<?xml version="1.0" encoding="ISO-8859-1"?>
<!-- generator="FeedCreator 1.7.2" -->
<?xml-stylesheet href="" type="text/xsl"?>
<rss version="2.0">
    <channel>
        <title>RSS Arhiva Referate Scolare, Referate Online</title>
        <description><![CDATA[Cea mai mare arhiva online cu referate scolare / referate online. Materialele sunt postate de utilizatori si pot fi consultate GRATUIT.]]></description>
        <link>http://www.tocilar.ro/flux_rss.html</link>
        <lastBuildDate>Fri, 24 May 2013 17:03:50 +0100</lastBuildDate>
        <generator>FeedCreator 1.7.2</generator>
        <image>
            <url>http://www.tocilar.ro/img/ico_logo.gif</url>
            <title>Tocilar.ro Logo</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/</link>
            <description><![CDATA[RSS sustinut de Tocilar.ro. Click pentru a ne vizita.]]></description>
        </image>
        <item>
            <title>Nutritia La Animale Si La Plante</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-biologie~nume-nutritia_la_animale_si_la_plante.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Apare pentru prima data la celenterate si este format dintr-un orificiu buco anal inconjurat de tentacule si o cavitate gastrica. Sistemul digestiv la oameni La viermii inelati sistemul digestiv este format din: Gura; Faringe: (musculos; (glandular; Esofag: (gusa; Pipota; Intestin; La moluste sistemul digestiv prezinta pentru prima data o glanda anexa (hepato pancreasul) care elaboreaza enzime necesare digestiei, dar care are si rol in secretia calvarului. La cefalopode intestinul terminal prezinta o glanda numita punga cu cerneala. La artropode sistemul digestiv este format din: Aparat bucal; Faringe; Esofag; Stomac triturator; Intestin; La vertebrate sistemul digestiv este format din: tub digestiv alcatuit din: (Cavitate bucala; (Faringe; (Esofag; (Stomac; (Intestin subtire; (Intestin gros; glande anexe reprezentate de: (Glande salivare; (Ficat; (Pancreas; 2. Sistemul circulator: este de doua tipuri: Sistemul circulator deschis (lacunar) este format din vase de sange si lacune; Sistemul circulator inchis este format din vase de sange si inima: La vertebrate sistemul circulator este format din inima si vase de sange care pot fi: (artere; (vene; (capilare; La pesti inima este formata dintr-un atriu si un ventricul; La amfibieni inima este formata din doua atrii si un ventricul; La reptile inima este formata din doua atrii si un ventricul prevazut cu un sept la mijloc care i l imparte incomplet in doua parti; La crocodili septul imparte complet ventriculul in doua parti; Pasarile si mamiferele prezinta doua atrii si doua ventricule; 3. Sistemul respirator: Organele respiratorii in seria animala sunt reprezentate de branhii, plamani, sistem de tuguri care se ramnifica in tot corpul si se deschid prin stigme; La vertebrate organele respiratorii sunt branhiile pentru mediul acvatic si plamanii pentru mediul terestru. Plamanii pot fi saculiformi la amfibieni si parenclimatosi la pasari si mamifere. In timp ce mamiferele prezinta plamani cu alveole pulmonare plamanii pasarilor nu au alveole pulmonare. Plamanii reprezinta organele respiratorii. Sistemul respirator mai prezinta si cai aeriene reprezentate de: faringe, trahee si branhii. 4. Sistemul excretor: A. La nevertebrate sistemul excretor este reprezentat de protonefridii si metanefridii. Protonefridiile sunt organe de excretie alcatuite dintr-un sistem de canale ramnificate, prevazute la capat cu o celula cu flamura vibratila. Metanefridiile sunt formate din tuburi incolacite care comunica cu cavitatea generala a corpului printr-o p ciliata, iar cu exteriorul printr-un por. B. La vertebrate sistemul excretor este format din rinichi si cai urinare reprezentate de doua uretre: (Vezica urinara; (Uretra; II La plante poate fi: 1. Nutritie autotrofa: consta in sinteza substantelor organice din substante]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Fumatul - Varianta 2</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-fumatul_varianta_2.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Oggigiorno non fuma solo un certo gruppo di persone, spesso fumano gli adulti, perche hanno piu soldi, ma anche i ragazzi cominciano a fumare molto presto. Soprattutto perche vogliono essere moderni, e cool. Se fumano pensano di essere un membro della societa. Molti fumano anche perche vogliono essere rispettati dagli amici, per avere qualcosa in mano, qualche volta sono nervosi o insecuri di se stessi. Molti ragazzi sono anche curiosi e vogliono sapere di che cosa sa una sigaretta. Oggigiorno molti cominciano molto presto perche anche i loro genitori fumano e smettono quando sono piu grandi. Molte persone sono sotto stress, e vogliono tranquillizarsi, non sanno che cosa fare invece di fumare. fumare fa male alla salute: fa venire il cancro ai polmoni, lirrorazione del sangue non funziona piu e si possono prendere anche altre malattie. fumare costa molto, se non si fuma si puo risparmiare dei soldi si diventa dipendente delle sigarette fumare e pericoloso (per tutti, perche anche il fumo passivo fa male alla salute) I ragazzi che fumano distruggono la loro vita. Come si puo smettere? Smettere di fumare e molto difficile, perche e una droga. Per smettere si deve avere volonta, perche senza volonta non e possibile smettere. E si deve avere degli amici che aiutano. Consigli contro il fumo Si puo andare dal medico, perche senza aiuto e molto difficile smettere! Si puo fare una terapia in gruppo, la psicoterapia, lipnosi, lagopuntura, il training autogeno. Si puo anche evitare lo stress, o prendere cerotti o gomme da masticare che danno al corpo una certa quantita di nicotina. Ci vuole volonta perche chi l ha, riesce a smettere. Che cosa si puo fare quando si e stressato? Si puo guardare la TV, andare in bicicletta, fare un bagno, dormire di piu, perche quando si dorme, diminuisce lo stress, . Propria opinione Mi da fastidio il fumo degli altri, soprattutto nei locali, e dovrebbero essere anche delle zone non fumatori. Il fumo da fastidio per esempio quando si mangia, e ci si puo divertire anche se non si fuma. Il fumo anche puzza, e i vestiti prendono il cattivo odore.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Piata Muncii Particularitati</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-piata_muncii_particularitati.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Cap 3 Date generale despre somaj Cocluzie Bibliografie Cap. 1 1 Introducere Conform Dictionarului explicativ al limbii romane, munca este o activitate constienta, specifica omului, indreptata spre un anumit scop, in procesul careia omul efectueaza, reglementeaza si controleaza prin actiunea sa schimbul de materii intre el si natura, pentru satisfacerea trebuintelor sale. Antoine de Saint Exupery, numeste aceasta activitate: Calitate a omului, care nu are nici un nume. Aceasta calitate poate fi insotita de veselia cea mai zambitoare. Este acea calitate a tamplarului care se aseaza de la egal la egal in fata bucatii sale de lemn, o pipaie, o masoara, si, departe de a o trata cu usurinta, isi aduna pentru ea toata priceperea. Munca, factor de productie activ si determinant in activitatea economica, impune o analiza ampla la nivel macroeconomic si microeconomic. Munca ocupa, in universul sociologilor, un loc preponderent. Ea mobilizeaza iscusintele, permite omului sa depaseasca constrangerile mediului si contribuie astfel la crearea bogatiilor. Veniturile care ii sunt asociate constituie o componenta esentiala a cererii reprezentate de gospodarii si permit accesul la consum. Indiferent ca este vorba de atribuirea posturilor, de ierarhia calificarilor, sau de organizarea relatiilor profesionale, gestiunea resurselor umane regrupeaza aceste diferente caracteristice si pune in joc mai multe problematici. Unele trimit la dezbateri teoretice, altele se refera la contributii mai factuale; de exemplu, cum se explica progresia somajului de lunga durata: trebuie sa incriminam rigiditatea aparatului productiv, sa ne pronuntam in favoarea unei redefiniri a procedurilor de indemnizare sau sa evocam recompunerea relatiilor sociale; trebuie sa rationam in termeni de integrare si de polivalenta sau sa punem accent pe delocalizarea activitatilor si reducerea posibilitatilor de angajare. O alta tema de actualitate: precarizarea locurilor de munca, inegalitatile dintre categoriile mainii de lucru ce risca sa se accentueze. Determinind, astfel, ca munca este factorul primordial in activitatea economica, piata muncii va reprezenta felul in care toate persoanele se incadreaza in activitatea economica, variatia cererii si ofertei de locuri de munca in dependenta de mai multi factori. In capitolul 1 voi vorbi despre echilibrul pietii fortei de munca, majoritatea factorii ce influenteaza acest ecilibru si in ce masura il influenteaza, ce rol are modificarea ofertei aggregate asupra echilibrului pietii muncii. Capitolul 2 include solutii de ocupare integrala a fortei de munca, politici stabilizatoare si efectele acestora In capitolul 3 sunt redate datele generale despre somaj, caracteristica acestuia, felurile de somaj. 2. 1 Modelul ideal al pietii fortei de munca Intr-o economie ideala productia trebuie sa fie mereu la nivelul numarului maxim de locuri de munca. Aceasta inseamna ca salariile si preturile sunt foarte flexibile, ca]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Fenomene Optice - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-fizica~nume-fenomene_optice_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Curcubeul, cel mai frumos fenomen din atmosfera a impresionat omenirea din toate timpurile, fiind considerat un semn ceresc care aduce binele, pacea si prosperitatea. Curcubeul este un fenomen optic care ia nastere din cauza dispersiei si reflexiei luminii solare in picaturile de ploaie din atmosfera. El este vizibil atunci cand soarele bate din spatele nostru in perdeaua de nori din fata, lumina reflectandu-se pe bolta senina. Norii sunt grupari mai mult sau mai putin conturate de picaturi de apa sau cristale de ghiata, aflate in suspensie in atmosfera, provenite din condensarea sau sublimarea vaporilor de apa. La fel ca in prisma optica, in picaturile de apa din nori lumina se descompune in cele sapte culori: rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet. De obicei, apar un curcubeu principal si un curcubeu secundar. In arcul curcubeului principal rosul se situeaza in partea exterioara, in timp ce la cel secundar, rosu se situeaza in interior. Culorile curcubeului sunt cu atat mai vii si mai pure cu cat lumina se refracta si se reflecta pe picatirile mai mari. Este de mentionat faptul ca si lumina lunii produce uneori curcubee, ele sunt insa palide si greu de observat cu ochiul liber. Trasnetul, fulgerul si tunetul care insotesc furtunile si care au ingrozit pe oameni multe secole isi gasesc explicatia stiintifica in existenta electricitatii in atmosfera. Trsnetul este o descarcare electrica in scanteie care se produce in atmosfera terestra, fie intre doi nori, fie intre un nor si pamant. Norii de furtuna se incarca in partea lor inferioara, in special, cu sarcina negativa, iar aceasta incarca prin influenta suprafata pamantului cu sarcina pozitiva. Cand norul se deplaseaza, zona de sarcina pozitiva de pe pamant il urmareste ca o umbra. Norul si pamantul pot fi considerati drept armaturile unui condensator intre care tensiunea electrica atinge valori de ordinul zecilor si chiar al sutelor de milioane de volti. Daca tensiunea dintre doi nori sau dintre nori si pamant devine suficient de mare apare o descarcare electrica foarete puternica numita trasnet. Exista multe forme (tipuri) de trasnete: trasnetul liniar, superficial, globular, perlat, etc Fenomenul luminos care insoteste trasnetul se numeste fulger, iar fenomenul acustic poarta denumirea de tunet. Lungimile pe care le pot atinge scanteile trasnetului sunt cuprinse intre cateva sute de metrii si cativa km. Diametrul scanteilor este de cativa centimetri (pana la 20 de cm). In majoritatea cazurilor, scanteia trasnetului, la inceput foarte mica si anemica incepe in dreptul norilor si se alungeste in directia pamantului, aceasta fiind o descarcare preliminara care creaza in aer ceva in genul unui canal bun conducator de electricitate si care se deplaseaza spre pamant circa 50 de m cu o viteza egala cu 50000 kms. Dupa un timp foarte scurt (zeci de milionimi de secunda) de la disparitia primei descarcari apare o alta descarcare preliminara care se apropie si]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Etologie - Varianta 2</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-biologie~nume-etologie_varianta_2.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Etologia este stiinta care se ocupa de studiul comportamentului animal (obieciuri si deprinderi). Ea studiaza comportamentul intraspecific al animalelor si interactiunea acestora cu mediul natural, atat la nivel individual, cat si la nivel populational. In felul acesta se poate intelege comportamentul instinctiv si capacitatea innascuta de a raspunde in diverse situatii. Cel care pune bazele acestei stiinte este Konrad Lorenz (1903-1989), in anul 1966. Etimologia cuvantului (etos + logos = comportament + stiinta) vorbeste de la sine. Impreuna cu elevul sau, olandezul Nikolas Tinbergen, Lorenz a imbinat studiul animalelor in mediul lor natural (care pune in evidenta patrimoniul ereditar al speciei, prin raspusuri fixe la stimuli ambientali ficsi) cu studiul de laborator (care pune animalul in situatii noi, pentru a evidentia capacitatea acestuia de a elabora raspunsuri diferite la stimuli diferiti, implicit capacitatea de invatare si adaptate a animalului). Definitie: Stiinta care studiaza forme ale comportamentelor caracteristice diferitor specii de organisme. Comportamentul alimentar este primul. Apare la pui, fara experienta anterioara. Instinctul depaseste experienta. La mamifere si om, puiul este neajutorat, parazit, deci trebuie ajutat pentru procurarea hranei. Comportamentul de aparare este forme de supravietuire prin fuga a unor specii sau de ascundere in mediu. Insectele si soparlele isi lasa un picior sau coada pe campul de lupta. Comportamentul sexual apare la adult. La unele insecte e doar o zi sau cateva ore. Dar la multe animale viata sexuala este periodica, femela primeste masculul doar in anumite perioade ale anului (rut, dansuri nuptiale, etc.). Masculul parcurge mari distante pentru a gasi partenera si ea il primeste sau nu. Tantarii emit ultrasunete, fluturii gasesc femela la zeci de km. Datorita mirosului emis de glandele sexuale femele. Comportamentul social (colectiv) asigura organizarea in familii de albine, colonii de bureti, stoluri de pasari, cirduri de pinguini, bancuri de pesti, turme de elefanti, cirezi de copitate, a animalelor sociale, coloniale. Ex: Ce este un animal colonial? Poate trai singur? Exista forme de comunicare (limbaje diferite) Ierarhie sociala (conducatori, luptatori, lucratori, etc.) Apar comportamente de invatare ce sunt si la unele solitare, dar majoritatea le au cele sociale, unde invatarea e mai puternica decat instinctul. Procesul de invatare este general, realizat printr-un mecanism neurofiziologic in creier, ca urmare a situatiilor traite de individ. Alte forme: migratii, marsuri, invazii, sinucideri in masa, etc. Locomotia: forme de deplasare Modul de constructie a adaposturilor: constructii bizare din diverse materiale, dar necesare pentru fiecare specie. Capitol II: COMPORTAMENTUL DE APARARE Tipuri de relatii in lumea vie: cooperarea: -asociatii pentru hranire -asociatii pentru adapost, protectie; -asociatii pentru inmultire si]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Importanta Proteinelor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-chimie~nume-importanta_proteinelor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Din cauza intenselor activitati economice, in unele regiuni ale Globului, aerul isi micsoreaza procentul de oxigen pe de o parte, iar pe de alta parte se incarca cu substante daunatoare vietii. Fenomenul este cunoscut sub numele de poluarea aerului si consta in impurificarea atmosferei cu substante solide, lichide, vapori sau gaze daunatoare organismelor vii. Pentru determinarea gradului de poluare a aerului se folosesc aparate speciale. Poluantii din aer pot fi substante straine de compozitia normala a aerului sau substante care intra in aceasta compozitie si