<?xml version="1.0" encoding="ISO-8859-1"?>
<!-- generator="FeedCreator 1.7.2" -->
<?xml-stylesheet href="" type="text/xsl"?>
<rss version="2.0">
    <channel>
        <title>RSS Arhiva Referate Scolare, Referate Online</title>
        <description><![CDATA[Cea mai mare arhiva online cu referate scolare / referate online. Materialele sunt postate de utilizatori si pot fi consultate GRATUIT.]]></description>
        <link>http://www.tocilar.ro/flux_rss.html</link>
        <lastBuildDate>Wed, 23 May 2012 22:00:27 +0100</lastBuildDate>
        <generator>FeedCreator 1.7.2</generator>
        <image>
            <url>http://www.tocilar.ro/img/ico_logo.gif</url>
            <title>Tocilar.ro Logo</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/</link>
            <description><![CDATA[RSS sustinut de Tocilar.ro. Click pentru a ne vizita.]]></description>
        </image>
        <item>
            <title>Arhitectura Laica Miceniana</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-administratie~nume-arhitectura_laica_miceniana.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Cunoasterea arhitecturii miceniene este posibila numai daca patrundem in tainele primelor constructii, cand s-au elaborat modelele tipurilor de case si metodele de constructie care au durat mii de ani dupa aceea. Cu alte cuvinte, indelungatul proces evolutiv al societatii epociii neoliticului si a bronzului reprezinta solul manos din care au crescut admirabilele cuceriri ale arhitecturii din cea de-a doua jumatate a mileniului al II-lea. Aprofundarea cunostintelor cu privire la constructiile din epocile cele mai timpurii si, mai ales, a mileniilor al VI-lea si al V-lea i. e. n., reprezinta o realizare recenta. In Macedonia, la granita cu Tesalia, se afla localitatea Nea Nikomedeia, unde in anul 1961 a fost descoperita o asezare datand din epoca neoliticului timpuriu, cu alte cuvinte din mileniul al VI-lea i. e. n., situata pe un deal nu prea inalt. In portiunea centrala a asezarii se afla o coliba, numita casa conducatorului, in care se gasea si o capela de dimensiuni reduse. Casele aveau o forma dreptunghiulara (dar cu peretii rotunjiti) si fiecare dintre ele reprezenta o unitate aparte, inconjurata de un gard de lemn. Scheletul casei era format din stalpi de lemn, care au lasat urme in pamant, iar peretii erau executati din ramuri de rachita si lut. In interiorul casei trebuie sa fi existat o vatra, caci focul era utilizat si pentru a incalzi locuinta si pentru pregatirea hranei. Intr-o perioada mai tarzie, dar tot in cadrul neoliticului timpuriu, casele au inceput sa fie construite pe un schelet din barne de stejar, iar peretii din stuf consolidat cu un strat gros de argila. Acoperisurile erau in panta amanunt absolut indispensabil datorita cantitatilor mari de ploaie. Pardoseala de lut era acoperita cu rogojini impletite. Ceva mai bine cunoscuta este epoca neoliticului mijlociu, denumita si perioada Sesklo, de la numele celei mai importante asezari datand din aceasta perioada. Asezarile nu erau prea mari, erau locuite de maxim 150 de persoane, care ocupau cateva case (nu mai mult de douazeci), inghesuite pe o suprafata restransa. Casele nu erau prea mari si aveau, de regula, doua sau trei incaperi. Asezarea, inconjurata de fortificatii, se caracterizeaza printr-un plan de constructie simplu: strazi paralele si perpendiculare plecau de la casa centrala. Constructia peretilor nu prezinta modificari prea mari, partile inferioare ale zidurilor erau executate din pietre mici, partile superioare din rachita si caramizi uscate la soare. Acoperisurile erau in panta, acoperite cu stuf si intarite cu lut. Arhitectura inregistreaza o dezvoltare mai deosebita abia in perioada egeeana recenta, care, in conformitate cu traditia stabilita, este numita epoca miceniana (aproximativ 1600 1100 i. e. n. ). Atunci au luat nastere acele admirabile opere de arta, devenite simbol al realizarilor Greciei din perioada premergatoare invaziei dorienilor. Cele mai recente cercetari au dus la concluzii deosebit de interesante. In primul rand, exista, fara]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Educatie Antreprenoriala Plan De Afaceri</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-administratie~nume-educatie_antreprenoriala_plan_de_afaceri.