus europaeus ariciul). In corpul gandacului de Colorado traieste nemaqtodul Mermis albicans, iar carabusul de mai este parazitat de Megalomermis melolonthae. Acesti nematozi se inmultesc provocand moartea in momentul iesirii din corpul insectelor parazitate.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Cresterea Si Cultivarea Cactusilor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-agronomie~nume-cresterea_si_cultivarea_cactusilor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Originari din America, cactusii se impart in doua categorii: cactusi de desert si cactusi de padure. Prima categorie iubeste soarele direct si uscaciunea. Ceilalti prefera semiumbra si udarile normale. Intre anumite limite, cactusii se adapteaza destul de bine la atmosfera din casele noastre. Daca sunt tinuti la lumina si iarna li se asigura o perioada de pauza la temperaturi mai scazute, cactusii de desert ne rasplatesc cu flori superbe de diferite forme si culori. Ghivecele folosite pentru ei vor fi mici, stabile si solului nu i se vor administra prea des ingrasaminte. Pentru ei umezeala excesiva poate fi fatala de aceea ritmul de udare trebuie adaptat cu grija la conditiile de mediu si la perioada din an respectiva. In perioada de vara ei se uda cam o data pe saptamana, primavara si toamna o data la doua-trei saptamani iar in luna decembrie nu se uda deloc. Aceasta luna de seceta totala este cheia infloririi lor, pentru ca in acest fel planta isi canalizeaza toata energia spre viitorii boboci. De asemenea, daca nu vor avea lumina suficienta si temperatura va fi mai ridicata decat este recomandat, inflorirea este pusa sub semnul intrebarii. Trebuie sa aveti grija ca un cactus care se afla intr-un ghiveci mic va trebui udat mai des decat un altul aflat intr-un ghiveci mai mare. De asemenea, exista diferentieri in privinta cantitatilor de apa folosita in functie de specie. De exemplu, Opuntia si Gymnocalcium are nevoie de mai multa apa decat Mammilaria. Se mai face o diferentiere la udare si in functie de ritmul de crestere. Cactusii cu crestere rapida au nevoie de mai multa apa decat ceilalti, care cresc in general cam 2 cm pe an. Cactusii de desert sunt perfecti pentru persoanele ocupate dar care locuiesc in spatii foarte bine luminate. Cactusii de padure sunt mult mai toleranti in privinta luminii. Ei se multumesc cu lumina filtrata prin perdelele de la ferestre. Ei au nevoie de ghivece mai mari si sol care sa retina ceva mai multa umezeala. Pamantul de gradina, amestecat cu turba si nisip este perfect pentru ei. Daca aveti o planta batrana, o sa vedeti ca baza vlastarilor este aproape lemnificata si numarul de flori scade de la an la an. In astfel de cazuri este recomandat sa o tundeti si din vlastarii respectiv sa obtineti plante tinere. In general 2-3 vlastari sunt suficienti pentru un ghiveci de marime medie. E posibil ca in primul an dupa o astfel de transplantare, cactusul sa nu infloreasca. De asemenea, in perioada de inradacinare da impresia ca de fapt se vestejeste. Nu va lasati pacaliti si continuati sa-i ingrijiti la fel ca de obicei. Udarea trebuie sa se faca moderat si pe perioada de vara sau in cea premergatoare infloririi se recomanda folosirea unui ingrasamant. Astfel cresterea va fi stimulata si, dupa cum se stie, cu cat cresc mai multi vlastari tineri in perioada calda a anului, cu atat vor fi mai multe flori iarna. E adevarat ca nu toti cactusii de padure infloresc iarna. Sunt unii care infloresc primavara si altii]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Cresterea Si Exploatarea Pasarilor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-agronomie~nume-cresterea_si_exploatarea_pasarilor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Cresterea pasarilor se ocupa in primul rand cu cresterea si exploatarea raselor de gaini, curci, bibilici, gaste si rate. Cresterea pasarilor necesita cunostinte variate, din urmatoarele considerate: numarul mare de speciicu particularitati biologice de crestere si de intretinere foarte diferite unele de altele; caracterul complex al productiilor si in special al productiilor de oua; metabolismul foarte intens. care face ca pasarile sa reactioneze deosebit de repede la cea mai neinsemnata modificare a conditiilor de viata; modul