care in functie de concentratie si timp de actiune exercita un efect nociv asupra omului sau mediului. Suspensii sau aerosoli care sunt formati din particule lichide sau solide de dimensiunea cuprinsa intre 100 (m si 0, 001 (m. La dimensiune mai mare, stabilitatea in atmosfera este atat de redusa, incat sistemul dispers practic nu se poate constitui, iar dimensiunile sub 1 (m fac parte din domeniul dispersiilor moleculare. Acest sistem dispers se clasifica in functie de dimensiune si comportare in atmosfera, in 3 categorii: suspensii mai mari de 10 (m. Acestea au stabilitate mica in aer, sedimentand in atmosfera imobila cu viteza uniform accelerata si care au putere de difuziune mica; suspensii cu diametrul cuprins intre 10 (m si 0, 1 (m. Se caracterizeaza prin faptul ca in aer imobil sedimenteaza cu viteza uniforma conform legii Stokes, frecarea fata de moleculele de aer anuland acceleratia; stabilitatea acestor aerosoli este mai mare, ca si puterea lor de difuziune; suspensii de dimensiune mai mica de 0, 1 (m. Stabilitatea in atmosfera este foarte mare, in atmosfera imobila nu se depun, ci fiind de dimensiune coloidala se deplaseaza cu miscari browniene. Capacitatea de difuziune a acestor aerosoli este foarte mare, similara cu cea a gazelor. Pe langa semnificatia de ordin fizico-chimic pe care o prezinta aceasta clasificare, este de mentionat ca importanta sanitara au in special ultimele doua categorii prin faptul ca particulele mai mari de 10 (m se retin in cursul respiratiei in caile respiratorii superioare si se elimina repede din plamani. Particulele in suspensie mai mici de 5 10 (m putand ajunge in cursul respiratiei pana la nivelul alveolei pulmonare constituie asa numitii aerosoli respirabili cu potential nociv ridicat. Aerosolii poluanti pot fi din punct de vedere al starii de agregare solizi sau lichizi. Cei lichizi sunt reprezentati de gaze sau vapori condensati in atmosfera sau dizolvati in aerosolii de apa atmosferica (ceata). Un exemplu dintre cele mai cunoscute il reprezinta ceata acida care se formeaza in zone intens poluate cu oxizi de sulf. Aerosolii solizi sunt reprezentati de pulberi, constituind unul dintre cei mai raspanditi poluanti. Foarte diferite ca dimensiuni si natura chimica, aprecierea nocivitatii nu se face complet decat determinand atat cantitatea, cat si natura chimica si dimensiunile. Efectul asupra sanatatii este]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Particularitatile Aplicarii Masurilor Preventive In Privinta Minorilor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-drept~nume-particularitatile_aplicarii_masurilor_preventive_in_privinta_minorilor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Masuri preventive sunt masurile cu caracter de constringere prin care banuitul, invinuitul, inculpatul este impiedicat sa intreprinda anumite actiuni negative asupra desfasurarii procesului penal sau asupra asigurarii executarii sentintei constituie masuri preventive. Masurile preventive sint orientate spre a asigura buna desfasurare a procesului penal sau a impiedica banuitul, invinuitul, inculpatul sa se ascunda de urmarirea penala sau de judecata, spre aceea ca ei sa nu impiedice stabilirea adevarului ori spre asigurarea de catre instanta a executarii sentintei. 5) ridicarea provizorie a permisului de conducere a mijloacelor de transport; 6) transmiterea sub supraveghere a militarului; 7) transmiterea sub supraveghere a minorului; 8) liberarea provizorie sub control judiciar; 9) liberarea provizorie pe cautiune; 10) arestarea la domiciliu; 11) arestarea preventiva. Masurile de constringere cu caracter educativ Minoritatea penala constituie una din preocuparile majore si permanente ale politicii penale din toate statele moderne. Manifestarile infractionale in zona de varsta ce caracterizeaza minoritatea ridica probleme cu totul deosebite si specifice de pre-venire si combatere, datorita, pe de o parte, multitudinii §i diversi-tatii factorilor care pot marca in mod negativ capacitatea de adaptare a minorilor la exigenta normelor de conduita socialmente admise, iar pe de alta parte, caracterului extrem de fragil si influenfabil al personal itatii acestora. Criminologia moderna releva astfel ca procesul de formare a personalitatii si comportamentului minorilor este uneori sever con ditional de influenta negativa a unor medii familiale de tip conflictual, a unor factori negativi din mediul scolar si mai ales a celor provenind din mediul ambiant imediat, stradal sau de anturaj, la care se pot adauga uneori si factori economici, sociali sau culturali cu caracter global. Ca urmare a interactiunii sau actiunii singulare, dar intense, a unor astfel de factori, o parte din adolescenti sunt sustrasi actiunii factorilor educationali pozitivi si parcurgand vari-ate cai de degradare psihico-morala cum ar fi: alienarea, frustrarea, invatarea sau pur si simplu amplificarea inadaptabilitatii naturale a unora dintre ei, se orienteaza spre exprimari comportamentale de tip infractional. Necesitatea prevenirii si combaterii eficiente a manifestarilor infractionale in randul minorilor apare cu atat mai acuta in ultimul deceniu, cu cat statisticile judiciare din Moldova pun in evidenta crested alarmante ale implicarii acestora in comportamente infrac tionale vizand violenta, viata parazitara, actul terorist, contrabanda cu stupefiante si valuta etc. In planul dreptului penal, partea generala, una dintre cele mai importante probleme ridicate este aceea a stabilirii limitelor de varsta intre care poate fi situata raspunderea penala specifica minorului infractor. Legiuitorul, prin dispozitiile art. 21 CP. R. M., a stabilit]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Extinderea Nato</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-extinderea_nato.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Conform articolului 10 din Tratatul Atlanticului de Nord, Partile pot, prin acord unanim, sa invite sa adere la Tratat orice alt stat european susceptibil de a favoriza dezvoltarea principiilor prezentului Tratat si de a contribui la securitatea regiunii Atlanticului de Nord. Dupa cum am aratat deja, NATO a primit noi membri pe durata intregii sale existente. Acest lucru este explicabil prin mutatiile care au avut loc pe scena internationala o data cu prabusirea statelor comuniste, antrenand schimbari fundamentale la nivel securitar, dar si ca urmare a evolutiei realitatilor internationale in ansamblul lor si a noilor provocari si amenintari carora trebuie sa le faca fata organizatiile internationale in noul mileniu. au devenit membre cu drepturi depline in 1999. Acesta era primul pas dintr-o strategie de extindere mult mai larga, ce avea sa se continue, in 2002, prin invitarea a sapte noi state est-europene (la summit-ul de la Praga), de a adera la NATO. Dimensiunea extinderii, ca si necesitatea de a face din Alianta o forta eficienta si operationala in conditii si zone din cele mai diverse au determinat o atentie sporita fata de acest cel mai recent val de aderare. Astfel, Alianta a lansat Planul de actiune pentru aderare, menit sa ajute statele candidate, permitandu-le sa obtina consiliere, ajutor si sprijin practic in legatura cu toate aspectele aderarii. Fara a constitui o garantie de aderare sau o simpla lista de conditii si criterii care trebuie indeplinite si respectate, Planul este un instrument extrem de util pentru statele interesate care, prin schimbul de informatii, pot afla, reactiile si avizele concrete ale NATO referitoare la pregatirea lor in vederea unei viitoare aderari. Planul de actiune pentru aderare respecta principiul autodiferentinerii, statele fiind libere sa aleaga acele elemente din Plan care sunt cel mai bine adaptate prioritatilor si specificitatii lor nationale. Lansat in 1999, la acest Plan au participat noua state: Albania, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Slovacia, Slovenia si Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei. probleme politice si economice, militare si de aparare, aspecte legate de resurse, probleme de securitate si juridice. Ele si-au fixat propriile obiective, scopuri si calendare de activitati. Continutul programelor nationale tine insa cont de obiectivele pe care Alianta le asteapta a fi atinse de statele candidate, in diferite domenii: a) obiective politice si economice: reglementarea pe cale pasnica a oricarui conflict teritorial extern, a oricarei neintelegeri de natura etnica, suprematia legii si respectarea drepturilor omului, instaurarea unui control democratic asupra fortelor armate si promovarea stabilitatii si a bunastarii prin libertate economica, justitie sociala si o atitudine responsabila in materie de mediu. b) obiective de securitate si aparare: capacitatea statelor candidate de a contribui la apararea colectiva si la noile misiuni ale Aliantei.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Zone De Cultura La Par</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-zone_de_cultura_la_par.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Parul, ca specie pomicola a fost cunoscut cu circa 4000 de ani i. e. n. iar cultivarea lui era destul de extinsa in Grecia si la vechii romani. Cercetarile paleontologice atesta ca parul traia in stare salbatica in Asia Centrala si cu 4000 de ani i. Hr. in Iran si Caucaz. Odata cu migratia poporului parul a inceput sa fie extins in Extremul Orient si Imperiul Roman. In secolul al XVIII-lea, parul a fost adus in tarile apusene Franta, Belgia si Anglia, de unde cultura s-a extins in toata Europa. In anul 1628 in Franta existau circa 250 de soiuri, majoritatea obtinute din puieti proveniti din seminte rezultate din polenizarea naturala. Tot in aceasta perioada, Belgia produce primele soiuri dintre care sunt si astazi: Beurre Bosc, Beurre Hardy, Passe Crassane etc. In America de Nord, parul a fost adus de primii colonizatori in a doua jumatate a secolului al XVI -lea, incat in anul 1771 existau aici circa 42 de soiuri de origine europeana. In Austria, America de Sud si Africa a inceput sa fie cultivat spre sfarsitul secolului al XIX-lea. Aria culturii parului s-a extins succesiv si in Australia iar mai apoi in toata lumea, indeosebi in zonele cu clima temperata. Dupa anul 1900 au aparut o multime de soiuri, insa, numai un numar restrans dintre ele s-au raspandit in toata lumea, cele mai multe prezentand interes national sau local, fiind cultivate pe arii restranse. Extinderea arealului de cultura a parului in zonele calde a devenit posibila odata cu crearea soiurilor rezistente la temperaturile foarte ridicate din timpul verii si cu cerinte minime la frig in sezonul de iarna. Sortimentul mondial de soiuri se bazeaza, in principal, pe Williams, Passe Crassane, Conference, Beurre Bosc, Abatelle Fetel. Cultura parului pe plan mondial Cultura parului ocupa locul II in lume, dupa cea a marului dintre fructele din zona temperata, fiind concentrata in principal in Europa, America de Nord, Asia, Africa de Sud si Australia. Tarile in care s-a dezvoltat mai mult cultura acestei specii sunt: in Europa, Italia (44600 ha), Spania (15000 ha), Franta (33800 ha), Olanda (5700 ha), Anglia (4700ha), Belgia (3600 ha), Germania (2400 ha) in Africa de Sud (6600 ha), in America de Nord, S. U. A. (16600 ha) si Canada (5000 ha). In ceea ce priveste sortimentul cultivat in principalele tari producatoare din Europa, cel mai raspandit soi este Williams cu 13400 ha (15, 7%) din cele 85800 ha cultura comerciala in C. E. E., urmat de soiurile Passe Crassane (11680 ha), Conference (9600 ha), Abatelle Fetel (7600 ha), Beurre Bosc (5000 ha), B. Hardy (2850 ha), celelalte soiuri ocupand suprafete sub 100 ha. Productia mondiala de pere se situeaza la circa 13 milioane tone/an, ceea ce reprezinta aproximativ 3% din productia mondiala de fructe, inclusiv struguri, fata de media anilor 1989-1991 cand a fost de 9 milioane de tone pe an. Productia cea mai mare de pere se realizeaza in Europa (2856000 tone), ceea ce reprezinta 30% din]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Cernobal - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-fizica~nume-cernobal_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Cancer limfatic, tumori pe creier sau leucemie. Malformatii, nasteri premature sau chiar infertilitate. Efectele asupra sanatatii umane ale accidentului nuclear de la Cernobal au fost masiv subevaluate, afirma organizatia ecologista Greenpeace, intr-un raport dat publicitatii martiDiscutiile in contradictoriu se poarta asupra cifrelor: Cate persoane au decedat in ultimii 20 de ani, drept consecinta a accidentului nuclear de la Cernobal? In timp ce Agentia Internationala pentru Energie Atomica estimeaza un numar de 4. 000 de decese, Academia de Stiinta din Rusia inregistreaza peste 90. 000 de victime. Organizatia ecologista Greenpeace, care a analizat mai multe studii privitoare la Cernobal, ajunge insa la concluzia ca efectele accidentului sunt mult mai ample decat s-a considerat pana in prezent. Mai multi oameni de stiinta estimeaza chiar peste sase milioane de victime. O cifra exacta nu a putut fi stabilita pana in prezent, afirma Thomas Breuer din partea Greenpeace: Probleme ne creeaza practicile de dupa catastrofa, prin care Uniunea Sovietica a incercat sa minimalizeze efectele accidentului. Au existat, spre exemplu, instructiuni pentru medici, de a nu mentiona radiatiile, drept cauza a deceselor. Astfel s-au pierdut multe date pentru cercetarile ulterioare, a precizat Breuer. Pe de alta parte, in urma catastrofei au fost distruse nenumarate acte, pentru a reduce pe cat posibil cifra oficiala a victimilor, a mai subliniat Breuer. Printre tacticile de falsificare a datelor reale s-a aflat si accea de a declara drept victima a accidentului doar decesele provocate direct de radiatii, precum prin cancer. Multe alte boli nu au fost luate in considerare. Bolile infectioase si slabirea sistemului imunitar asa numita SIDA de la Cernobal au fost ignorate in statisticile oficiale. De asemenea nu au fost luate in considerare nici anomaliile genetice sau bolile aparute la caile respiratorii, precum bronsita cronica sau astmul bronsic. Toate aceste boli apar mai des in zonele contaminate, a precizat Breuer. Greenpeace critica aspru pozitia Agentiei Internationale pentru Energie Atomica. Breuer sustine ca acesta incearca sa falsifice datele reale pentru a diminua efectele accidentului de la Cernobal. Singura cale de a apara populatia de catastrofe nucleare este incetarea folosirii industriei atomice, solicita Breuer in numele organizatiei. Adevaratul tau prieten]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Bahamas</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-geografie~nume-bahamas.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Bahamas este localizat in Oceanul Atlantic la nord de Cuba si la est de Florida si Statele Unite ale Americii. Este un stat nord-american cu capitala la Nassau, format din doua mii de atoli si 700 de insule. Sistemul politic este monarhia constitutionala, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii reprezentata de guvernatorul general Arthur D. Hanna. Au o democratie parlamentara, avand un Parlament bicameral: Senatul cu 16 locuri, acestia sunt numiti pentru o perioada de 5 ani de catre guvernatorul general la sugestiile Primului Ministru si liderul opozitiei. Insulele din acest arhipelarg au corali si dealuri mici si rotunjite. Clima este tropical maritima cu influente din apele calde Gulf Stream. Perioada mai rece din Bahamas se inregistreaza in Martie-Aprilie, Noiembrie-Decembrie cu temperaturi sub 30 de grade Celsius. Din luna Mai pana in octombrie este sezonul ud si se inregistreaza cele mai mari temperaturi. In perioada Mai-Noiembrie pot aparea uragane. Resursele naturale intalnite in Bahamas sunt cele minerale, se extrag cantitati mici de sare, creta si aragonit. Agricultura nu asigura decat 20% din necesarul intern de produse alimentare facandu-se eforturi mari pentru marirea produselor agricole (citrice, legume, trestie de zahar etc.), industria fiind afectata de inchiderea in anul 1998 a Rafinariei de petrol de la Freeport. Pescuitul are o pondere apreciabila mai ales pe parte langustelor. Au o solida reputatie internationala prin cele peste 50 de recorduri la pescuit. Sectorul financiar a devenit al 2 lea ca importanta in turism, Bahamas avand sedii peste 400 de banci. veniturile obtinute de Bahams sunt din acordarea pavilionului de complezenta, flota din pavilion Bahamas insumand 1061 de nave cu o capacitate de transport de 33, 1 mii t. r. b. Portul Nassau poate primi cele mai mari nave de pasageri. Turismul ofera locuri de munca la jumatate din populatia arhipelargului si reprezinta jumatate din PIB in Bahamas. Bahamas este unul din locurile unde sunt cei mai eficienti bodyguarzi ai averilor fabuloase, celebrele off-shore-uri, care permit investitorilor din alte tari sa-si pastreze anonimatul. Astfel nicio institutie nu poate afla cine sta in spatele capitalului care provine din paradisuri fiscale. Locuitorii din acest stat nu platesc taxe pe venit si nici taxe pe vanzari. Majoritatea veniturilor provin din tarife si taxe pe importuri. Descoperiri arheologice arata faptul ca insulele din Bahamas au fost locuite inca din anul 300-400 e. n. Intre anii 900-1500 e. n. s-au stabilit indienii Lucayan. Acestia erau pasnici, fermieri care locuiau in colibe de paie, foloseau unelte de piatra si isi fabricau singuri vasele de olarit. Ei erau avansati din punct de vedere politic, social si religios. La 12 Octombrie 1492 Cristofor Columb punea piciorul pentru prima data pe pamantul Americilor. prima insula pe care a intalnit-o a fost Guanahani, numita astfel de carte indienii Lucayan, numita mai apoi de Columb, San Salvador. Vazand marea putin adanca din jurul insulei, Cristofor]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Peisaje Agricole</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-geografie~nume-peisaje_agricole.