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: produsul: detergent pentru spalare manuala si detergentul pentru spalare automata. Produsul va aduce nou faptul ca atat detergentul pentru spalare manuala cat si cel pentru cea automata curate petele in profunzime inclusive cu apa rece. Totodata produsul are deja incorporate in componenta (formula) balsamul de rufe. In consecinta consumatorul dobandeste doua produse la pret de unu. Denumirea produsului: CLEAN STARTS (a fost aleasa aceasta denumire pentru a sugera beneficiarului ca deabea acum incepe cu adevarat spalarea perfecta). Denumirea aleasa este in engleza (o limba de circulatie internationala) in vederea promovarii ulterioare a produsului si pe pietele internationale. Pozitia pe piata: produsul intra deja pe o piata saturata care asteapta explozia noului. Avantajele fata de restul de competitori sunt date de oferirea unui produs mai bun (curate mai bine + balsamul de rufe) la un pret mai mic, avand in vedere ca numarul competitorilor in acest domeniu este foarte mare. lansarea unei game de produse de curatat pentru uz casnic, in maxim trei ani de la inceperea activitatii. promovarea produselor pe pietele internationale, in maxim cinci ani de la inceperea activitatii. Planul de marketing piata tinta: toate categoriile de clienti (inclusive cei din mediu rural pentru care apa calda este un efort). Din studiile de piata efectuate s-a constatat ca acest produs este foarte asteptat datorita pretului energiei electrice si al imposibilitatii scoateri petelor in casa. strategii de marketing: vanzarea produsului v-a fii organizata prin distribuitori autorizati pentru fiecare judet in parte. Distribuitorii (sefi de vanzari) vor avea din partea firmei la dispozitie un autoturism, mostre de produs, un salariu mediu si comision la vanzare. Sefii de vanzari vor fi instruiti in acest domeniu, pentru a putea prezenta atat calitatea cat si beneficiile produsului pe care urmeaza sa-l vandal, atat in momentul angajarii cat si ulterior din trei in trei luni in functie de cerintele pietei si de produsele noi pe care societatea intentioneaza sa le produca. pretul produsului va fi pentru inceput stabilit sub pretul pietei, urmand ca ulterior sa creasca produsul va fi ambalat in pungi de plastic cu maner. strategiile de promovare: reclame mass-media. promotii in marile centre comerciale. Prin sefii de vanzari si agentii acestora, door-to-door. Produsul va fi prezentat (respectiv ambalaj, miros) intr-o forma cat mai atractiva si practica. Planul de productie furnizorii sunt in numar mic si contractile incheiate cu acesti sunt pe termen lung cu plata la o luna de la livrarea materiei prime. licente de fabricatie: vor fi obtinute stasurile necesare pentru omologarea celor doua produse si toate avizele (de mediu, sanitary veterinary, resurse umane, pompieri, etc) necesare functionarii fabricii. inregistrarea numelui produsului. Organizarea productiei: - compartimentele de productie]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Etica In Administratia Publica</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-administratie~nume-etica_in_administratia_publica.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Waldo a considerat administratia publica ca pe un proces politic innascut inca de cand a scris Statul Administrativ. In conceptia lui Dwight Waldo etica in administratia publica este o problema complexa si complicata. Acest subiect este greu de explicat si inteles avand in vedere ca in secolul nostru codurile etice s-au schimbat iar sentimentul ca moralitatea este relativa a crescut. Data fiind cresterea in diversitate a organizatiilor, se face simtita nevoia de noi repere etice. Cu toate acestea nu se depune nici un efort in directia crearii unui nou cod etic adaptat noilor nevoi. obliagtii fata de sine; obliagtii fata de colectivitatile cu care vin in contact; obliagtii fata de interesul public sau bunastarea generala; obliagtii fata de umanitate sau lume; obliagtii fata de Dumnezeu sau religie. Waldo afirma despre aceste obligatii ca nu pot fi ierarhizate in functie de importanta iar numarul lor poate creste indefinit, el facand doar o trecere in revista a celor mai importante reguli etice in viziunea lui. El trateaza aceste obligatii la nivelul datoriei individuale, datoria fiecaruia fata de moralitatea personala si nu datoria fata de organizatie. Waldo face referinta la nevoia de a intelege etica in contextul teoriei politice. Waldo este un teoretician al eticii in administratie care vrea sa explice acest fenomen complex fara a construi insa niste reguli clare de urmat in acest domeniu. El constientizeaza faptul ca cele mai multe dileme etice din administratie sunt de cele mai multe ori conflicte intre diferitele coduri etice. Pentru a intelege mai bine problemele legate de etica in administratia publica, putem studia dilema ridicata de cartea Sexul Madonnei. Dilema etica starnita de acest caz este cauzata pe de-o patre de neinteresul cetatenilor de a achizitiona aceasta carte din banii publici, adica din