de reproductie caracteristic. intreaga dezvoltare embrionara fiind sub conducerea nemijlocita a omului; gradul inalt de climatizare, mecanizare si automatizare a adaposturilor, astfel incatpasarile sunt sustrase aproape integral de sub influenta conditiilor de mediu natural. In cresterea pasarilor pot fii practicate tehnologii de intretinere foarte variate mai ales prin gradul in care realizeaza satisfacerea cerintelor pasarilor fata de conditiile de intretinere si prin masura in care corespund cerintelor de ordin economic. Numeroasele tehnologii de intretinere a pasarilor in perioada de crestere sau exploatare pot fii grupate in 3 sisteme: In general. se considera ca sistemul de intretinere este cu atat mai intensiv, cu cat, acoperind mai complet si mai economic cerintele pasarilor, permite realizarea pe unitatea de suprafata in adapost, de productie mai mari cu volum mai redes de munca si cu un cost mai mic. sistemele de intretinere pot fii caracterizate mai ales prin urmatoarele: intretinere pasarilor se face in libertate la sistemele extensive, in semilibertate la sistemele semiintensive si in captivitate la sistemele intensive industriale. Oul de gaina este pentru om unul dintre cele mai pretentioase alimente, datorita valorilii lui nutritive ridicate. Dintre toate alimentele, numai ouale si laptele sunt considerate alimente complete deoarece, contin in proportii necesare, toti principii nutritivi (glucide, lipide, proteine, saruri minerale, apa). Factorii care influentiaza productia de oua Dintre factorii de natura ereditara (interni), care influenteaza productia de oua atat numeric cat si calitativ, amintim: specia, rasa, individualitatea, varsta, precocitatea, conditiile de adapostire, starea de sanatate, densitatea, comportamentul, microclimatul. Productia de oua individuala variaza intre limite foarte largi, fiind determinata partial de functionarea aparatului reproducator de mediu, sub control neurohormonal si puternic influentata de conditiile de mediu exterior. In afara insa de acestea, productia numerica de oua mai este influentata direct sau indirect si de o serie de alti factori. Specia: volumul productiei de oua este diferit la fiecare specie de pasari. Astfel, la gaini, productia de oua este mare, ajungand la unii hibirizi industriali pana la 250-270 bucatioua, in timp de 13-14 luni de exploatare. La curci productia de oua dintr-o perioada de ouat este in medie de 80-90 oua. La rate, productia de oua este]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Cultura Caisului</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-agronomie~nume-cultura_caisului.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Caisul cultivat este altoit si in consecinta sistemul radicular reprezinta de fapt specia de portaltoi folosita cu particularitatile ei distincte. Radacinile de tip pivotant pot atinge adancimea de 285 cm (altoi pe prunul aiud), si chiar 380 cm (altoit pe zarzar). De la adancimea de 60 70 cm numarul radacinilor scade foarte mult, iar sub 100 cm aproape ca dispar complet cu exceptia celor pivotante. In stratul de 0 19 cm, numarul de radacini este de 21 47% in functie de portaltoi, intre 40 60 cm, este de 8 15%, iar sub 80 cm abia 2 8%. Din bionasa totala a pomului, radacinile reprezinta 40, 5% la altoirea pe corcodus, 37, 0% pe prunul franc si abia 25, 4% pe prunul rosu de Simleu. Trunchiul este drept la majoritatea soiurilor sau torsionat (Timpuriu de Arad) cu scoarta brun-inchis sau brun-alburie crapata, usor exfoliata. Trunchiul este sensibil la gerurile tarzii (februarie) si la orice lovitura mecanica. Coroana este destul de voluminoasa, potrivit de densa iar forma rotunda difera in functie de soi. Majoritatea soiurilor au coroana globuloasa larga (Cea mai buna de Ungaria, Litoral, Olimp, Mamaia), largpiramidala (timpurii de Arad), invers piramidala (Royal) si chiar turtita (Falca rosie, Rosii de Baneasa). Caisul este o specie productiva, soiurile nefiind afectate de alternanta de rodire, diferentiaza multi muguri floriferi. Productia medie pe pom este de regula de 40 60 kg, putand atinge usor 80 100 kg. In asia se intalnesc pomi care produc 500 700 kg, iar la noi unii pomi izolati pot produce 150 200 kg. La cais frunzele sunt simple dispuse altern. In functie