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Peisajele agricole se suprapun in linii mari cu ceea ce am putea numi peisaje rurale deoarece, tipul predominanat de peisaj este in stransa legatura cu modul rural de locuire a teritoriului. Peisajele rurale reprezinta modalitatea cea mai completa de caracterizare a specificului teritoriului. In cadrul or peisajele agricole reprezinta doar o parte. peisaje cu un covor vegetal foarte sarac, in care apare in evidenta roca subadacenta, care sunt reprezentate de zonele polare, subpolare si aride (calde si temperate); expresia cea mai clara este data de deserturile tropicale, temperate si deserturile reci; peisaje de pasuni si cresterea animalelor caracteristice regiunilor semidesertice si zonelor de stepe aride; peisajul mediteranean care se suprapune cu regiunea agrogeografica mediteraneana, cunoscuta prin culturile specifice de citrice, maslin si vita-de-vie; la acestea se adauga culture cerealiere relative reduse (grau in Grecia); peisaje de terenuri cultivate intensive. de asemenea, exista peisaje care sunt trensformate intr-o masura si mai mare de om, cum ar fi anumite spatii agricole, urbane, de amenajari turistice si in general, principalele areale cu o densitate foarte mare a popoulatiei. Peisaje de pasuni si cresterea animalelor Estul Africii In regiunile semidesertice, deoarece au un sezon arid mai pronuntat si ploi mai putin frecvente, pot fi cultivate numai plante putin pretentioase, rezistente la secete precum sorgul, meiul si manioca. Culturile pentru comert includ bumbacul si sisalul. Unde pot fi crescute vite, ele pot ajuta la perfectionarea sistemului de agricultura, insa pe marile suprafete infestate cu musca tete se practica predominant succesiunea culturilor. Problema regiunilor mai uscate este anotimpul secetos indelungat si fertilitatea scazuta a solului. El poate fi fertilizat prin succesiunea culturilor cu toate ca dupa cultivarea pe timp de cativa ani pamantul trebuie lasat sa se odihneasca pentru 20 de ani sau mai mult. In acest timp agricultorul trebuie sa mentina terenul prin defrisari succesive ceea ce duce la irosirea energiei in lungi preumblari la terenuri. Suprafetele cu o rata mai mare a ploilor se bazeaza pe un amestec de agricultura si cresterea animalelor. In anii in care ploaia este suficienta pentru a produce o recolta multumitoare, imigrantii din districtele suprapopulate venind in numar mai mare cresc sansele unui dezastru la revenirea secetei. De asemenea, cresterea terenurilor cultivate duce la reducerea paturii vegetale si accelereaza eroziunea. Pe mari suprafete din estul Africii, ploaia nu este suficienta pentru culturi, precum in Somalia si in 70 % din Kenya unde precipitatiile nu trec de 50 cm in patru din cinci ani. In aceste regiuni singura utilitate posibila a terenurilor este pastorala. Pe suprafetele cele mai uscate precum coasta Marii Rosii, intreaga Somalie si nord-estul Kenyei, cel mai important animal este camila araba, altfel vitele sunt cele mai raspandite]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Perl</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-informatica~nume-perl.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 8. Bucle si sistemul I/O in Perl. 10. Procesare de date 11. I/O folosind Pipe si Apelarea functiilor sistem 12. Cautare 13. Despartire in cuvinte (parsing) 14. Folosirea Perl in scrierea de programe CGI. Note: 1. Cele 4 paradoxuri Perl sunt evidentiate cu culoarea roz. 2. Un exemplu de aplicatie CGI scrisa in Perl de mine, se gaseste la adresa: http: //www. scs. ubbcluj. ro/~mr28602/serverstatus. cgi 1. Ce este Perl? Perl este un limbaj de programare orientat spre extragerea, prelucrarea si prezentarea informatiei. Este disponibil pe o multime de platforme: Unix, MVS, VMS, MsDos, Macintosh, OS/2, Amiga si altele. Perl contine functii foarte puternice pentru manipularea textelor. El combina facilitatile si scopurile multor limbaje de comnezi (scripting). Perl a cunoscut succesul de curand, fiind folosit in programarea World Wide Web, la crearea formularelor electronice si in general ca o legatura intre sisteme, baze de date si utilizatori. 2. Resurse Perl. Acestea sunt cateva resurse pentru invatarea limbajului Perl. web: www. cis. ufl. edu/perl www. perl. oreilly. com grupuri usenet: news: comp. lang. perl. anounce news: comp. lang. perl. misc manual: Larry Wall, Tom Christiansen & Randall L. Schwartz, Programming Perl, 2nd Edition September 1996, 670 pages, OReilly and Associates, Inc., ISBN 1- 56592-149-6, $39. 95. The Camel Book. 3. Utilizatori Perl. Doua categorii de programatori indragesc Perl. Administratori de sistem, deoarece imbina foarte elegant comenzi sistem pentru manipularea datelor si proceselor, si are facilitati de cautare care usureaza cautarile si afisarea de informatie intr-un sistem. Dezvoltatorii de aplicatii Web pe servere unix, deoarece este mai usor de invatat decat C si ofera mai multe functii decat acesta, respectiv pentru validarea datelor si gestionarea de baze de date simple. Codul Perl din acest document ruleaza sub Perl 4. 036 (ultima versiune din seria 4) cat si sub Perl 5. 0. Perl 5. 0 adauga facilitati pentru programarea orientata obiect. 4. Stilul de programare Perl. Multe programe utile scrise in Perl sunt scurte. Sa presupunem ca vrem sa schimbam acelasi text in mai multe fisiere. In loc sa editam toate fisierele sau sa construim niste comenzi criptice in find, awk, sau sed, putem scrie o simpla comanda: perl -e s/rosu/negru/gi -p -i. bak *. html Acesta comanda, tastata la un promp Unix, executa programul Perl scris intre ghilimele. Acest program executa o singura operatiune: inlocuieste cuvantul rosu cu cuvantul negru, global, intr-un mod case-insensitive. Restul liniei de comenzi specifica, ca rularea sa se faca pentru fiecare fisier cu extensia. html din directorul curent, iar daca vre-un fisier trebuie modificat (test. html) atunci se va crea o copie de siguranta cu extensia. bak (test. html. bak). Pentru cei acomodati cu stilul de programare C sau Pascal, programul de mai sus poate fi expandat in forma urmatoare astfel incat sa urmareasca]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Hrana Populatiei Elene Si Romane In Antichitate</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-istorie~nume-hrana_populatiei_elene_si_romane_in_antichitate.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Alimentatia vechilor romani, in primele timpuri frugala, a devenit apoi destul de variata si, ca mod de preparare, foarte diferita de a noastra. Painea a ajuns un aliment comun abia in sec. II i. e. n. Pana la acea data in loc de paine se consuma un fel de fiertura, un terci, din mei sau din faina de grau cu tarate, fierte in apa sau in lapte; la care se adauga-dupa gust si dupa posibilitati-oua, branza, miere, condimente diferite, bucati de carne sau maruntaie. Acest terci a ramas pana in epoca imperiului mancarea de baza, aproape zilnica, a celor saraci. Painea - din faina de grau, sau mai modesta, de orz- a ramas mult timp un articol de lux. Era preparata de brutari (in timp ce in gospodarie se facea lipia), fara plamadeala, pana tarziu in era republicana. Plamadeala era de obicei pregatita (din faina de mei amestecata cu must de struguri) o data pentru intreg anul; ceea ce dadea painii un gust acru. Romanii consumau mai multe calitati si varietati de paine- pregatita cu lapte, sau cu untdelemn, sau cu untura, sau cu condimente, sau cu oua, sau chiar cu stafide. In general se punea foarte putina plamadeala, incat painea era foarte deasa si grea pentru stomac. Baza alimentatiei o formau legumele; de unde, nevoia unui consum de sare intr-o cantitate mai mult decat dubla decat socotim noi azi ca este necesara organismului. Varza, ceapa si usturoiul, sfecla alba, laptucile si macrisul, castravetele, bobul si lintea, frunzele de hrean, ridichile, urzicile sau prazul erau legumele care- fierte si pregatite cu untdelemn, otet sau vin- constituiau hrana majoritatii populatiilor. Taranii consumau carne de oaie si de capra, extrem de rar carne de vaca; carnea de porc putea fi apreciata numai de cei avuti. Pentru mesele celor foarte bogati se vanau cerbul si mistretul; in timp ce iepurii si harciogii erau ingrasati in crescatorii. Dintre pasari (comune erau gaina si gasca), cele mai apreciate la marile ospete erau fazanul, bibilica si in special paunul ingrasat. Laptele dulce era folosit mai mult pentru prepararea mancarilor, decat baut. Romanii beau mai ales lapte acru de oaie si de capra, foarte rar lapte de vaca. Pregateau cascaval si diferite branzeturi, condimentandu-le cu tot felul de ierburi, de fructe si de substante aromatice; in schimb nu consumau de loc smantana sau untul. Desi cunosteau uleiul de nuca, de migdale, de susan, de rapita, etc., romanii intrebuintau in alimentatie numai untdelemnul de masline (care pana in ultimele secole ale republicii era foarte scump). Maslinele se consumau in mare cantitate, proaspete sau conservate; indulcite cu miere se serveau fie ca aperitiv, fie ca desert. Taranii mai faceau si un fel de turta din masline tocate si condimentete cu diferite ierburi aromatice. Smochinele, strugurii, alunele si prunele se mancau cu paine. Conservate prin uscare, merele, perele si prunele erau mancarea frecventa a taranilor iarna. Dar marea pasiune gastronamica a romanilor era pestele, precum si numeroasele specii de]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Suceava In Vremea Lui Alexandru Cel Bun</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-istorie~nume-suceava_in_vremea_lui_alexandru_cel_bun.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Teritoriul orasului Suceava si imprejurimile sale au fost locuite, asa cum atesta cercetarile arheologice, din timpuri stravechi, incepand chiar din paleolitic. In sec. II-III exista aici o asezare a dacilor liberi, descoperirile arheologice relevand si puternice influente romane. In epoca migratiei si in secolele urmatoare populatia autohtona a continuat sa vietuiasca pe aceste meleaguri, iar in sec. XIV, in 1388, Suceava este mentionata drept capitala a Moldovei. Incepand cu domnia lui Petru I (circa 1395 - 1391), cetatea Sucevei a devenit principala cetate de scaun a Tarii Moldovei, aceasta functie indeplinind-o si in vremea lui Aron Voda (1592 - 1595), Stefan Razvan (1595) si a Movilestilor. Odata cu Alexandru Lapusneanu, resedinta domneasca s-a mutat la Iasi. Langa oras s-au aflat doua cetati, una mai veche la Scheia, alta putin mai noua, ce se vede si astazi. Intre cele doua s-a dezvoltat, inca din prima parte a sec. XIV, orasul. Cetatea Scheia, una dintre cele mai vechi cetati din Moldova, dar cu o existenta scurta, a fost daramata in timpul lui Alexandru cel Bun. Cetatea de Scaun a avut timp de trei secole un rol important in viata politica a Moldovei. In evul mediu, orasul era populat cu romani, dar si cu germani, maghiari si armeni, ultimii avand dreptul de a-si alege un soltuz propriu (ce purta numele de voit). In 1775, odata cu restul partii de nord a Moldovei ce va purta numele de Bucovina, mare parte din Suceava a fost incorporata in Austria habsburgica, revenind la tara-mama in 1918 (granita cu Romania trecea chiar pe la sud-est de oras). Din Suceava, Alexandru cel Bun a condus tara timp de 32 de ani, marind cetatea si intarindu-i zidurile. In 1401, aici s-a stabilit si Mitropolia Moldovei. In 1408, Alexandru cel Bun acorda privilegii negustorilor lioveni, iar orasul Suceava era mentionat ca unul dintre locurile de depozitare a postavului, precum si a unor marfuri de export ale Moldovei. Epoca de apogeu avea sa fie insa in timpul lui Stefan cel Mare (1437 - 1504). In vara anului 1476, ambitiosul Mohamed II si-a incercat norocul sub zidurile cetatii, dar darza rezistenta a moldovenilor i-a frant vointa victoriei si l-a silit sa se retraga in mod rusinos. Stefan facuse din Suceava un fel de creier al sistemului sau de aparare. In 1497, 21 de zile si nopti in sir, tunurile lesilor au batut in ziduri, dar acestea au ramas neclintite. Niciodata cetatea n-a fost cucerita prin forta armelor. La 21 mai 1600, oastea lui Mihai Viteazul intra fara lupta in cetate, iar la 26 mai Ioan Capturi, noul parcalab al Sucevei, jura credinta marelui voievod care se intitula domn al Tarii Romanesti si Ardealului si a toata Tara Moldovei. Suceava traieste pentru o clipa marele vis devenit realitate, primind ostile marelui voievod Mihai. Apoi, asupra orasului s-au asezat vremuri grele, intrand tot mai mult in anonimat. In 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care Austria a avut-o in timpul conflictului]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Atitudinea Individului Fata De Boala Cronica</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-medicina~nume-atitudinea_individului_fata_de_boala_cronica.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: OMS, 1993 : perceptia indivizilor asupra pozitiei lor in contextul sistemelor culturale si valorice in interiorul carora traiesc si in relatie cu propriile lor scopuri, standarde si preocupari Varsta : Copiii : dependenti de familie, scoala. Variabilele personale depind de gradul de dezvoltare psihoafectiva. Tineri : sfidarea unor norme salutogenetice, impulsivitate, imprudenta, dezirabilitate sociala Adulti : sedentarism, excese Varstnici : prudenta, conformism terapeutic excesiv. Sexul  : Responsabilitati multiple, ignorare pericole, apel redus la medic : Prudenta, igiena de viata mai buna (acte fiziologice medicalizate ex. nasterea), apel crescut la medic, conformism terapeutic mai bun. Apartenenta etnica : Societati occidentale : educatie sanitara buna, implicare profesionala excesiva, abuzuri, sedentarism Societati orientale (asiatice) : conceptii filosofico-religioase cu dogme salutogenetice. Statut socioeconomic : scazut =>slaba educatie sanitara, promiscuitate. Factori socio-culturali : Religia : Elemente favorabile : recomanda comportamente salutogenetice specifice fundamentale (ex. post, meditatie, miscare) moduleaza favorabil echilibrul psihic al individului Elemente nefavorabile : fatalism precepte religioase ce impun conduite nesalutogenetice (ex. interzicerea tratamentelor chirurgicale, interzicerea metodelor de contraceptie) Factori individuali : trasaturi de personalitate. Factori profesionali Date din articole : Copilul : Copiii cu boli cronice au risc de 2x mai mare de a face tulb. psihice fata de cei sanatosi si de 3x mai mare daca au o a doua problema. Severitatea clinica a bolii nu este factor de prognostic pentru tulburarile psihice. Copii percep diferit fata de parintii lor boala : cei nascuti cu handicap isi accepta problemele mai usor si se adapteaza mai usor. Factori de risc (F. R) evitabili : Incertitudinea privind diagnosticul Comunicarea slaba parinti/copii Schimbari frecvente de domiciliu si/sau scoala Statut socio-economic Neintelegeri intre parinti Probleme psihologice ale parintilor Semnale de alarma privind distresul copiilor sunt : Problemele scolare sau sociale Respect de sine Neajutorare sau lipsa sperantei Negarea sau compliantei terapeutice Anxietate, depresie, refractaritate. Probleme de comportament/ mancare sau somn. Recomandarile pentru managementul acestor familii includ : suport practic pentru toate aspectele medicale, echipe multidisciplinare si auto-determinare. Pentru parinti : sa nu-si neglijeze copiii sanatosi, sa le atraga atentia copiilor asupra a ceea ce pot face, distragandu-le astfel atentia de la dizabilitati si sa dea atentie comunicarii familiale. Adolescentul : Adolescentii cu b. cronice au de obicei o experienta suficient de indelungata cu managementul bolii. Un aspect extrem de deranjant este consumul mare de timp pentru ingrijiri : ex. 1h/zi pt cei cu]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Comportamentul Organizarional - Performantele Grupului</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-psihologie~nume-comportamentul_organizarional_performantele_grupului.