taxele platite de ei, si pe de alta parte de libertatea conferita bibliotecarilor de Primul Amendament si de Cartea Drepturilor Bibliotecilor de a achizitiona o carte indiferent de cat de controversata era. Stiind ca aceasta carte contine o serie de fotografii personale care surprind in mod erotic fanteziile sexuale ale divei, a facut-o sa devina nepopulara in randul traditionalistilor. Cu toate acestea bibliotecarii erau obligati de etica profesiei sa puna la dispozitia celor interesati carti de orice natura. Pregatirea profesionala a bibliotecarilor era aceea de a fi profesionisti, in scoli ei nefiind pregatiti pentru a face fata unor probleme administrative ca cele ridicate de aparitia acestui volum. Totusi, ei au reusit sa depaseasca aceasta problema de etica administrativa prin intermediul a trei moduri de actiune: de a limita accesul la material; de a acorda acces liber la carte; de a refuza cumpararea volumului. Pentru a trece testul Primului Amendament, unii bibliotecari au achizitionat volumul in numar limitat si au acordat acces doar adultilor. La luarea acestor decizii au contribuit]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Etica Responsabilitatii In Afaceri</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-administratie~nume-etica_responsabilitatii_in_afaceri.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Geneza si consacrarea economiei de piata constituie un proces complex ce presupune mecanisme si institutii purtatoare de valori, norme si principii adecvate competitiei. Afirmarea pietii ca mecanism al valorizarii sociale este in esenta conditionata de fenomene specific economice cu un mare grad de obiectivitate. Functionarea optima a regulilor pietii este, la randul sau, determinata de calitatea mediului sociologic, de cultura si valorile morale propuse si exprimate. Cultura si ethosul unei comunitati sunt vector si surse din care se aprovizioneaza comportamentul. Ele definesc, in zona de maxima obiectivitate a economicului, limitele si permisibilitatile, acceptabilul si inacceptabilul, dezirabilul si indezirabilul. De aceea calitatea si functionalitatea normelor si valorilor care regleaza mediile comunitare sunt suporturile producerii si reproducerii unui anumit model de conduita si comportament in afaceri. Fireste, intr-o societate sunt create structuri si institutii, norme si reguli, in special de natura juridica, solicitate sa promoveze acele valori existentiale care sunt compatibile cu asteptarile oamenilor. Economia de piata este insa o concurenta deschisa. Finalitatea competitiei este profitul. Regulile de conduita sunt, la limita, conditionate de calcul. Intr-o celebra lucrare intitulata Etica protestanta si spiritul capitalismului, sociologul german MAX WEBER, in secolul al XIX-lea, avertiza asupra riscurilor ca lumea capitalului sa divorteze iremediabil de valorile morale. Sesizand faptul ca este diferita compatibilizarea afacerii cu lumea valorilor morale, ca urmare a finalitatii diferite dar si a mecanismelor de exprimare, adesea opuse, Weber punea cele doua categorii de activitati umane sub semnul . a doua precepte fundamentale diferite din punct de vedere etic si indiscutabil contrare. Pe acestea el le numeste etica convingerilor (morala) si etica responsabilitatii (business-ul). Etica convingerii indica o atitudine autentic morala, in sensul unei morale pure, abstracte, pe baza caruia cel ce actioneaza se supune strict convingerilor sale, fara a se gandi la consecintele actiunii. Etica responsabilitatii este specifica omului de afaceri dator sa prevada nu doar consecintele imediate intentionate, ci si pe cele neintentionate. Desi uneori conceptia lui Weber a fost interpretata ca afirmare a disjunctiei dintre afaceri si morala, in fond pledoaria sa era pentru osmoza business-morala, caci - spunea autorul - etica responsabilitatii si cea a convingerii (morala ca atare) nu se exclud reciproc, ci se completeaza, doar impreuna alcatuind omul adevarat, acel om care poate avea vocatia omului de afaceri, a intreprinzatorului sau antreprenorului autentic. Paradoxul etic poate fi pus sub semnul unei grave interogatii pentru omul de afaceri: sa-si asume responsabilitatea si riscurile inerente actiunii sale economice sau sa ramana la judecata morala, abstracta, lipsita de angajare responsabila? Aceasta dilema -]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Intreprinderea Si Formele Ei In Economia De Piata</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-administratie~nume-intreprinderea_si_formele_ei_in_economia_de_piata.