se soi frunzele pot avea forma subrounda, scurt-ovala sau codiforma. Sunt glabre, lucioase si usor coriacee. Marginile limbului pot fi simplu serate, ca la soiurile Mari timpurii si Falca rosie sau dublu serate ca la soiul Timpurii de Arad, simplu crenate la Cea mai buna de Ungaria sau simplu si dublu crenate ca la Rosu timpuriu si Royal. Dupa organele pe care la genereaza dinei, mugurii sunt de doua feluri: vegetativi si floriferi. Mugurii vegetativi au o forma conica, ascutita si dau nastere la lastari. Sunt mai mici decat cei floriferi. Mugurii floriferi sunt mari, bombati cu varful rotunjit. Pe ramurile de rod la subsoara unei frunze se gasesc grupe de 2 3 sau 5 7 muguri din care majoritatea sunt floriferi numai cel central fiind vegetativ. Ramurile caisului pot fi de schelet, de semischelet si ramuri de rod. Ramurile de rod la cais sunt ramurile lungi, ramurile mijlocii si buchete de mai. Majoritatea soiurilor rodesc pe ramuri lungi si mijlocii comportandu-se ca soiuri standard (Cea mai buna de Ungaria, Mari de Cenad, Mamaia). Modul de inmultire. Caisul se poate inmulti si prin seminte dar nu isi pastreaza caracterele ereditare in totalitate de sceea se inmulteste pe cale vegetativa prin altoire. Astfel caisul se altoieste in mod obisnuit pe zazar, cais franc, corcodus, prun si in cazuri speciale pe migdal]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Culturile De Camp</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-agronomie~nume-culturile_de_camp.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Masina pentru imprastiat ingrasaminte chimice si amendamente MA-3. 5. pag. 19; Masina pentru administrat ingrasaminte chimice lichide. pag. 21; Masina pentru administrat ingrasaminte organice lichide. . pag. 22; Masina pentru imprastiat gunoi de grajd. pag. 23; Capitolul III: Aparate si masini pentru combaterea bolilor si daunatorilor Clasificarea agregatelor folosite pentru combaterea bolilor si daunatorilor. pag. 26; Cerinte impuse masinilor pentru combaterea bolilor si daunatorilor. pag. 27; Aparate si masini de stropit. pag. 28; Aparate si masini de prafuit. pag. 29; Masini combinate de stropit si prafuit. pag. 30; Masini si echipamente de erbicidat. pag. 31; A R G U M E N T Mecanizarea completa a lucrarilor agricole este conditia hotaratoare in actiunea de valorificare a potentialului biologic al plantelor si animalelor. De asemenea mecanizarea completa a lucrarilor agricole contribuie la sporirea considerabila a productivitatii muncii, la reducerea substantiala a cheltuielilor de productie, la usurarea muncii fizice dar si la atingerea parametrilor de calitate. Perfectionarea sistemului national de masini agricole s-a facut in vederea ridicarii nivelului tehnic si economic al acestuia. Deoarece in agricultura exista un numar mare de tipuri de masini agricole de complexitate diferita, se impune cunoasterea temeinica a constructiei, functionarii si exploatarii, intretinerii si repararii tuturor acestor utilaje pentru a putea fi folosite in productie la performantele optime tehnice si economice. Masina, la modul general, reprezinta un sistem tehnic format din piese si mecanisme cu miscari determinate, in scopul transformarii energiei in lucru mecanic util. Masina agricola este un mijloc de productie destinat sa execute una sau mai multe operatii in cadrul unei tehnologii agricole, de realizare a unei lucrari sau de prelucrare primara a produselor agricole. Impreuna cu masinile agricole sunt folosite si tractoarele pentru lucrari comune, utilizate si in cultura mare, cat si masini specializate pentru cultura legumelor de camp, cultura de flori si legume protejate, cultura pomilor fructiferi si a vitei-de-vie. Se va pune un accent deosebit pe masinile cu un grad de universalitate mare, de puteri unitare mari, cu latimi de lucru cat mai mari pentru a acoperi suprafete tot mai mari dintr-o singura trecere, cu viteze sporite si consumuri specifice de combustibil si materiale tot mai mici. Capitolul I 1. 1. Definirea si clasificarea agregatelor agricole Prin agregat agricol se intelege ansamblul format prin cuplarea sursei de energie (motor, tractor, sasiu autopropulsat etc) cu una sau mai multe masini agricole pentru efectuarea mecanizata a unei lucrari agricole. CLASIFICAREA]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Relansarea Agriculturii In Romania</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-agronomie~nume-relansarea_agriculturii_in_romania.