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Acum a avut loc. Grupul Eclipsa si multe altele care au contribuit la dispozitiv/masina inclusiv, in special, la software sau diagnosticari a creat 4. 096 de linii de microcod, care se potrivesc unui volum cu o grosime de peste 24 de centrimetri; programele de diagnosticare se ridica la mii de linii de cod; peste 200. 000 de linii de sistem software; mai multe sute pagini de organigrama; aproximativ 240 de pagini de scheme; sute si sute de schimbari de inginerie de la depanare; 20 de ore de inregistrari video pentru a descrie noul dispozitiv; iar acum doua computere functionale in cazurile blue-and-white carora li se adauga ordine pentru multe altele. Puteti observa deja ca inginerii care au participat vor analiza mult timp aceasta experienta. Va fi ceva de neuitat in cariera lor. (Kidder, 1981, p. 276) Grupul Eclipsa, asa cum a fost descris de Tracy Kidder in cartea sa care a castigat premiul - Sufletul noii masini a lucrat peste programa timp de un an si jumatate pentru a crea un computer supermini cu o capacitate 32 de bits, cu numele de cod Eagle (vultur) care va anunta noua generatie de minicomputere. Membrii grupului si-au sacrificat viata personala si au raspuns cu entuziasm si creativitate, in pofida a multe discutii, pentru a fabrica o masina noua intr-o perioada de timp foarte scurta. Grupul a depasit orice asteptari a ceea ce ar fi putut fabrica in beneficial organizatiei angajatoare, Data General. Directorul de proiect, Tom West, a primit, in cele din urma fonduri pentru a crea si conduce o echipa spre un success semnificativ care ar uimi compania si industria constructoare de computere. Asa cum s-a discutat in capitolul anterior, grupurile de lucru sunt elementele principale ale organizatiei. Imbunatatirea performantei grupului este un factor semnificativ atat in ceea ce priveste eficienta manageriala cat si in cea organizationala. In acest capitol, vom extinde descrierea facuta de Kidder a factorilor care au contribuit la productivitatea grupului Eclipsa si vom oferi un model general al eficientei grupului. Vom discuta apoi functionaliatea si conducerea grupurile de luare a deciziilor in special. In cele din urma, vom descrie unele aspecte cheie legate de intelegerea si gestionarea relatiilor dintre diferite grupuri din cadrul organizatiei. Un model si un exemplu al productivitatii grupului de lucru Un model general al eficientei grupului de lucru ar capta esenta exemplului Eclipsei la Data General precum si caracteristicile grupului de lucru implicat in alte tipuri de sarcini. Pentru a fi siguri, grupul Eclipsa este unic in multe feluri. Cu toate acestea, poate servi drept exemplu pentru a ilustra unii dintre factorii majori care contribuie la functionarea eficienta a oricarui potential grup de lucru. Figura 16-1 prezinta un model general al eficientei grupului de lucru. Modelul este rezumat in patru variabile, care culmineaza cu eficienta grupului. Trei variabile cerintele, resursele si procesele]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Jean Calvin</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-religie~nume-jean_calvin.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Jean Calvin, sau pur si simplu Calvin (nascut la 10 iulie 1509 la Noyon decedat la 27 mai 1564 la Geneva) a fost un reformator religios francez. Alaturi de Martin Luther, a fost unul din initiatorii Reformei protestante, in opozitie cu anumite dogme si rituri ale Bisericii Catolice romane. Aflat la Geneva, Guillaume Farel l-a rugat sa-l ajute la reforma bisericii. Calvin a scris despre rugamintea lui Farel: M-am simtit de parca Dumnezeu din cer si-a pus mana sa mareata pe mine pentru a ma opri din cursa mea. Dupa optsprezece luni, reformele prea severe lui Calvin si Farel si amestecul lor in treburile statului au dus la exilarea celor doi. Timp de trei ani, Calvin activeaza la Strasbourg in biserica Hughenotilor francezi. Calvin a fost invitat mai tarziu sa se intoarca la Geneva. El a reorganizat structura religioasa si politica a orasului, dupa bazele Bibliei, cu ministri, invatatori, sfat al batranilor si diaconi. In 1559 Calvin a fondat o scoala pentru educatia copiilor si un spital pentru nevoiasi, precum si Academia din Geneva sub rectoratul lui Teodor Beza. Calvin a pus bazele unui guvernamant teocratic protestant intolerant, instituind o represiune severa a adversarilor reformei, mergand pana la exil sau pedeapsa cu arderea pe rug (de ex. Michel Servet, acuzat de erezie privind dogma Sfintei Treimi). Femeile erau obligate sa se imbrace in negru si nu aveau voie sa se fardeze. Bazat pe texte din Vechiul Testament, a pornit o adevarata campanie de vanatoare a vrajitoarelor si de combatere a magiei, recurgand la tortura pentru recunoasterea vinovatiei. Constitutia statului teocratic al Genevei - astazi l-am numi fundamentalist religios - prevedea pedeapsa cu moartea pentru blasfemie, erezie si vrajitorie. In anul 1545, in timp de cateva luni, 45 de femei au fost arse de vii ca vrajitoare in fata caselor pe care le-ar fi fermecat, dupa ce fusesera torturate. In 1602, Anton Praetorius, un pastor calvinist din Germania, a protestat impotriva acestui aspect al teologiei lui Calvin, in publicatia Grundlicher Bericht von Zauberei und Zauberern (Studiu aprofundat asupra vrajitoriei si vrajitorilor). Sanatatea lui Calvin a inceput sa se deterioreze, suferind de migrene, hemoragii pulmonare, guta si pietre la rinichi. Cateodata, trebuia sa fie transportat pana la amvon. Calvin a avut si multi detractori, era amenintat si insultat. El isi petrecea viata privata pe Lacul Geneva, citind Sfintele Scripturi si band vin rosu. Spre finalul vietii sale, le zicea amicilor sai care erau proecupati de regimul sau zilnic de munca, Ce? Vreti ca Domnul sa ma gaseasca lenevind cand va veni? Jean Calvin a murit la 27 mai 1564, si a fost ingropat intr-un mormant simplu si anonim, intr-o parte a Genevei, asa cum a cerut el Principala opera a lui Calvin in istoria literaturii Reformei: publicata in latina (Christianae religionis institutio) in 1536 la Frankfurt am Main (editia definitiva: 1559) publicata in franceza]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Caracterizari De Personaje - Enigma Otiliei</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-romana~nume-caracterizari_de_personaje_enigma_otiliei.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In Sensul clasicismului, G. Calinescu subliniaza ca Orice literatura mare, asadar clasica, este o literatura de cunoastere, iar cunoasterea inseamna reprezentare rationala a vietii, spre deosebire de reprezentarea empirica, documentara. O astfel de literatura a nazuit sa scrie G. Calinescu in Enigma Otiliei, precum si in celelalte romane ale sale. Si fiindca orice adevarata cunoastere se bizuie pe universalitate, personajele si imprejurarile in care actioneaza ele sunt tipice si vorbesc mintii prin imaginile concrete in care dobandesc plasticitate si devin inteligibile. G. Calinescu este un adevarat clasic si corespunde caracterizarii pe care a facut-o in studiul de care vorbim: Adevaratul clasic nu se ridica de la particular la universal, facand sfortari inutile de a da semnificatie evenimentului, el exemplifica doar universalul, cand acesta apare intamplator, aproape formulat intr-un eveniment. Personajele romanului Enigma Otiliei sunt asemenea exemplificari. Simplificand in buna masura, vom indica nota definitorie a fiecaruia. Leonida Pascalopol este un aristocrat care isi cauta iesirea din blazare prin comportari rafinate si expediente erotice; Titi - caz patologic de degenerescenta; doctorul Vasiliad este un secondant al lui Stanica; popa Tuica si-a schimbat porecla in renume; Otilia este exemplificarea feminitatii, evoluand, in conditiile procesului complex al societatii burgheze, spre platitudine, iar Felix exemplifica pe intelectualul in devenire, in aceleasi conditii. O caracterizare mai pe larg a unora din personaje este deci necesara. Costache Giurgiuveanu este pivotul romanului; psihologia sa de avar, urmarita de autor, detine franele actiunii; ea explica si accidentul fatal, iar moartea personajului stinge actiunea. Avaritia lui mos Costache este indulcita de sentimentul patern pe care, il manifesta fata de Otilia, un sentiment insa care nu se realizeaza, fiind anihilat de teama de a se rupe de averea lui. Mai mult, afectiunea fata de fe-fetita sa apare si ca o compensatie morala pentru averea mamei Otiliei, pe care si-a insusit-o fara vreo forma legala, fapt ce a cauzat moartea acesteia si care conditioneaza acum starea materiala a Otiliei. Propriu-zis, o buna parte din averea lui mas Costache e averea mamei Otiliei, respectiv a Otiliei, pe care si-a insusit-o prin drept familial. In schimbul acestei averi, el ii da Otiliei afectiunea sa paterna si promisiunea ca-i va asigura viitorul. Sentimentul avaritiei ii terorizeaza viata si-i rapeste libertatea de a se misca omeneste in societate. De la inceputul romanului, personajul apare in aceasta postura. Tentativa de a nu-l primi pe Felix, desi ii este unchi si tutore - adica administrator al averii acestuia pana la majorat - il defineste ca atare. Mai departe, ciupeste in mod meschin din veniturile lui Felix, dupa cum il ciupeste si pe Pascalopol la jocul de carti sau tarandu-se pe sub masa dupa o moneda cazuta din buzunarul acestuia, fara sa]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Generatia 60 - Prezentare Generala A Poeziei</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-romana~nume-generatia_60_prezentare_generala_a_poeziei.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Conceptul de generatie generatia unui grup de scriitori care au acelasi crez literar si aceeasi estetica. Exista o generatie de creatie (T. Vianu) si o generatie biologica acea generatie nascuta si care a debutat in opera. Cea mai importanta perioada postbelica este generatia 60. Ca reprezentanti in domeniu poeziei sunt Nichita Stanescu, Marin Sorescu, I. Alexandrescu, Ana Blandiana. Nichita Stanescu s-a impus ca unul dintre cei mai interesanti si valorosi creatori de poezie moderna. Nichita Stanescu este mai interesat, mai emotionat de idee decat de sentiment. Critica literara considera ca de la Ion Barbu, poezia romaneasca nu a mai cunoscut o asemenea capacitate de abstractizare ca in cazul lui Nichita Stanescu. Criticul Eugen Simion defineste poezia lui Nichita Stanescu poezia poeziei. Stanescu insusi afirma: poezia nu este numai arta, este insasi viata, insusi sufletul vietii. De-a lungul intregii sale creatii se disting incercari de a defini conceptia sa despre cunoastere prin arta, despre echilibrul dintre continutul si forma poeziei, despre relatia poetului cu cuvantul. Poezii pe aceasta tema: Ars poetica, Arta poeziei, Arta poetica, Arta scrisului, Autoportret, Poezia, Poetul ca si soldatul, Cautarea tonului, Poetul, Tonul, Timbrul. Prima etapa - Lirica sentimentelor, adolescentina, in care predomina idealurile romantice, subiectul cunoasterii este eul liric in jurul caruia se circumscrie lumea reala. In primele doua volume (Sensul iubirii, O viziune a sentimentelor), majoritatea poeziilor sunt de dragoste, erosul este un prilej de a comunica framantatele intamplari alre fiintei interioare, care sunt mai puternice decat ale conditiei fizice date. Tema primului volum este iesirea din somn, motivul fundamental este cel al rasaritului, al luminii, prefigureaza o poetica a zborului, a transparentei. Iubirea produce o senzatie de plutire, zborul se naste din dragoste ca o coloana a infinitului intre pamant si cer. Tema celui de-al doilea volum, considerat, romanul unei idile este dragostea ca stare de incertitudine, este cantecul de izbanda a sunetului si a luminii. A doua etapa face trecerea spre un lirism interiorizat, reflexiv si cuprinde volumele: "Dreptul la timp", "11 elegii", "Oul si sfera", "Laus Ptolemaei", "Necuvintele", "In dulcele stil classic". Lirica necuvintelor, maturitatii creatoare incepe cu volumul Dreptul la timp. Vizionalismul lui Nichita Stanescu se abstractizeaza, viziunea asupra spatiului si timpului se schimba. Tema volumului este perceperea dureroasa a timupului. Poetul, din perspective abstracta a durerii da o definitie afectiva a timpului: "trecerea durerii in trecerile timpului". Volumul 11 Elegii este considerat cea mai buna carte a lui Nichita Stanescu. Poetul dezvolta un numar de raporturi care delimiteaza poezia si existenta poetului. Punctul de plecare este criza de natura existentiala pe care poetul incearca sa o depaseasca]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Lucian Blaga - Mesterul Manole - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-romana~nume-lucian_blaga_mesterul_manole_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In peisajul cam sarac al dramaturgiei interbelice (comparativ cu romanul si poezia) Lucian Blaga este o fericita exceptie. El cultiva teatrul poetic de idei, care pune in lumina deopotriva poetul, filozoful si dramaturgul. In dramele sale Blaga prelucreaza mituri stravechi pe care le regandeste, le reinterpreteaza, investindu-le cu sensuri filozofice. Aceste mituri stravechi sunt tratate in maniera moderna, expresionista. Mai mult decat in poezia, in dramaturgia se simte influenta expresionismului. Dramaturgul renunta la adancirea psihologiei personajelor si printr-o reductie expresionista realizeaza personaje idei. Accentul se pune pe conflictul interior, pe conflictul de idei. Tot de estetica expresionista tine interesul pentru mitic, ancestral, arhaic dezlantuirea fortelor oarbe ale naturii, eul supratensionat. Problematica pieselor se refera la conditia creatorului, singuratatea personalitatii de exceptie, tema destinului, sacrificiul necesar pentru o idee. Referindu-se la dramaturgia lui Blaga criticul literar Eugen Todoran surprindea foarte bine particularitatile acesteia: Teatrul lui Blaga, ca teatru de idei dezvolta in conflicte tragice cu personaje interiorizate ideea fundamentala a poeziei lui: semnificatia ontologica a omului in relatie cu el insusi, cu societatea, cu lumea, cu divinitatea. Drama omului consta in aceea ca el creeaza spre a revela un mister, dar este limitat de franele transcendente, ramanandu-si doar sa intrezareasca un taram de dincolo. Blaga a publicat aceasta piesa in 1927. El a prelucrat un mit de intensa circulatie: mitul creatorului. Blaga reface structural semnificatiile baladei populare incat se poate vorbi de o asimilare totala a mitului. Asemenea lui Eminescu, Blaga depaseste schema mitica prin gandire filozofica si tehnica expresionista. Pornind de la elementele mitului popular, Blaga realizeaza o drama moderna pe tema conditiei creatorului de arta. Blaga isi pune personajul intr-o dilema tragica, aceea de a alege intre pasiunea devastatoare pentru creatie si iubire, dragoste de viata. El face din Manole un personaj tragic, constient de caracterul irational, absurd al jertfei care i se cere: Jertfa aceasta de neinchipuit - cine o cere? Din lumina Dumnezeu nu poate s-o ceara fiindca e jertfa de sange, din adancimi puterile necurate nu pot s-o ceara fiindca jertfa e impotriva lor. Drama personajului, singuratatea sa intre pamant si cer, intre porunca lui Voda si absurditatea jertfei trimit la teatrul existentialist (Eugen Ionesco, Sartre, Camus). Blaga multiplica conflictul realizand o adevarata serie conflictuala. Astfel personajul este in conflict cu porunca oficiala, cu Divinitatea, cu pasiunea pentru creatie, cu iubirea si cu sine insusi. Manole este plasat intre cerinta sociala, cerinta divina, cea afectiva si cea spirituala (Voda - Dumnezeu - Mira - Creatia). Blaga isi pune personajul sub semnul interogatiei absolute. Personajul isi da seama de impasul existential in care se afla:]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Parslea Cel Voinic Si Merele De Aur</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-romana~nume-parslea_cel_voinic_si_merele_de_aur.