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In economia de piata intreprinderea este o unitate economica cu o existenta juridica si autonomie decizionala care produce bunuri si presteza servicii pe baze commercial lucrative. intreprinderi publice; intreprinderi private; intreprinderi mixte. dupa regimul juridic de organizare si functionare: regii autonome; companii sau societatii comerciale dupa dimensiunea lor: intreprinderi mari intreprinderimici si mijlocii. In categoria intreprinderilor mari si mijlocii intra unitatii care indeplinesc urmatoarele conditii: pana la 9 salariati micro intreprinderi intre 10-49 salariati intreprinderi mici intre 50-249 salariati intreprinderi mijlocii cifra de afaceri anuala pana la 8milioane EURO Cea mai mare parte a firmelor din sectorul afacerilor o reprezinta societatile comerciale care pot fi imparite in functie de: natura raspunderii pe careti-o asuma subiectii proprietatii: societati cu raspundere limitata; societati cu raspundere nelimitata. Raporturile dintre drepturile si obligatiile subiectiilor proprietatii: Societati de personae Societati de capitaluri In Romania firmele se impart in doua categorii principale: Regii autonome: sunt infiintate prin decizia Guvernului pentru firmele de interes national si de catre organizatiile judetene pentru cele de interes local, in ramuri strategice ale economiei nationale Societati comerciale: care imbraca urmatoarele forme: Societati cu nume colectiv (SNC) obligatiile societati sunt garantate cu patrimonial societatii si cu raspundere nelimitata si solidara a tuturor asociatilor. Societati in comandita simpla (SCS) raspunderea este nelimitata si solidara a asociatilor comanditei. Societati in comandita pe actiuni (SCA) capitalul social este impartit in actiuni, obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniu societatii, cu raspundere nelimitata si solidara a asociatilor comanditei. Societati pe actiuni (SA) obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniu societatii, actionarii fiind obligati numai la plata actiunilor lor. Societati cu raspundere nelimitata (SRL) obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniu societati iar actionarii sunt obligati nu mai la plata lor. Intreprinzatorul figura centrala a economiei de piata moderne intreprinzatorului I se incredinteaza responsabilitatea de a conduce si a dispune de resursele ce-I sunt puse la dispozitie de ansamblul partenerilor sai: actionari, bancheri, munctori, cadre, manageri. G. BERTHU, H. LAPAGE intreprindere, intreprinzator, antreprenor, abilitatea intreprinzatorului sunt doar cativa termeni ce se folosesc adesea in mod sinonim. Din punct de vedere al economiei de piata moderne, mai importanta este analiza comparata a intreprinzatorului cu proprietarulu, patronul, managerul. O asemenea analiza este justificata atat in plan istoric, cat si in cel contemporan. In secolul trecut intreprinderea comercialaera, de regula, o afacere]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Introducere In Administratie Publica</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-administratie~nume-introducere_in_administratie_publica.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Max Weber a fost fondatorul administratiei moderne care s-a dezvoltat mai intai in Europa Occidentala. Dezvoltarea functionarilor de cariera si a structurii administratiei a fost posibila datorita existentei unei autoritati centrale suficient de puternica. Monarhii aveau nevoie de acesti functionari pentru a-si administra domeniul, iar prin intermediul autoritatii inlocuiesc astfel puterea nobililor locali. Astfel de evolutii au avut loc cu precadere in monarhiile absolutiste din Europa Occidentala, monarhii ce erau caracterizate de dezvoltare continua, de structuri militare si administrative centrale, dezvoltare care pana la urma a insemnat o acumulare de putere la nivel central. Aceasta acumulare de putere s-a produs in detrimentul vechilor centre de putere din Evul Mediu. In Franta o administratie centrala efectiva a fost introdusa la inceputul secolului al XVII-lea de catre cardinalii Richelieu si Mazarin. Acestia au introdus o serie de reprezentanti permanenti numiti intendenti si care pe masura cresterii prerogativelor cu care au fost inzestrati au devenit adevarati administratori. Astfel la mijlocul secolului al XVII-lea acesti administratori vizau, supuneau si colectau taxele, organele politiei locale, pastrarea ordinii si conducerea sistemului judiciar. Ludovic al XIV-lea si ministrul sau Colberte au intuit faptul ca acesti administratori pot sa acumuleze o putere care sa-I faca greu controlabili si a incercat sa le limiteze contributiile. Colberte a introdus o cerinta de rapoarte privind activitatea lor ducand astfel la crearea unei intregi