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Tara noastra nu face parte dintre tarile nevoite sa importe cantitati substantiale de hrana, dimpotriva, configuratia geografica si clima sunt favorabile noua, pentru ca in conditii normale, Romania sa satisfaca necesitatile alimentare ale unei populatii de doua ori si jumatate mai mari decat numara in prezent. Scaderea productiei ne-a dus insa in situatia paradoxala de a importa, cand de fapt ar trebui sa exportam. In loc sa valorificam la maximum potentialul agricol, noi il neglijam, iar consecintele duc la scaderea nivelului de trai. Legea nr. 18/1991 si legea 1/2000 reprezinta acte de justete in ceea ce priveste restituirea terenurilor agricole fostilor proprietari. Retrocedarea terenurilor a avut mai multe efecte negative decat pozitive, desi aceasta reprezentau un inceput bun al reformei.; este nevoie si de o politica ferma si coerenta. Datorita faptului ca proprietatea funciara este in prezent foarte faramitata, legea 1/2000 vine sa mareasca aria terenurilor agricole retrocedabile de la 10 la 50 ha. Pentru a fi eficienta, legea 18 ar fi trebuit sa fie urmata de masuri de stimulare financiara si de sprijinire a asociatiilor de proprietari. Este nevoie de o companie de informare bine condusa care sa convinga taranii de efectele benefice ale asocierii si de asemenea sa-i convinga de necesitatea schimburilor de terenuri intre ei, astfel inat o persoana sa detina toate locurile sale la un loc. Prin folosirea de catre regimul comunist a termenului de cooperativa acesruia i se atribuie defecte pe care nu le are. Este bine stiut ca prin cooperativizarea incheiata in 1962 ce a fost un proces dureros, statul comunist devenea proprietarul terenurilor agricole si al mijloacelor de productie ale taranilor. Datorita rezonantei negative a cuvantului in sine si a lipsei de cunostinte tehnice de organizare si management in agricultura, in Romania post comunista s-a impiedicat dezvoltarea acestei forme de activitate economica. Este foarte necesar un astfel de sistem de organizare cooperatista moderna, de aceea legiuitorul a incercat sa diminueze rezonanta negativa numid-o asociatie agricola sau asociatie cooperatista. are o delimitare teritoriala si profesionala managementul se desfasoara pe baza de voluntariat repartizarea profiturilor are loc proportional cu participarea la capitalul social impozitarea activitatii cooperativelor reprezinta o parghie de stimulare a dezvoltarii locale educarea membrilor cooperativei Ministerul Agriculturii si Alimentatiei propune organizarea a maxim 10 societati cu specific de imbunatatiri funciare, organizate pe centre de productie la nivel judetean. Astfel Sistemul National de Imbunatatiri Funciare propune: lucrari de imbunatatiri funciare noi, dezvoltare si intretinere; activitati de productie si executie pentru terti (interne si externe); activitati de irigatii si de desecare. Costurile productiei agrare nu au o importanta mai mica. Lipsa mecanizarii si modernizarii, preturile]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Rolul Ingrasamintelor Chimice In Agricultura</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-agronomie~nume-rolul_ingrasamintelor_chimice_in_agricultura.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In agricultura biologica, conceptului de ingrasamant se prefera cel de fertilizare, deoarece scopul principal al aportului nutritiv nu este atat nutritia directa a plantelor, asa cum se practica in agricultura conventionala, cat imbogatirea terenului. Prin intermediul procesului de umectare a terenului si prin activitatea populatiei microbiene se asigura in agricultura biologica intreaga gama de elemente nutritive necesare hranirii plantelor si se reduc riscurile poluarii apelor de adancime. Datorita solubilitatii crescute a ingrasamintelor chimice de sinteza, se asigura o crestere  rapida a plantelor, ca efect principal, dar cu o serie de efecte colaterale, nedorite. Unul dintre cele mai grave efecte ale excesivei utilizari a ingrasamintelor chimice se produce din cauza fenomenului de spalare