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Basmul a aparut din cele mai vechi timpuri, atat ca o necesitate a impunerii unor idei si norme morale cat si ca o modalitate de evadare intr-un tinut mirific, unde totul era posibil si binele triumfa intotdeauna. Basmul Praslea cel voinic si merele de aur a fost cules de Petre Ispirescu si inclus in volumul Legende si basmele romanilor. Acest basm fascineaza nu numai prin ineditul intamplarilor, cat si prin complexistatea personajului principal, Praslea, care este personajul pozitiv in care se imbina armonios insusiri reale si insusiri fabuloase, supranaturale. In mod direct este realizata caracterizarea personajului, prin numele sau-Praslea care inseamna-cel mic. Autorul asociaza cei doi termeni autentici Praslea si cel voinic care constituie si titlul basmului pentru evidenta chiar de la inceput rolul personajului sau in naratiune. Desi fiul de imparat, Praslea intruchipeaza insusirile alese ale omului din popor. Cu toate ca este dispretuit de fratii sai mai mari si de catre tatal sau, Praslea i se adreseaza cuvincios si isi asuma cu modestie misiunea de a incerca si el sa prinda si el hotii merelor de aur: Eu nu ma incumet a prinde hoti, ci zic ca o incercare de voi face si eu nu poate sa-ti aduca nici un rau. Dupa ce primeste acceptul imparatului, dand dovada de istetie si preocupatie, Praslea isi ia carti de cetit, doua tepuse, arcul si tolba cu sagetile reusind sa-si alunge somnul si sa-l raneasca pe hot. Aceeasi istetime si preocupatie va dovedi si mai tarziu, cand banuind intentiile fratilor sai, a legat de franghie un bolovan, caruia fratii i-au dat drumul in prapastie. Viteaz si curajos el trece singur pe taramul celalalt in cautarea zmeilor, ocrotandu-si fratii care au ramas sa-l astepte. Vitejia sa reiese din confruntarile cu zmeii pe care-i cauta, ii provoaca si ii invinge. Bunatatea, generozitatea il fac ca in prapastia in care fusese abandonat de frati sa salveze puii unei zgripturoaice atacati de un balaur infiorator, fapta buna ce-i va fi rasplatita de zgripturoaica, scoase palosul Praslea, se repezi la balaur si numaidecat il facu bucatele. Darz si tenace in atingerea scopului propus, Praslea a indurat durerea numai pt a ajunge pe tarmul sau, la aleasa inimii sale, atunci Praslea, fara sa-si piarda cumpatul, trase palosul si-si taie o bucata de carne moale din coapsa piciorului si o dete zgripturoaicei. Cinstit si corect, dar gelos, Praslea ii iarta pe fratii mai mari, si doreste ca divinitatea, in a carei dreptate crede, sa-i pedepseasca, daca este cazul. Eu ii iert si pedeapsa sa o ia de la Dumnezeu; daca vom fi cineva gresiti, ne va pedepsi Dumnezeu. Daca aproape toate aceste trasaturi sunt obisnuite, omenesti, Praslea este inzestrat si cu insusiri supranaturale, care-l fac sa invinga fortele raului. Folosind in general caracterizarea indirecta, cititorul desprinde trasaturile personajului din fapte, din intamplari si mai ales din vorbele personajului. El este inzestrat cu o putere impresionanta se repezi la balaur si]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Vasile Alecsandri - Note Bibliografice</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-romana~nume-vasile_alecsandri_note_bibliografice.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Tabel cronologic 1821 Iulie 21 S-a nascut, conform opiniei majoritatii cercetatorilor, cel de-al doilea copil, Vasile, al medelnicerului Vasile Alecsandri si al Elenei, nascuta Cozoni, in orasul Bacau. Curand familia viitorului scriitor se muta la Iasi. (Conform altor surse, Alecsandri s-ar fi nascut in 1819 sau chiar in 1818. ) 1827 Vasile Alecsandri ia primele lectii de la dascalul maramuresean Gherman Vida, profesor la Seminarul de la Socola. 1828-1834 Viitorul scriitor isi continua invatatura in pensionul lui Victor Cuenim, deschis in 1828 la Iasi. Verile si le petrece la Mircesti, unde tatal sau cumparase mosia. 1834-1839 Impreuna cu alti fii de boieri, Vasile Alecsandri isi face studiile la Paris. Dupa trecerea bacalaureatului literar se pregateste sa intre la medicina, dar abandoneaza. Urmeaza cursurile facultatii de drept, insa dupa cateva luni renunta. Tatal sau l-ar fi vrut inginer, dar ii lipsea bacalaureatul in stiinte, pe care nu-l poate obtine. Se dedica literaturii, scriind primele versuri in limba franceza, intre care poemul Zunarilla. 1839 In drum spre Patrie, Vasile Alecsandri intreprinde o lunga calatorie prin Italia. Viziteaza Florenta, Roma, Padova, Venetia, Triest. Din aceasta calatorie culege impresii necesare scrierii primelor opere in limba romana Buchetiera de la Florenta si Muntele de Foc. 1840 In revista Dacia literara (nr. 3, mai-iunie) este publicata nuvela Buchetiera de la Florenta. Este numit, impreuna cu C. Negruzzi si M. Kogalniceanu, director al teatrului din Iasi. Pentru nevoile scenei scrie vodevilul Farmazonul din Harlau, care se joaca la 18 noiembrie. 1841 Pe scena teatrului iesean se joaca piesa lui Vasile Alecsandri Modista si cinovnicul. 1842 V. Alecsandri calatoreste prin muntii Moldovei, fapt care i-a prilejuit descoperirea tezaurului poeziei populare. Sub influenta acesteia Vasile Alecsandri scrie primele sale poezii romanesti - Doinele. 1843-1844 Vasile Alecsandri intreprinde lungi excursii prin muntii si prin satele Moldovei, culegand folclor. Din aceasta perioada dateaza nuvela O primblare la munti. 1844 La 18 ianuarie are loc premiera piesei Iorgu de la Sadagura, primita de public cu deosebita caldura. impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Ion Ghica, scriitorul se afla in fruntea revistei Propasirea. Aici sunt publicate o parte a doinelor sale, nuvelele O primblare la munti si Istoria unui galben. Aflat pentru cura la Borsec, Vasile Alecsandri scrie nuvela Borsec. Da la iveala fiziologia Iasii in 1844. 1845 Face cunostinta cu Nicolae Balcescu si cu alti tineri munteni la mosia Manjina a lui Costache Negri. Tot acum viziteaza Bucurestii. Este epoca in care creste afectiunea sa pentru Elena Negri, careia ii dedica o seama de poeme. 1846-1847 Vasile Alecsandri o insoteste pe Elena Negri in strainatate, pentru ingrijirea sanatatii. Italia, Austria, Germania, Franta, apoi din nou Italia ii prilejuiesc impresii profunde. Insa boala Elenei]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Accesul La Cunostinte Si Evaluarea De Expresii Fuzzy</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-informatica~nume-accesul_la_cunostinte_si_evaluarea_de_expresii_fuzzy.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Este cunoscut faptul ca pentru a putea rezolva o problema intr-un anumit context este nevoie de cunostinte care sa descrie contextul respectiv. Aceste informatii ce descriu contextul, furnizeaza atat elemente referitoare la datele problemei, cat si metode de rezolvare corespunzatoare folosind un rationament adecvat si totodata, furnizeaza informatii despre natura solutiilor ce vor fi obtinute in urma aplicarii unei metode. Daca acest cuantum de cunostinte poate fi reprezentat avand la baza o anumita structura, atunci se poate spune ca exista o baza de cunostinte, mai mult, daca se poate face o reprezentare a acestor cunostinte sub forma digitizata, atunci se pot cauta metode automatizate care, aplicate pe aceasta structura sa poata genera solutii posibile pentru anumite probleme ce se pot identifica in contextul respectiv. Un alt aspect legat de aceasta problema il reprezinta natura cunostintelor ce compun baza de cunostinte. Daca aceste cunostinte sunt exprimate intr-un limbaj mai putin formal, cum este limbajul natural, atunci aceste cunostinte sunt incerte, imprecise, pot avea semnificatii diferite in contexte diferite s. a. m. d., acestea reprezentand unele dintre caracteristicile cunostintelor fuzzy. Aceste cunostinte sunt specifice contextelor in care este dificil a face o cuantificare a elementelor ce se vehiculeaza ca informatii, si sunt folosite tocmai pentru a putea face o reprezentare a informatiilor intr-un formalism bine definit; logica fuzzy, in asa fel incat, aceste cunostinte sa poata fi folosite drept suport pentru rationamente automatizate in sistemele de inteligenta artificiala. Aplicatia de fata, se doreste a fi un instrument util pentru achizitia de cunostinte si evaluarea de expresii fuzzy. Necesitatea acestor instrumente s-a facut simtita din momentul in care s-au pus bazele automatizarii rationamentului, odata cu aparitia conceptului de Inteligenta Artificiala. Una din orientarile in inteligenta artificiala, o reprezinta dezvoltarea sistemelor bazate pe cunostinte exprimate in limbaj natural. Evident, este problema instrumentului de achizitie de cunostinte ca acestea sa fie preluate de la expert, apoi sa fie reprezentate printr-o baza de cunostinte avand o anumita structura, cu scopul de a servi sistemului in asa fel incat sa poata fi aplicat un anumit tip de rationament in vederea rezolvarii unui anumit tip de probleme. Acest instrument comporta doua aspecte din punct de vedere functional: un aspect ce se refera la achizitia de cunostinte fuzzy in scopul de a constitui o baza de cunostinte corespunzatoare unui anumit context, iar al doilea aspect se refera la posibilitatea ca pe baza cunostintelor achizitionate de la expert, sa poata fi construite expresii in care apar termeni ce denota imprecizia cu scopul de a evalua gradul de adevar al acestor expresii comparabil cu cel pe care-l are acea expresie in contextul respectiv. Asadar, aceste instrumente vin in ajutorul constructorilor de sisteme de inteligenta]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Homer</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-istorie~nume-homer.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Putine lucruri sunt cunoscute, cu certitudine despre Homer. Este acceptat faptul ca a trait in Ionia, in secolul al IX-lea sau al VIII-lea i. Hr. Este cunoscut ca scriitor al Iliadei, o colectie de povesti traditionale si folclorice, care au fost transmise din generatie in generatie, pe cale orala. Odiseia este deasemenea atribuita lui Homer, desi nu se stie sigur daca acesta a fost autorul ei. Probabil Homer a fost un poet singuratic, sarac, imbatranit care a cutreierat Grecia antica. Locul nasterii lui nu a fost determinat exact pana acum si probabil, nu se va determina niciodata cu siguranta. Cantece si povestiri despre Razboiul Troian, din secolul al XII-lea, erau bine-cunoscute in Grecia, si, in timp au devenit parte a traditie grecesti. Deoarece acestea erau stiute in parti deiferite ale Greciei, si au trecut prin multe generatii, multe dintre ele reflectau diferentele specifice regiunilor din care veneau. Homer a reusit sa combine aceste povesti intr-un mod unic, creand astfel Iliada. Grecii antici pretuiau foarte mult operele lui Homer si le consultau atunci cand se aflau in dileme morale. Atat Iliada cat si Odiseea au fost traduse in limbile moderne, iar poezia lor este considerata un lucru unic.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Deficienta Mintala</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-psihologie~nume-deficienta_mintala.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Rolul si locul examenului psihologic si pedagogic in procesul de recuperare psihosociala a deficientilor mintal Bibliografie 1. Introducere - Definirea deficientei mintale Conceptul de deficienta mintala; Teorii privind natura deficientei mintale Conceptul de deficienta mintala se refera la un tablou clinic unitar. Insusi termenul de deficienta mintala desemneaza o realitate complexa, un fenomen biopsihsocial; care este determinat de o multitudine de cauze. Exista mai multe definitii, puncte de vedere a diferitilor specialisti in ceea ce priveste termenul de deficienta mintala De exemplu definitia data de Asociatia Americana a Deficientilor Mintal (A. A. D. M. ) tine cont de trei criterii: - primul criteriu tine de faptul ca deficienta mintala se mainfestain cursul perioadei de dezvoltare - cel de-al 2-lea criteriu: deficitul comportamental adaptive se refera la normele de maturizare, invatzare la autonomia personala si responsabilitatea sociala stabilita pentru grupa sa de varsta si grupul sau social - cel de-al 3-lea criteriu al deficienti A. A. D. M. din 1973 se refera la faptul ca deficienta functionalitatii intelectuale generale are comportamentul adaptativ, trebuie sa fie prezente in cursul perioadei de dezvoltare adica intre momentul nasterii si adolescenta C. Paunescu 1976 sustine ca deficienta mintala, nu reprezinta o eticheta generala, si o notiune, cu un continut definit pe baza unei viziuni stiintifice. Deficienta mintala se manifesta prin dificultati de adaptare, integrare sociala si de autoconditionare in viata printr-o stagnare sau incetinire in dezvoltare determinati de anumiti factori biologici, etiologici. 2 Etiologia deficientei mintale O foarte mare inportanta prezinta etiologia deficientei mintale deoarece cu cit vom cunoaste mai bine cauzele, cu atit pot devenii mai eficiente pozibilitatile de tratare, diagnosticare, manifestare a deficientei mintale. Exista mai multe cause ale deficientei mintale: cauze prenatale, cauze perinatale si cause postnatale Cauzele prenatale ale deficientei mintale. In primele trei luni ale sarcinii apar si se diferentiaza organelle fatului, iar tezuturile sunt foarte fragile. De aceea femeia insarcinata in primele trei luni trebuie sa fie foarte atenta, sa se ingrijeasca pentru a nu aparea cauze care pot duce la deficienta mintala a copilului cum ar fi: cauze infectioase, toxice, subalimentatie, radiatii, emotiile. Exista boli virotice pe care mama le poate contracta in timpul sarcinii cum ar fi: hepatita, gripa, rujeola, variola, oreonul, tusea convulsiva. Subalimentatia cronica este foarte periculoasa deoarece duce la nedezvoltarea fatului din lipsa unor vitamine, lipsa calciului, magneziului, fosforului si proteinelor. Infectiile de natura bacteriana, infectiile cu protozoare au influienta negative asupra dezvoltarii normale a sarcinii. In timpul unei sarcini trebuie evitate pe cit posibil rediatiile deoarece au efecte negative. Daca o mama are]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Jurnalul Fericirii - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-romana~nume-jurnalul_fericirii_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Prima versiune a Jurnalului fericirii a fost incheiata la inceputul anilor 70. Cuprinde trei solutii, sunt strict lumesti cu caracter practic si se infatiseaza cu accesibile orisicui. Este cea gasita de unul din personajele cartii Inaltimile gaunoase. Personajul e un om tanar, prezentat sub porecla alegorica Zurbagiul. El nu are domiciliu stabil, nu are acte in regula, nu e in campul muncii, e un vagabond. Traieste de pe azi pe maine, e imbracat in zdrente, munceste pe apucate si isi petrece mai toata vremea in puscarii. Bukovski povesteste ca atunci cand a primit prima convocare la asediul KGB n-a putut inchide un ochi toata noaptea. Nu a putut dormi de nerabdare. Astepta ziua sa fie in fata lor sa le spuna tot ce crede despre ei si sa intre in ei ca un tanc. Concluzie: Toate solutiile sunt certe si fara gres. In ianuarie 1960 Intamplarea a inceput in august la ziua autorului. Atunci s-a spart un pahar de cristal frumos cu precizia memoriei unui computer. Are loc o sedinta de ancheta nocturna in care ea il apara cu atata suspecta grija. Spunea ca nu era sigur daca la spart sau nu, nu-si aducea aminte, iar daca recunostea ca la spart, spunea adevarul obiectiv, si odata ce a rostit adevarul trebuia sa recunoasca totul ca Nego (Ion Negotescu) a vorbit dusmanos. 