retele de functionari subordonati la aparitia unor birouri administrative teritoriale si la nivel central. Ludovic al XIV-lea a creat o serie de ministere pe care le-a conectat la reteaua administrativa teritoriala. Procesul de centralizare a statului nu a reusit sa elimine toate vechile centre de putere feudale. Mai mult, monarhia din nevoia continua de bani a trecut la vanzarea unor functii si privilegii. Au fost create o serie de categorii favorizate care in timp au acumulat putere si influenta. Sistemul administrativ a scapat de sub control in timpul lui Ludovic al XV-lea si al XVI-lea. Doar o data cu revolutia franceza s-a schimbat perceptia generala privind administratia. Guvernele revolutionare franceze au incercat sa descentralizeze administratia prin instituirea guvernamintelor locale. Dupa preluarea puterii, Napoleon a restructurat din temelii sistemul administrativ fractionalizandu-le. Departamentele create de regimul revolutionar le-a pus sub administrarea unor prefecti care se aflau sub un strict control centralizat la care detineau si o considerabila putere. Sistemul a functionat atat de bine incat dupa restauratie monarhia l-a pastrat. Trei conducatori foarte importanti: marele elector Frederick Wilhem I si Frederick al II-lea cel Mare a organizat un aparat administrativ remarcabil. La mijlocul secolului al XVII-lea marele electoe a unit toate provinciile prusace]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Reforma Administratiei Publice</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-administratie~nume-reforma_administratiei_publice.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Dincolo de dezbaterile clasice referitoare la evolutia sistemelor administrative, modelelor de organizare si probleme ale rationalitatii limitate intreaga dezbatere moderna asupra reformei administrative se bazeaza pe termeni noi, deosebit de interesanti precum reinventarea guvernamintului sau noul management public (NMP). Ideea reinventarii guvernamintului s-a manifestat atit in Statele Unite cit si in Europa; asa cum remarcau Osborne si Gaebler, aparitia unui guvernamint antreprenorial constituie o evolutie inevitabila: guvern dupa guvern si sistem public dupa sistem public, reinventarea este singura optiune posibila. Noile abordari in materie de management public sint descrise ca o modernizare a organizatiilor publice: guvernele din tarile cele mai dezvoltate sint pe cale a reconsidera sau revedea ipotezele fundamentale in ceea ce priveste sectorul public/ privat Putem vorbi din acest punct de vedere de descoperirea unui nou model in ceea ce priveste sectorul public, un model de managerialism care se distinge de administratia birocratica traditionala. Principalele componente ale noii tendinte se refera in principal la: cresterea concurentei datorita contractelor pe durata determinata si a procedurilor de oferte publice Acest model de actiune publica se incadreaza intr-un nou tip de cultura axata pe rezultate intr- un sector public mai putin centralizat, cultura caracterizata prin: privilegierea interesului pentru rezultate in termeni de rentabilitate, eficacitate si calitate a serviciilor, inlocuirea structurilor organizationale puternic centralizate si ierarhizate cu medii de gestionare descentralizata, in care deciziile asupra alocarii resurselor si furnizarii de servicii sint mult mai apropiate de punctul de livrare, permitind detinerea de informatii de la clienti si alte grupuri interesate. posibilitatea de a studia alternativele existente in furnizarea serviciilor publice, in ideea obtinerii unor efecte politice mai rentabile in ceea ce priveste costurile importanta acordata eficacitatii serviciilor furnizate direct de sectorul public, prin crearea unor obiective de productivitate si crearea unor medii concurentiale in interiorul si intre organizatiile sectorului public. intarirea, la nivel central, a abilitatilor strategice capabile sa ghideze evolutia statului si sa ii permita sa reactioneze adecvat, suplu si cu costuri scazute schimbarilor externe si diverselor interese. Mondializarea principiilor si practicilor gestiunii publice face parte dintr- un proces de mondializare mai larg imputabil pe plan economic unei evolutii inspre o economie mondiala in care productia este internationalizata iar capitalurile circula libere intre tari; aceasta evolutie a fost in mod esential impulsionata de revolutia informatica ce a contribuit la ridicarea barierelor nationale. Reformele structurale si institutionale au devenit inevitabile; contextul mondializant in domeniul economic si informational a facilitat]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
    </channel>
</rss>