a principiilor nutritive din si de pe sol de catre apele de irigatie sau ploi si infiltrarea acestora in apele freatice, contribuind la accentuarea procesului de eutrofizare a cursurilor de apa. Un alt fenomen, produs din cauza utilizarii ingrasamintelor chimice in exces pentru supraalimentarea plantelor, este acela al proliferarii parazitilor pe animale si vegetale, cum ar fi: afidele, paianjenul rosu, Oidium Tuckeri si Botrytis, a caror dezvoltare este accentuata la culturile ingrasate excesiv cu azot. Din aceste motive in agricultura biologica se prefera utilizarea ingrasamintelor organice sau minerale in care elemntele nutritive, greu solubile sunt mobilizate cu ajutorul microorganismelor din sol. Obtinerea compostului Principalele surse de imbogatire a terenului, utilizate in agricultura biologica, sunt reprezentate de totalitatea reziduurilor vegetale (miriste, resturi de porumb, cartofi, resturi rezultate in urma curatatului pomilor etc. ), combinate intr-o proportie adecvata cu ingrasaminte organice, de preferat, gunoi de grajd sau compost matur. Incorporarea in sol a materialului obtinut se efectueaza in timpul lucrarilor de pregatire a terenurilor prin intermediul araturii la 25-30 cm. Aceasta practica este mai putin costisitoare  pentru reintegrarea substantei organice si  refacerea fertilitatii naturale a solulu, pentru ca prin stimularea activitatii microflorei se restituie, prin descompunere, o parte semnificativa de elemente nutritive altfel pierdute. Obtinerea compostului este baza principala a fertilizarii terenului. Se poate obtine compost dintr-un asternut permanent pentru animale, utilizand atat partea solida a dejectiilor animal, cat si urina. Se poate composta orice material organic nepoluant, prezent in ferma: balegar de la bovine (cel mai bun), ovine, cabaline, gunoi de pasare, resturi vegetale, ca: paie, fan, ierburi (inainte de formarea semintelor), resturi de la curatatul pomilor, coarde de vita de vie, fire de lana, fulgi de gaina, cenusa de lemn, resturi de fructe si legume. Pentru a obtine un compost de calitate nu este suficienta utilizarea dezordonata,   fara nici un criteriu, a oricarui material de natura]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Tehnologii Agricole Graul</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-agronomie~nume-tehnologii_agricole_graul.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Graul este cea mai importanta planta cultivate, cu cea mai mare raspandire pe glob, cultivat in peste 100 de tari si constituie o sursa comerciala de prim rang. Importanta graului este data de : compozitia chimica a boabelor si raportul dintre hidrantii de carbon si proteine, in raport cu cerintele organismului uman; plasticitatea ecologica ridicata, fiind cultivat in zone cu climate diferite (subtropical, mediteranean, oceanic, continental de stepa), pe diferite tipuri de sol ca nivel de fertilitate; Utilizarile graului sunt multiple si variate. Boabele se folosesc pentru o gama de produse de morarit din care se fabrica un sortiment bogat de produse de panificatie, paste fainoase, produse de patiserie si biscuiterie care constituie alimente de baza pentru 35-55 % din populatia globului, asigura 50-55 % din caloriile consumate in lumea intreaga, impreuna cu celelalte cereale cultivate. Pentru prelucrarea boabelor de grau este creata o intreaga industrie avand in linii mari urmatoarea succesiune : industria conditionarii si pastrarii; industria moraritului; industria panificatiei; alte industrii (amidon, gluten alimentar, alcool alimentar, glucoza, bioetanol, nutreturi, combinate, etc.). In urma procesarii graului in morile de mare capacitate rezulta cantitati mari de tarate, care constituie un furaj concentrat valoros (bogat in proteine, lipide si saruri minerale) si germeni cu continut ridicat in vitamine, care constituie o polivitamina naturala dar si lipide cu utilizari in cosmetologie. Paiele ramase dupa recoltare se pot folosi pentru fabricarea celulozei, furaj de volum sau asternut pentru diverse categorii de animale, ingrasamant organic dupa o perioada de compostare sau incorporate ca atare in sol, dupa recoltare, iar prin brichetare se pot folosi ca combustibil. Importanta agronomica este data de : mecanizare integrala a