31 decembrie 1959 Ajungand acasa, I-a povestit tatalui sau, iar el intrebandu-l de ce a mai venit acasa facandu-l nenorocit. Spunandu-i ca pentru nimic in lume sta sa nu primeasca a fi martor al acuzarii. Autorul aratandu-i ce inseamna inchisoarea cu adevarat, ca e batran ca va ramane singur cu o pensie mica. Tatal sau spunea ca trebuie sa faca inchisoare, iar chiar daca apare ca martor al acuzarii dupa sase luni tot il ia. Ii spune sa-si pregateasca lucrurile pentru luni sa-si ia numai lucruri uzate si in aceste trei zile care ii raman sa nu vorbeasca despre proces, securitate, inchisoare. In ziua de Anul Nou a fost poftit la dejun de avocatul D. Pavel a carui sotie e o foarte veche prietena si prima singura lui dragoste din tinerete. Acestia aveau doi copii. El a venit aici cu un motiv intreband de articolul 209, cod penal, ce parere are. 3-4 ianuarie 1960 Luni dimineata este foarte calm, se spala, se rade, se imbraca, si-a verificat geamantanul plin de gioarse. Se intalneste pe strada in ajun cu profesorul Alexandru Elian, fost spirist spunandu-I ca exista si evrei care iubesc cu adevarat Romania. Nu incape nici o indoiala raspunse el politicos uitandu-se lung la el. Isi ia ramas bun de la tatal sau care era in pijama, mititel si da ultimele sfaturi spunandu-I ca o sa-l astepte. Cele mai rele clipe din timpul perioadelor care le-a petrecut la Securitate erau doua. Intr-o noapte si foarte tarzie incapatanandu-se in negatie asupra unui punct cine a venit de la Paris cu ultimul roman al lui Mircea Eliade, atunci a fost amenintat o confruntare cu seful lotului. Confruntarea este prezentata cu o amenintare. Il alina gandul de a-l revedea pe]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Liliecii Au Sugerat O Epocala Inventie</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-biologie~nume-liliecii_au_sugerat_o_epocala_inventie.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Informat de experientele lui Spallanzani, naturalistul elvetian Charles Jurine s-a gandit sa infunde urechile liliecilor cu ceara. Rezultatul a fost neasteptat. Incapabili sa mai distinga obiectele inconjuratoare, liliecii se izbeau de pereti. Care putea fi explicatia acestui comportament ? Oare micile animale vedeau cu urechile ? Celebrul anatomist si paleontolog francez Georges Cuvier, cea mai inalta autoritate a timpului sau in materie de biologie, a contestat cercetarile lui Spallanzani si ale lui Jurine si a emis el insusi o ipoteza destul de ingenioasa. Liliecii-spunea Cuvier-poseda un simt al pipaitului foarte fin, localizat mai ales pe pielea extrem de subtire a aripilor, sensibila la presiuni infime ale aerului care se formeaza intre aripi si obstacol. Astfel, animalul nu ar avea decat sa ocoleasca obstacolul, semnalat printr-o schimbare de presiune. Aceasta ipoteza a avut credit mai bine de 150 de ani in cercurile stiintifice mondiale. Cu totul intamplator, in 1912, Maxim, inventatorul mitralierei cu incarcator automat, a emis ipoteza ca liliecii se orienteaza cu ajutorul ecoului produs de zgomotul propriilor aripi, propunandu-si sa construiasca pe acest principiu un aparat destinat sa avertizeze navele de apropierea aisbergurilor. Olandezul S. Dijkgraaf, in 1940, si sovieticul A. Kuziakin, in 1946, au demonstrat clar ca organele de pipait nu joaca nici un rol in orientarea liliecilor, pulverizand si ipoteza care existase un veac si jumatate. Savantii americani D. Griffin si R. Galambos au reusit sa dea explicatia reala a orientarii liliecilor. Apropiindu-i de un aparat pentru detectarea ultrasunetelor, au constatat ca liliecii emit o multime de strigate, imperceptabile pentru urechea omeneasca. Ei au reusit sa descopere si sa studieze proprietatile fizice ale, strigatelor liliecilor. Introducandu-le in urechi electrozi speciali, ei au stabilit totodata si frecventa sunetelor percepute de auzul acestora. Iata deci ca progresul stiintei si al tehnicii a permis formularea explicatiei uneia dintre cele mai tulbulatoare taine ale naturii. Se stie ca, din punct de vedere fizic, sunetul este o miscare vibratorie, propagandu-se sub forma de unde intr-un mediu elastic. Frecventa sunetului (deci inaltimea sa) depinde de numarul de vibratii efectuate intr-o secunda. Urechile noastre percep vibratii aeriene de la 16 pana la 20000 de herti. Sunetele cu frecventa mai mare de 20000 de herti, imperceptabile pentru om, se numesc ultrasunete si pot fi demonstrate usor cu autorul unei lame de cuart pusa sub tensiune si introdusa sub apa. Noi nu auzim zgomotul lamei de cuart, dar vedem rezultatele vibratiilor sale sub forma unor vartejuri si chiar tasnituri de apa. Cu ajutorul cuartului putem obtine vibratii pana la un miliard de herti. Ultrasunetele isi gasesc astazi o larga intrebuintare industriala. Cu ajutorul lor detectam cele mai mici fisuri sau goluri in structura pieselor turnatelor in metal. Ele se folosesc in locul bisturiului pentru interventiile chirurgicale fara]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Timpurile Verbelor Limbii Engleze - Varianta 2</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-engleza~nume-timpurile_verbelor_limbii_engleze_varianta_2.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Este o actiune facuta in momentul vorbirii, o actiune temporara, o actiune viitoare programata intr-un moment prezent. Este o actiune temporara inceputa in trecut care continua in prezent si care poate continua si in viitor. Se folosesc de obicei cuvintele cheie: since (decand, de. ); for haw long (de cat timp) sau all day long (toata ziua). Forma: S + HAVE sau HAS + BE + V cu terminatia ING. Exemplu: He has been playing chees for two houres. (afirmativ). Have you been living were since 1956? (interogativ). They haven t been reading all dis time. (negativ). Present perfect simple (perfectul compus). Este o actiune terminata fara moment precizat, o actiune trecuta incheiata recent. Se folosesc de obicei: just, lately, recently, alredy, yet. Forma: S + HAVE sau HAS + V la forma aIIIa. Exemple: He has not been here since November. (forma negativa). He has drunk his tea. (forma afirmativa). Have you seen him lately? (forma interogativa). Present simple (Indicativ prezent). Sunt actiuni obisnuite, repetate. Se folosesc de obicei: every day, every week, once a week, usually, always, never, often, seldon. Forma: S + V/V+s. Exemple: We write composition every day. (forma afirmativa). He usualy writes good compositions. (negativ). Does he usualy write good compositions? (interogativ). Present simple (indicativ viitor simplu). Este o actiune care are loc intr-un moment viitor sau o actiune viitoare acarei realizare este conditionata de alta actiune. Forma: S + SHALL sau WILL + V. Exemple: We shall go to the seaside next sumer (forma afirmativa). Shall I find them home if I go now? (forma interogativa) We shall not be there when he arives. (forma negativa) Future continuos (Indicativ viitor). Este o actiune in desfasurare intr-un moment viitor. Se folosesc de obicei: at dis time. , at 5 a. m. , on Monday. Forma: S + SHALL sau WILL + BE + V cu terminatia ING. Exemple:]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Concilii</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-istorie~nume-concilii.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: La primele cinci concilii ecumenice ale bisericii crestine au fost stabilite jaloanele dogmelor teoretice, valabile pana in zilele de azi. Conciliile au avut loc la Niceea (325), Constantinopol (381), Efes (431), Calcedon (451) si din nou la Constantinopol (553). Toate aceste patru localitati se gasesc in Turcia: Niceea si Calcedon nu departe de Istambul (fostul Constantinopol), Efes in partea vestica a Anatoliei. Convocat de imparatul roman Constantin cel Mare (306-337), in scopul consolidarii imperiului roman cu ajutorul noii religii crestine, pe cale de extindere cu succes in Europa, nordul Africii si Asia Mica. In spatele convocarii celor 318 episcopi a stat lupta pentru putere intre Constantin cel Mare, autoproclamat Pontifex Maximus (episcop universal) si episcopi. Parerile imparatului Constantin cel Mare au trebuit sa fie acceptate fara impotrivire de catre toti episcopii. Pana la acea data, teza general acceptata de biserica catolica era ca Dumnezeu si Isus nu sunt fiinte identice, ci numai asemanatoare. Constantin cel Mare a obligat membrii conciliului sa accepte teza unitatii indisolubile intre Isus si Dumnezeu. Convocat de imparatul Theodosius I (347-395) in anul 381. Theodosius I a declarat crestinismul drept religie oficiala de stat, ordonand distrugerea tuturor vechilor asezaminte de cult pagane. La acest conciliu Theodosius I a avut un cuvant greu de spus: episcopii prezenti au trebuit sa accepte introducerea notiunii de Trinitate (Sf. Treime) (identitatea de fiinta intre Dumnezeu, Isus si Sf. Spirit). Convocat la cererea co-imparatilor romani Valentianus III (425-455, imparat al partii de vest a imperiului, cu sediu la Roma) si Theodosius II (408-450, imparat al partii de est, cu resedinta la Constantinopol). La conciliul al 3-lea, desfasurat sub patronajul acestor 2 imparati, s-a pus problema in ce calitate trebuie privita Maria: drept Christotokos (Mama lui Cristos cel lumesc) sau Theotokos (Mama lui Dumnezeu, Mama Fiului lui Dumnezeu). Conciliul a hotarat recunoasterea Mariei drept Theotokos, eliberand-o de orice pacat pamantesc. In spatele deciziei a stat insa Pulcheria (sora mai mare a imparatului Theodosius II), nu reprezentantii clericali (papa sau episcopii). Formal, conciliul al 4-lea a fost convocat de imparatul bizantin Marcianus (396-457), in realitate de aceiasi Pulcheria, care, dupa moartea lui Theodosius II (450) s-a casatorit cu imparatul Marcianus. Pulcheria a dat tonul si la conciliul al 4-lea, in pofida impotrivirii fatise a multor episcopi. Conciliul a proclamat, sub presiunea Pulcheriei, dubla natura - divina si umana - a lui Isus, precum si primatul papei de la Roma (imputernicit cu managementul unic al treburilor clericale mondiale). Conciliul 5 din Constantinopol (anul 553) Convocat de imparatul bizantin Justinian I (483-565), de fapt de sotia sa Theodora (497-548), co-regenta imperiului roman de est (impreuna cu Justinian I). Unul din telurile lor, urmarite cu intransingenta, a fost]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Orient Et Occident</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-istorie~nume-orient_et_occident.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Le contraste entre Lorient et lOccident est aujourdhui trop grand pour quon puisse jamais esperer faire accepter a lun les idees et les facons de penser de lautre. Nos vieilles societes subissent des transformations profondes; les rapides progres des sciences et de lindustrie ont bouleverse toutes nos conditions physiques et morales dexistence. Antagonisme violent dans le corps social; malaise general qui nous conduit sans cesse a changer nos institutions pour remedier aux maux que ces changements meme engendrent; defaut de concordance entre les sentiments anciens et les croyances nouvelles; destruction des idees sur lesquelles avaient vecu les anciens ages. Tel aujourdhui est lOccident. Famille, propriete, religion, morale, croyances, tout change ou va changer. Les principes que nous avions vecu, jusquici, les recherches modernes les remettent en question. Ce qui sortira de la science nouvelle, nul ne pourrait le dire. Les foules senthousiasment maintenant pour quelques theories tres simples constituees surtout par un ensemble de negations radicales; mais les consequences de ces negations, elles ne les entrevoient pas encore. Des divinites nouvelles ont remplace les anciens dieux. La science actuelle essaie de les defendre: qui pourrait dire quelle les defendra demain? LOrient offre un spectacle tout autre. Au lieu de nos divisions et de notre vie fievreuse, il presente le tableau de la tranquillite et du repos. Ces peuples qui, forment par leur nombre la plus importante portion du genre humain, sont arrives depuis longtemps a cette resignation tranquille qui est au moins limage du bonheur. Ces societes antiques, ont une solidite quont perdue les notres. Les croyances que nous navons plus, elles les ont encore. La famille, qui tend a se dissocier si profondement chez nous, y conserve sa stabilite seculaire. Les principes qui ont perdu toute influence sur nous ont conserve toute leur puissance sur eux. Religion, famille, institutions, autorite de la tradition et de la coutume, ces base fondamentales des societes anciennes si profondement sapees en Occident, ont garde tout leur prestige en Orient. Le probleme redoutable davoir a les remplacer, les peuples de lOrient nont pas a y songer.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Mandatul Biblic Al Parintilor Crestini</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-religie~nume-mandatul_biblic_al_parintilor_crestini.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Acest material va poate fi folositor doar daca in primul rand, deschideti Biblia la pasajele indicate, primiti invatatura lor si apoi decideti imediat sa treceti la aplicarea neabatuta a acestor principii, singurele ce pot asigura viitorul copiilor vostri. Am dorit sa va punem in fata chemarea inalta pe care Dumnezeu o da parintilor pentru a intelege responsabilitatea enorma ce se afla pe umerii vostri. Fie ca Dumnezeu sa va dea vointa si puterea de a va angaja in aceasta munca de educare si formare spirituala a copiilor! Va asiguram ca satisfactia si fericirea pricinuita de copiii vostri nu va intarzia sa apara! Este promisa de Dumnezeu. 2g) De a le porunci sa-l asculte pe Domnul: Deut. 32: 46; 1Cron. 28: 9 2h) De a-i binecuvanta: Gen. 48: 15; Evrei 11: 20 2i) De a le arata mila: Ps. 103: 13 2j) De a le purta de grija: Iov 42: 15; 2Cor. 12: 14; 1Tim. 5: 8 2k) De a-i stapani, conduce: 1Tim. 3: 4, 12 2l) De a-i mustra: Prov. 13: 24; 19: 18; 23: 13; 29: 17; Evrei 12: 7 2m) De a nu-i intarata la manie: Efes. 6: 4; Col. 3: 21 2n) De a nu le face relatii/prietenii necuvenite: Gen. 24: 1-4; 28: 1, 2 2p) De a-i aduce devreme la casa lui Dumnezeu: 1Sam. 1: 24; Luca 2: 27 3) Copiii rai, o intristare pentru parintii lor Prov. 10: 1; 17: 25; Prov. 19: 13, 26, Ex. 21: 15 4) Parintii ar trebui sa se roage pentru copiii lor 4a) Pentru binele lor spiritual: Gen. 17: 18; 1Cron. 29: 19 4b) Cand sunt ispititi: Iov 1: 5 4c) Cand sunt bolnavi: 2Sam. 12: 16; Marc. 5: 23; Ioan 4: 46, 49 5) Cand parintii sunt credinciosi 5a) Sunt binecuvantati de copiii lor: Prov. 31: 28 5b) Lasa o binecuvantare copiilor lor: Ps. 112: 2; Prov. 11: 21; Isa. 65: 23 6) Copiii sunt judecati pentru pacatele parintilor Exod. 20: 5; Isa. 14: 21; Plangerile 5: 7 7) Neglijenta parintilor pedepsita cu severitate 1Sam. 3: 13 8) Cand parintii sunt rai 8a) Isi invata copiii la rau: Ier. 9: 14; 1Pet. 1: 18 8b) Sunt un exemplu prost pentru copiii lor: Ezec. 20: 18; Amos 2: 4 9) Parinti buni - exemple 9a) Avraam: Gen. 18: 19 9b) Iacov: Gen. 44: 20, 30 9c) Iosif: Gen. 48: 13-20 9d) Mama lui Moise: Exod. 2: 2, 3 9e) Manoah: Judec. 13: 8 9f) Ana: 1Sam. 1: 28 9g) David: 2Sam. 18: 5, 33 9h) Sunamita: 2Imp. 4: 19, 20 9i) Iov: Iov 1: 5 9j) Mama lui Lemuel: Prov. 31: 1 9k) Slujbasul imparatesc: Ioan 4: 49 9l) Lois si Eunice: 2Tim. 1: 5 10) Parinti rai - exemple 10a) Mama lui Mica: Judec. 17: 3 10b) Eli: 1Sam. 3: 13 10c) Saul: 1Sam. 20: 33 10d) Atalia: 2Cron. 22: 3 10e) Manase: 2Cron. 33: 6 10f) Irodiada: Marc. 6: 24 Referinte biblice: Studiul cresterii copiilor dupa voia lui Dumnezeu, din Capela Crestina Petrosani, 3 Octombrie 1998. Teodor Macavei.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Aparatul Respirator - Varianta 4</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-biologie~nume-aparatul_respirator_varianta_4.