culturii; eliberarea devreme a terenului si posibilitatea efectuarii araturilor de vara, fiind o buna premergatoare pentru majoritatea culturilor; dupa soiurile timpurii, permite amplasarea unor culturi succesive in anumite zone. Raspandire, Suprafete, Productii Datorita plasticitatii ecologice, graul este cultivat pe toate continentele, intre 65 latitudine nordica in Norvegia si 45 latitudine sudica in Argentina si de la nivelul marii pana la 3500 m in Ecuador. Graul se cultiva in lume pe circa 230 milioane hectare, cu mici fluctuatii in timp (224 mil. Ha in 1998, 208 mil. Ha in 2003). Productia mondiala de grau a atins 609 mil. tone in 1998 si 557, 3 mil. tone in 2003, din care 85 103 mil. tone constituie obiect de comert in fiecare an. Productia medie mondiala in ultimii ani a fost 2530 2677 kg boabe/ha. Repartitia suprafetei cu grau si a productiei mondiale de grau Situatia culturii graului in tarile crae cultiva peste 1 milion hectare cu grau Marii producatori sunt in acelasi timp si exportatori de grau. In anul  2001, marii]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Tehnologii Agricole Mazarea</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-agronomie~nume-tehnologii_agricole_mazarea.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Mazarea este cultivata pentru boabe, care se pot folosi in alimentatia umana sau in furajarea animalelor. In alimentatia umana se folosesc boabele provenite de la soiuri care apartin mazarii de gradina, care se recolteaza la maturitatea verde. In aceasta faza boabele se folosesc ca leguma in stare proaspata, congelate sau in conserve si de regula se asociaza cu alte alimente. Ajunse la maturitate boabele sunt decorticate, macinate si intra in compozitia unor supe, piureuri sau ca adaos in sortimentul de paine proteinizata. Consumul boabelor mature de mazare este specific pentru Europa Centrala si de Vest, in estul Europei se foloseste fasolea, iar in Orient se folosesc cu precadere nautul si lintea. In furajarea animalelor se folosesc : boabele mature, care intra in diferite proportii in compozitia unor retete de nutreturi combinate pentru diverse categorii de animale crescute in sistem industrial (pui pentru carne, gaini pentru ouat, tineret porcin sau la ingrasat, bovine la ingrasat) si se pot folosi ca atare in hrana oilor si caprelor. Mazarea intra in compozitia borceagurilor alaturi de secara sau ovaz si se consuma in stare verde, fan sau siloz. Importanta agronomica este data de faptul ca este foarte buna premergatoare pentru toate culturile (cu exceptia orzului si orzoaicei pentru bere), deoarece elibereaza terenul devreme, il lasa curat de buruieni si resturi vegetale, imbogatit in substanta organica si azot, lasa solul structurat si cu umiditate suficienta pentru a fi arat devreme si a obtine o aratura de calitate. Cultura este integral mecanizata si datorita recoltarii foarte timpurii in zona de campie pot fi infiintate culturi succesive. Raspandire, Suprafata, Productii Mazarea este o cultura a zonei temperate cu un areal restrans intre 40 si 50 latitudine si nu se cultiva mai spre nord datorita insuficientei caldurii si nici mai spre sud din cauza temperaturilor excesive (la peste 25-28 C avorteaza florile sau pastaile), secetei si daunatorilor. Suprafata cultivata cu mazare pe glob a scazut, iar in anul 2001 a fost de 6, 2 milioane hectare, cu o productie medie mondiala de 1688 kg/ha. Cele mai mari suprafete s-au cultivat in Canada (1, 39 mil. ha) urmata de China (750 mii ha) si India (700 mii ha), Franta (417 mii ha), Ucraina (300 mii ha), Germania (164 mii ha) si Danemarca (60 mii ha). Cele mai mari productii medii se realizeaza in tarile vest europene, in anii favorabili Franta, Belgia si Olanda depasesc productia de 4000 kg/ha. In tara noastra suprafata cu mazare a fost destul de fluctuanta. Evolutia suprafetei cu mazare in Romania Productia medie in Romania a fost in 1992 de 1509 kg/ha, iar in 2001, numai 1333 kg/ha. Din cauza lipsei cererii pietei, suprafata cu mazare a scazut in ultimul timp. Sistematica, Soiuri Mazarea apartine genului Pisum care prezinta doua specii: Pisum sativum mazarea comuna, cu florile albe, cultivate pentru boabe care]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
    </channel>
</rss>