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Caile respiratorii sunt reprezentate printr-un sistem de conducte prin care aerul patrunde in plamani. Acest sistem se compune din cavitatile nazale, faringe, laringe, trahee si bronhii+plamanii. Cavitatile nazale si faringele formeaza caile respiratorii superioare, iar laringele, traheeasi bronhiile, caile respiratorii inferioare. Cavitatile nazale sunt protejate de nas. Acestea alcatuiesc un organ complex, cu functie respiratorie si senzoriala. Desi in mod curent sub numele de nas se intelege si cavitatile nazale, anatomic exista doua organe strans legate intre ele atat structural cat si functional si anume nasul propriu-zis si cavitatile nazale, numite fose nazale. Nasul se reprezinta ca o proeminenta situata in mijlocul fetei ce serveste ca organ de protectie pentru fosele nazale Radacina nasului este despartita de frunte prin santul nazofrontal. Baza nasului priveste in jos si prezinta doua orificii numite narine, separate prin septul nazal mobil. Fetele laterale prezinta o portiune superioara fixa si o portiune inferioara mobila, numita aripa nasului. Nasul este alcatuit dintr-un schelet osteocartilaginos situtat in profunzime si o serie de tesuturi moi care acopera acest schelet. Scheletul osteocartilaginos este format din oase si cartilagii. In scheletul osos intra cele doua oase nazale si ramurile ascendente ale oaselor maxilare. Scheletul cartilaginos este constituit din urmatoarele cartilagii: cartilagiul septului nazal, cartilajele laterale ale nasului si catilajele laterale ale nasului alcatuiesc o formatiune in forma de T care se articuleaza cu oasele nazale, cu ramurile ascendente ale maxilarelor si cu osul vomer. Laringele Laringele este un segment al cailor respiratorii superioare care indeplineste doua roluri: conduce aerul catre plamani si reprezinta principalul organ al fonatiei. El se afla sub regiunea anterioara a gatului, sub osul hioid si inaintea faringelui, este acoperit anterior de piele, fascii, muschi si de glanda tiroida. Structura atomica In constitutia laringelui intra un schelet cartilaginos, ligamentele care unesc cartilajele, musculatura laringelui si mucoasa laringiana. Scheletul cartilaginos este format din noua cartilagii. Dintre acestea, trei sunt neperechi (tiroid, cricoid si epiglota) si sase perechi (aritenoide, corniculate si cuneiforme). Traheea Traheea est un organ fibrocartilaginos tubular care continua laringele, intinzandu-se de la extremitatea inferioara a acestuia pina in mediastin, unde se bifurca in cele doua bronhiiprincipale sau pulmonare. Ea reprezinta doua neregularitati numite depresiuni si anume depresiunea aortica si depresiunea tiroidiana. Traheea este un organ elastic, putandu-se alungi sau scurta ca un resort. Structura traheei Peretele traheei este format din trei tunici: mucoasa, fibroelastica si adventicea. Tunica mucoasa este formata din epiteliu de tip respirator, pseudostratificat, prismatic, ciliat. Tunica fibroelastica reprezinta scheletul de sustinere a traheei si]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Specii Pe Cale De Disparitie</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-biologie~nume-specii_pe_cale_de_disparitie.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Peste 19. 000 de specii de plante si 5. 000 de specii de animale de pe Glob sunt clasificate ca fiind pe cale de disparitie. Alte cateva mii de speciii ajung in pragul disparitiei in fiecare an inainte ca biologii sa le poata identifica. Principalele cauze ale disparitiei speciilor de plante si animale sunt: distrugerea habitatelor, exploatarea comerciala (colectarea de plante, vanatul irational si braconajul), distrugerile produse de catre speciile aclimatizate si poluarea. Dintre aceste cauze, distrugerea habitatelor reprezinta cea mai mare amenintare pentru aceste specii. De-a lungul erelor geologice, diferitele specii de plante si animale au evoluat incet si au disparut din cauza schimbarilor climatice radicale si a imposibilitatii de a se adapta competitiei pentru supravietuire. Totusi, din anii 1600, rata de disparitie a crescut progresiv, odata cu cresterea populatiei umane si consumarea resurselor naturale. Multi oameni de stiinta considera ca de la disparitia dinozaurilor, in urma cu 65 de milioane de ani, astazi ne aflam in mijlocul celei mai mari perioade critice, de distrugere ireversibila a numeroase specii de plante si animale. Mentinerea ecosistemelor actuale, precum padurile, recifurile de corali sau mlastinile, depinde in mare masura de biodiversitatea lor. Disparitia uneia dintre speciile care alcatuiesc un astfel de lant trofic poate duce la declinul ecosistemului respectiv. Ecosistemele sanatoase asigura hrana, aer curat, apa si soluri fertile pentru agricultura. De asemenea, 40% din medicamentele moderne provin de la plante si animale. - Distrugerea habitatelor de catre activitatile umane este cauza primara a disparitiei unor specii de plante si animale. Pe masura ce vietuitoarele evolueaza, ele se adapteaza unor habitate specifice, care le asigura conditiile optime de viata de care au nevoie. Poluarea, drenarea mlastinilor, defrisarea padurilor, urbanizarea si constructia de drumuri (Transamazonianul, Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de viata. Astfel, speciile pierd contactul cu celelalte populatii, reducandu-se astfel diversitatea genetica si adaptandu-se mai greu la conditiile climatice schimbatoare. In unele cazuri, habitatul fragmentat devine o zona prea restransa pentru a suporta o populatie mare. - In ultimii 400 de ani, exploatarea comerciala mondiala a animalelor pentru hrana si alte produse a crescut simtitor. Multe specii de balene au ajuns in pragul disparitiei dupa ce au fost pur si simplu macelarite pentru ulei si carne. Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african, ucis pe scara larga pentru cornul sau, care este pretuit ca medicament si afrodisiac. De asemenea, familii intregi de cactusi si orhidee sunt amenintate cu disparitia din cauza culegerii lor irationale. - Speciile aclimatizate introduse unui nou ecosistem au cauzat, de multe ori, declinul speciilor native. In 1959, colonistii britanici au introdus bibanul de Nil in lacul Victoria in]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Dinu Lipatti</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-dinu_lipatti.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Se implinesc acum, la inceput de decembrie, cinci decenii de la despartirea de Dinu Lipatti. O boala nemiloasa in epoca l-a rapus la varsta marilor impliniri, la 33 de ani. Cu doar cateva luni in urma, la mijloc de septembrie, in cadrul Festivalului de la Besancon, in Franta, Lipatti sustinea ultimul sau recital. In program au figurat celebrele Valsuri de Frederic Chopin, doua Impromptu-uri de Franz Schubert, Sonata in la minor de Mozart, si Bach, Partita in si bemol major. Inregistrarea magnetica a acestuia se constituie si astazi intr-o mostenire pretioasa a pianisticii secolului nostru. Este greu de spus daca Lipatti a manifestat anume preferinte repertoriale. Memorabile in epoca dar si pentru noi astazi raman atat interpretarile sale bachiene cat si realizarea studiilor de Chopin, spre exemplu, atat paginile lui Maurice Ravel cat si cele ale lui George Enescu. Pornind de la esenta spirituala a muzicii, Lipatti a gasit caile potrivite de comunicare a acestora. Claritatea si acuratetea realizarii, clarviziunea privind observarea valorilor de neclintita dainuire a le partiturii, structurarea acestora intr-un act viu al comunicarii sensibile iata cateva dintre datele pianisticii sale. Cele care explica valabilitatea actuala a demersului sau pianistic. Lipatti a fost ceea ce se poate numi un muzician complet, rod al unei educatii muzicale complete, al unui talent muzical de larga orientare. Ii era straina specializarea ingusta, asa cum acest lucru ii era strain, spre exemplu, lui Bach sau lui Haendel, lui Mahler sau lui Richard Strauss, lui George Enescu. La sfarsitul anilor 3o, in anii 40, a fost considerat drept unul dintre muzicienii pianisti de autentica personalitate, situat in galeria celor mari, alaturi de Fischer si Backhaus, de Gieseking sau de Rubinstein, de Horovitz Unii dintre ei au apartinut epocii in care au activat. si au ramas in epoca. Altii, printre care si Dinu Lipatti, au depasit-o. Prin revelarea adevarurilor celor autentice, deloc inchipuite conjunctural, adevaruri deduse dintre semnele partiturii. Prin firescul, prin eficienta artistica pianistica a comunicarii acestora. Discretia si delicatetea, eleganta sobra, distinctia spirituala, se constituie in laturi ale personalitatii artistului, aspecte pe care le regasesti in cantul sau, pe care le regasesti inclusiv in opera sa componistica. In muzica Dinu Lipatti s-a considerat a fi finul spiritual al lui George Enescu. La Bucuretti a lucrat cu renumita pedagoga a pianului care a fost Florica Musicescu. A fost coleg cu Maria Fotino, cu Corneliu Gheorghiu. Ulterior, la Paris, s-a perfectionat cu celebra profesoara Nadia Boulanger, cu Alfred Cortot, cu Stravinski. Maturitatea artistica o atinge in ultimul deceniu de viata. Atat in domeniul pianisticii cat si in cel al compozitiei. Marea majoritate a imprimarilor sale speciale au fost realizate in ultimul an de viata, la insistentele sotiei sale, pianista Madeleine Lipatti; au fost realizate in]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Cecurile De Calatorie</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-cecurile_de_calatorie.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Banc Post a fost infintata in luna iulie 1991, prin Hotarare de Guvern, ca societate comerciala pe actiuni cu capital de stat, fiind autorizata de Banca Nationala sa functioneze ca o banca de tip universal, comercial si de economii. Derularea operatiunilor bancare a inceput in luna ianuarie 1992. In 1999 a inceput procesul de privatizare al Banc Post, structura actionariatului fiind in prezent urmatoarea: SIF Muntenia S. A. 6% SIF Oltenia S. A. 6% SIF Transilvania S. A. 6% Banc Post are un capital social de 664. 799. 969. 000 lei. Banc Post a inregistrat la 31 decembrie 2000 un numar de 848. 000 de clienti. In general, clientii Banc Post sunt reprezentati de companii mici si mijlocii, cu o activitate diversa (productie de bunuri si servicii, comert exterior, transporturi si turism) si de un numar de peste 750 mii clienti persoane fizice. Practic ficare al 30-lea cetatean al Romaniei este client al Banc Post, daca nu se iau in calcul conturile de alocatii. La care se adauga o serie de clienti reprezentativi: Compania Nationala Posta Romana, Societatea Nationala de Radiocomunicatii, Societatea Nationala de Telecomunicatii RomTelecom, Teleconstructia, RODIPET, societatile care au rezultat din reorganizarea S. N. C. F. R. Aparitia telefoniei mobile in Romania, a permis atragerea de noi clienti beneficiari ai servicilor puse la dispozitie de MobilRom si MobilFon, Cosmorom, Banc Post facilitand de ghiseele sale si prin noul pachet Contul Total plata facturilor telefonice emise de acestia. Banc Post administreaza un numar total de 3. 139 milioane de conturi. Banc Post s-a aflat intr-o pozitie de leader emitent pe piata cardurilor bancare, unde detine o cota importanta, a lansat noi produse de economii, inclusiv pentru copii si tineri, pachete de servicii pentru persoanele foarte active pentru a economisii timp efectuand plati prin intermediul Contului Total ori se pot informa asupra situatiei conturilor pe care le detin, prin intermediul serviciului SmartTel SMS. O evolutie spectaculoasa au avut-o transferurile rapide de bani prin Western Union, activitatile de vanzare cumparare a cecurilor de calatorie American Express si Tomas Cook. Asumandu-si rolul de banca implicata in viata sociala Banc Post a inceput din 1993 derularea platilor de alocatii de stat pentru copii si a pensiilor in colaborare cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Activitatea de asigurari, inceputa in anul 1998, se desfasoara in colaborare cu Societatea de asigurari Reasigurari Garanta. Conform clasamentului intocmit de agentia de rating Standard &Poor s pentru bancile din zona Europei Centrale si de Est, intocmit in functie de capitalul bancilor si activelor bilantiere pe ultimi doi ani, Banc Post se situa pe locul 47. Din punct de vedere al retelei si al volumului minim de credite neperformante, Banc Post se afla printre primele banci in cadrul sistemului bancar romanesc (in prezent fiind autorizate sa functioneze 45 de banci). Banc Post]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Cum A Influentat Mediul Social Evolutia Mintii</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-filosofie~nume-cum_a_influentat_mediul_social_evolutia_mintii.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Traducere aproximativa selectiva din Synthese an international journal of epistemology, methodology and philosophy of science. autor=Denise Dellarosa CUMMINS: How social environment shaped the evolution of mind, Synthese122: 2000. Pope Edwards (1982, 276) a descris ordinea sociala a societatilor umane preliterate ca implicand cooperarea si obligatii reciproce intr-o structura ierarhica de relatiilor de autoritate. Aceasta descriere a celor mai multe societati umane si institutii sociale este atat de buna ca oricare alta. Si astel nu este surprinzator sa gasim dovada unei pregatiri biologice umane spre dezvoltarea functiilor cognitive pentru acele clase de probleme care sunt critice - Invatarea rapida a normelor sociale (permisii si prohibitii); - Detectarea violarilor normelor sociale (inselatoriilor); - Monitorizarea obligatiilor reciproce (social exchange reasoning); - Interpretarea intentiilor celorlalti (theory of mind reasoning); 1. 1. Efectele Dominarii asupra Functiilor Umane Sociale, Emotionale, si Cognitive Ierarhiile dominarii apar deja in joaca grupurilor de copii prescolari (Hold-Cavell si Borsutsky 1986; Keating si Heltman 1994; LaFreniere si Charlesworth 1980; Rubin si Caplan 1992; Smith 1988), chiar si intre copii in varsta de doi ani (Frankel si Arbel 1980) . In fapt, dominarea sociala este dimensiunea stabila cea mai timpurie a organizarii sociale a grupurilor egale (Strayer si Trudel 1984). Copii in varsta de patru ani pot raporta destul de corect structura ierarhica a relatiilor de dominare din grupurile lor de joaca, o sarcina ce depinde cel putin implicit de utilizarea inferentei tranzitive; in contrast, rationamentul tranzitiv independent de continut nu este suficient de dezvoltat decat in al saselea sau al saptelea an al vietii, sugerand o distinctie intre versiunile rationamentelor specifice unor domenii si cele generale ale competentei de rationare ce apare in rate diferite prin dezvoltare (Smith 1988). Considerarea rangului relativ modifica deasemenea indicii stresului fiziologic, ca presiunea sangelui, volulmul inimii, nivelele de cortisol. Razbunarea impotriva unui agresor cauzeaza intoarcerea acestor indici la normalitate (Hokanson 1961; Hokanson si Shetler 1961). Studii nenumarate de psihologie sociala au relevat deasemenea o tendinta umana chinuitoare spre conformare, si supunere autoritatii (indivizilor dominanti) - chiar autoritatilor rau voitoare. Poate cele mai faimoase exemple de acest gen sunt experimentele lui Milgram (Milgram 1974). Sasezecisicinci de procente din subiectii ce au participat la aceste studii s-au supus ordinelor unei autoritati rauvoitoare in livrarea unui soc electric potential fatal asupra unei victime inocente. Dominarea pare sa fie adanc scrisa in functiile noastre cognitive, sociale, fiziologice. Ea emerge devreme ca o trasatura definitoare a indivizilor (personalitatii) si de aceea produce o propensiune a grupurilor sociale umane spre a se organiza]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Radiatii Electromagnetice</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-fizica~nume-radiatii_electromagnetice.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Dupa proprietatile pe care le au radiatiile emise de substantele naturale , sunt de trei tipuri : alfa, beta, si gama, denumite altfel dupa primele trei litere din alfabetul grec. a) Radiatia alfa are putere de patrundere foarte mica, fiind formata din particule cu sarcina pozitiva si masa; experientele efectuate de Rutherford au aratat ca particulele alfa sunt nuclee de heliu. Radiatiile alfa sunt formate din grupuri de particule cu energii bine determinate. b) Radiatia beta are putere de patrundere mai mare decat radiatiile alfa. El sunt formate din electroni sau pozitroni. Radiatiile beta sunt emise cu toate energiile posibile cuprinse intr-un interval larg; zicem ca spectrul energetic al radiatiilor beta este un spectru continuu. Radiatiile beta au un spectru discret nu sunt emise de nucleu ci provin din invelisul de electroni care inconjoara nucleul. c) Radiatia gama are cea mai mare putere de patrundere si nu este deviata de campuri electrice sau magnetice. Aceasta radiatie este de natura electromagnetica si are lungimea de unda foarte mica. De regula, radiatia gama insoteste radiatia alfa si beta. Exista doar cateva elemente cu masa atomica mijlocie care emit radiatii (40K, 82Rb, 152Sm, 176Lu, 187Re); toate acestea emit radiatii beta, exceptie facand samariul care emite radiatii alfa. Radiatiile electromagnetice interactioneaza cu substanta pierzand energia prin numeroase procese. Dintre toate acestea doar trei sunt mai importante din punctul de vedere al pierderii de energie de catre un fascicol. Aceste procese sunt : efectul fotoelectric, efectul Compton si procesul formarii de perechi. Reactorul nuclear este instalatia complexa in care se realizeaza reactia de fisiune in lant controlata. El este alcatuit din : zona activa, protectie biologica, schimbatorul de caldura, aparatura de masura si control. Zona activa este partea pincipala a reactorului in care se realizeaza reactia de fisiune in lant si exista dispozitivele de baza ce permit controlul si reglarea acesteia. Protectia biologica reprezinta ansamblul de mijloace utilizate pentru reducerea pana la nivel nepericulos a radiatiilor emise in zona activa de materialele structurale si agentul de racire, de catre insusi materialul fisionabil, care prin puternica iradiere din zona activa pot deveni si ele radioactive si mai ales de produsele de fisiune, care sunt puternic radioactive, cat si de reducerea numarului de neutroni ce se scurg in afara zonei active. In realizarea acestei protectii se au in vedere urmatoarele aspecte: protectia directa a personalului impotriva radiatiilor emise de reactor si impotriva izotopilor radioactivi ce se formeaza in el; protectia impotriva infectarii atmosferei si a terenurilor inconjuratoare cu substante radioactive; protectia fata de radioactvitatea deseurilor rezultate, tratarea si depozitarea acestora. Aceasta protectie se realizeaza prin inconjurarea zonei active cu un perete gros de beton greu si]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Finlanda - Varianta 2</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-geografie~nume-finlanda_varianta_2.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 1) Pozitie geografica: acest stat situat in Europa de Nord, se invecineaza la Est cu Rusia, la Nord cu Norvegia, la Nord-Est cu Suedia. De asemenea, Finlanda este scaldata de Golful Botnic si Marea Baltica. Finlanda poseda si o provincie autonoma: arhipelagul Aland, unde traieste o populatie majoritar suedeza. Latitudine estica: 190 70 310 35 2) Relief: in Finlanda exista un relief de podis, cu numeroase morene si lacustre glaciare, care spre Nord trec in coline putin inalte si in ramificatiile Alpilor Scandinavici (in Laponia). 3) Clima: rece; in N, subpolara, cu precipitatii scazute. 4) Populatia: - 5. 029. 000 locuitori 8) Importa: masini, unelte, titei si produse petroliere, produse chimice, otel, textile, vehicule si alimente Stiati ca. 1 Mos Craciun cel bun si darnic locuieste din Laponia impreuna cu spiridusii lui si in Ajunul Craciunului el vine la toti copii cuminti impartind daruri. 2. 6 decembrie este Ziua Nationala (1917, ziua independentei) 3. Cele aproximativ 55. 000 de lacuri acopera 10% din suprafata totala a tarii. 4. Finlanda este al saselea producator la nivel mondial de aliaje din otel cromat. 5. La Cercul Polar de Nord de la sfarsitul lunii noiembrie pana la mijlocul lunii ianuarie este intuneric complet. 6 Numarul de reni din Finlanda se estimeaza la 364. 000 (majoritatea in zona nordica) 7 Suprafata Finlandei este acoperita de paduri in proportie de 66%. 8. Finlanda este cel mai mare exportator de celoloza din Europa, al doilea ca exportator de hartie si al treilea ca exportator de furnituri. 9 compania finlandeza Nokia este cea mai mare producatoare de telefoane mobile din lume? 10 Finlanda are cei mai multi abonati de telefonie mobila si cei mai multi locuitori conectati la internet din lume 11 In lume, Mos Craciun este cunoscut sub diferite nume: Mos Craciun - Romania Christkind - Austria Noel, Sfantul Nicolae, Christkind sau Pete cel Negru - Belgia si Olanda Papa Noel - Brazilia Julinisse - Danemarca Parintele Craciunului - Anglia Batranul Craciun - Finlanda Pere Noel sau le Petit - Franta Kriss Kringle, Christkind sau Sfantul Nicolae - Germania Befana - Italia Mos Kurohsu - Japonia Trei Crai - Mexic si Spania Omul Stea sau Oamenii Intelepti - Polonia Eseu despre economie Tara are o economie bine dezvoltata si diversificata. Finlanda, dispunde de resurse minerale (intre primii producatori europeni de cobalt, vanadiu, crom si nichel) si de un bogat fond forestier (locul 3 in Europa). Indusrtia antreneaza 1/3 din populatia activa. Principalul domeniu este cel al expoatarii masei lemnoase care asigura 40% din exporturi. Sunt prezente si celelalte ramuri industriale (de la siderurgie, petrochimie la electronica, ceramica fina si industrie alimentara). Agricultura reprezinta o ramura importanta a economiei unde lucreaza 10% din populatia activa fiind concentrata in treimea sudica a tarii, specializata in]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Triunghiul Bermudelor - Varianta 2</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-geografie~nume-triunghiul_bermudelor_varianta_2.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Triunghiul Bermudelor (cunoscut si sub numele de Triunghiul Diavolului) este o zona triunghiulara din Oceanul Atlantic marginita la extremitati de Miami, Bermuda si Puerto Rico. Legenda spune ca multi oameni, ambarcatiuni si avioane au disparut in mod misterios in aceasta zona. Cati au disparut depinde insa de cine face localizarea si numararea. Dimensiunea triunghiului variaza intre 500 000 de mile patrate pana la de trei ori mai mult in functie de imaginatia autorului. (Unii includ si Insulele Azore, Golful Mexic si Indiile de Vest in triunghi.) Dupa unii misterul ar data din timpul lui Columb. Chiar si asa, estimarile variaza intre 200 si 1 000 de incidente in ultimii 500 de ani. Howard Rosenberg sustine ca in 1973 Paza de Coasta SUA a raspuns la peste 8 000 de cereri de ajutor in zona si ca peste 50 vase si 20 avioane s-au scufundat in Triunghiul Bermudelor in ultimul secol. Multe teorii au fost promulgate pentru a explica extraordinarul mister al disparitiei acestor vase si avioane. Extraterestrii malefici, cristale reziduale din Atlantida, oameni rai cu aparate antigravitationale sau alte tehnologii ciudate, vortexuri catre o a patra dimensiune sunt ipotezele favorite ale scriitorilor de proza fantastica. Campuri magnetice ciudate si flatulentele oceanice (gaz metan provenit de pe fundul oceanului) sunt explicatiile preferate de mintile mai tehnice. Conditii meteorologice (furtuni, uragane, tzunami, cutremure, valuri mari, curenti, etc.), nenoroc, pirati, incarcaturi explozive, navigatori incompetenti si alte cauze umane si naturale sunt explicatiile date de investigatorii mai sceptici. Exista persoane sceptice care afirma ca faptele nu confirma legenda, ca nu exista un mister ce necesita rezolvare si nimic nu trebuie explicat. Numarul epavelor din zona nu este extraordinar de mare daca tinem cont de dimensiunile acesteia, locatia si traficul din zona. Multe dintre vasele si avioanele care au fost identificate ca fiind disparute in Triunghiul Bermudelor nu au fost acolo deloc. Investigatiile nu au prezentat inca dovezi stiintifice ale existentei unui fenomen neobisnuit implicat in disparitii. Prin urmare orice explicatie, inclusiv cele stiintifice cum ar fi cele bazate pe eliberarea de gaz metan de pe fundul oceanului, anomalii magnetice, etc. nu sunt necesare. Adevaratul mister este cum a devenit Triunghiul Bermudelor un mister. Legenda moderna a Triunghiului Bermudelor a aparut curand dupa ce cinci avioane ale armatei au disparut intr-o misiune de antrenament in timpul unei furtuni puternice in 1945. Cea mai logica explicatie pentru aceasta disparitie este aceea ca compasul pilotului principal lt. Charles Taylor s-a defectat. Avioanele de antrenament nu erau echipate cu instrumente de navigare care sa functioneze bine. Grupul a fost dezorientat si pur si simplu a ramas fara combustibil. Nici o forta misterioasa nu a fost implicata cu exceptia efectului misterioasei forte a gravitatiei asupra avioanelor fara combustibil. Este]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Aspectul Romei</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-istorie~nume-aspectul_romei.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Aspectul general al Romei- capitala celui mai mare imperiu al antichitatii! Orasul in care se adunau toate bogatiile imperiului! Era dezordonat si haotic. Frumoasele case private se pierdeau printre covarsitorul numar al insulelor, cele mai adeseori mizere. In sec. IV e. n. orasul avea un perimetru de 20 km, si o populatie ce dpasea mai mult ca sigur, cifra de un milion de locuitori. Pe la mijlocul sec. al IV-lea e. n. Roma era alimentata cu apa adusa de 11 apeducte, avea 11 terme si 856 bai private, 8 poduri peste Tibru, 190 de mari depozite de grane, 254 mori de macinat, 1152 de fantani, 11 forumuri, 37 porti de intrare in oras, 11 bazilici, 2 circuri, trei teatre, 2 amfiteatre, 36 arcuri de triumf de marmura si 28 biblioteci publice. Centrul vietii publice a ramas de la inceput acelasi, situat in zona din jurul colinelor Palatinului si Capitoliului. Palatinul, nucleul originar al Romei, era colina cu cele mai vechi sanctuare, cu locuintele celor mai mari familii din era republicana, si cu marele palat al lui Octavianus Augustus, devenit- in timpul succesorilor sai care si-au construit aici palatele lor- cea mai grandioasa resedinta imperiala. Capitoliul (la inceputul istoriei romane fortareata redutabila a orasului) capatase un primordial caracter de loc sacru prin templul lui Iupiter Capitolinul, cel mai important lacas de cult din Roma. Aici au fost ridicate statui dedicate marilor barbati romani; tot pe Capitoliu erau expuse sapate pe placi de bronz sau marmura textele tratatelor incheiate cu alte popoare. Pe Capitoliu se mai aflau si monetaria, arhivele si tezaurul Romei, precum si teribilele carcere si locuri de executie a celor condamnati pentru crime grave, adeseori aruncati de la o inaltime de aproximativ 40 de metri de pe stanca Tarpeia. In perioada imperiului au cunoscut o splendida dezvoltare edilitara si celelalte: Coline-Quirinal, Viminal, Aventin, Coelium, Esquilin, - in timp ce Pincio a ramas colina cu cele mai frumoase gradini. Intre Palatin si Capitoliu se intindea Forul, centrul vietii publice si totodata o imensa piata-targ. Inaca din epoca republicana, Forul s-a transformat dintr-un centru comercial in centrul politic al orasului, pentru ca mai tarziu sa I se mai adauge si alte forumuri: al lui Caesar, apoi forumurile imperiale, ale lui Augustus, Nerva, Traian si Vespasian. In incinta sau in preajma lor se aflau curia- locul de reuniuni a Senatului- tabularium- arhivele de stat- rostra- tribunele de la care vorbeau oratorii - bazilicele- constructii de mari proportii, locuri in care se tratau afacerile si, in special in care se tineau sedintele tribunalelor-, precum si numeroase temple. Dintre acestea din urma, cel mai grandios si mai bogat- cu un portic de 150 coloane de granit, si acoperit cu tigle de bronz aurit- era templul Romei Templum Urbis et Veneris. Nu departe de zona forurilor, in apropierea palatului lui Nero, era plasata uriasa statuie- inalta de 36 m din bronz aurit imparatului; pe locul]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Misterul Mortii Lui Hitler</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-istorie~nume-misterul_mortii_lui_hitler.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: La aceste intrebari si la multe altele, rostite si nerostite va vor raspunde urmatorele randuri care sunt o marturie despre agonia uneia dintre cele mai cumplite dictaturi din toate timpurile, si a dictratorului cazut victima propriei sale mistificari. In septembrie 1945, imprejurarile in care a murit Hitler au ramas obscure si misterioase. Au circulat mai multe versiuni despre moartea sau fuga lui Hitler. Uni au declarat ca a murit luptand la Berlin, altii ca a fost asasinat de ofiteri Tiergarten. Alti presupuneau ca a fugit pe calea aerului sau cu un submarin si se afirma ca ar fi trait cand intr-o insula invaluita in ceata din Marea Baltica, cand intr-o fortareata de piatra din Tara Rinului alteori intr-o manastire spaniola, ori intr-un ranch din America de Sud sau in mijlocul unor banditi voitori din Albania, iar rusii care ar fi fost cei mai in masura sa limpezeaca lucrurile, daca ar fi vrut sa o faca, au preferat sa pastreze obscuritatea. La un moment dat ei l-au declarat mort, in alt moment au pus la indoiala propria lor declaratie, mai tarziu au anuntat ca au descopirt cadavrele, atat cel a lui Hitler cat si cel al Evei Braun pe urma au acuzat autoritatile britanice ca o ascund pe Eva Braun si probabil pe Hitler in zona engleza din Germania. In acel moment autoritatile britanice au incercat sa scoata la iveala adevarul, incercand sa se folosesca de orice dovada pentru a demonstra contrariul afirmatilor aduse de catre autoritatile rusesti. Ultimul, si cel mai concludent temei oficial, al morti lui Hitler, parea sa acrediteze relatarea mortii printr-o radiodifuzata a amiralului Donitz adresata poporului german in seara zilei de 1mai 1945. In declaratia sa, Donitz a anuntat moartea lui Hitler in fruntea trupelor sale de la Berlin. Aceata relatare a fost acceptata in acel timp, poate datorita si faptului ca in celebrul ziar englezesc The Times dl de Valera a prezentat condoleante ministrului german care era la Doublin, si numele lui Hitler a fost exclus de pe lista criminalilor de razboi germani, care urmau sa fie judecati la Nurnberg si datorita faptului ca un oarecare Karl Heinz Spath din Sttutgard a declarat sub juramant ca Hitler a fost ranit grav la plamani intr-un bombardament rusesc in buncarul sau, in dupa-amiaza zilei de 1mai 1945 si ca poate canstata moartea lui Hitler. Imediat dupa declaratia sub juramnt a lui Karl Heinz Spath a apatut o ziarista elvetiana Carmen Moroy, care a declarat la Hamburg ca dupa anumite informatii poe care le detinea, Hitler era in viata si se gasea la o mosie din Bavaria cu Eva Braun. Cele doua marturii nu puteau fi adevarate amandoua, deci declararea lor sub juramant nu putea fi acceptata ca proba, mai ales ca lipsa de valoare a probei cu martori este evidenta, atunci au fost cautati cei doi, care au depus acele declaratii, iar Carmen Moroy a recunoscut ca nu la vazut pe Hitler vreodata iar Karl Heinz Spath si-a dat o identitate falsa. Crearea de mituri a continuat, fiind o]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Persuasiunea In Marketing Si Vanzari</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-psihologie~nume-persuasiunea_in_marketing_si_vanzari.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Persuasiunea, din punctul de vedere al dictionarului de psihologie, Larousse, persuasiunea semnifica, actiunea exercitata asupra cuiva in scopul de a-l determina sa creada sau sa faca ceva. Persuasiunea este folosita zi de zi de educatorul care sugereaza cu abilitate o anumita conduita, de medicul care isi linisteste pacientul sau de comerciantul care vrea sa vanda un nou produs. Unul din mijloacele de persuasiune utilizate in comert este oferirea unei mostre. Pentru promotor este vorba de a-ti apuca un deget: cerand putin (utilizarea gratuita a noului produs), el spera sa obtina mai mult (cresterea clientelei sale). Sporul de informatie nu este suficient pentru a-i convinge pe oameni. Pentru a-I convinge in mod eficient, trebuie sa cunosti starea de spirit, dorintele, gusturile, temerile persoanelor carora te adresezi. Apoi se pune mai putin problema de a spune adevarul cat de a afirma ceea ce pare verosimil. Sa declari, de exemplu, ca o noua lama de ras poate fi folosita de 15 ori este adevarat, dar publicul nu o crede, asa ca, pentru a-l convinge sa o cumpere, agentul de publicitate spune ca o poti folosi mai mult de 10 ori, ceea ce este mai usor de admis de populatie. Aceasta nu are insa simt critic si in general, accepta cu credulitate ceea ce i se spune. Companiile folosesc, in general, persuasiunea in departamentele Marketing si Vanzari. In unele companii cele doua departamente se contopesc si se transforma intr-unul singur, pentru ca fiecare companie are propriile necesitati, functioneaza ca un organism viu; astfel vom avea Departamentul de Marketing si Vanzari. Unul dintre scopurile marketing-ului ar fi promovarea unor produse pe piata urmarind un public tinta, promoveaza imaginea unei firme prin reclama televizata si nu numai. Astfel se uzeaza de tehnici de persuasiune folosind anumite valori ale unui public tinta. Scopul persuasiunii in marketing, ar fi succesul unui produs pe piata, adica cumpararea lui de catre cat mai multe persoane. De exemplu, daca ar fi sa analizam o reclama la un produs cosmetic, crema de fata, aceasta va viza o anumita categorie de femei etc. Reclama suna aproximativ asa: Hai sa vorbim despre cum ar fi sa ai 30 de ani si sa arati de 20 si un pic. Acum ai voie sa minti pentru ca s-a inventat o crema Anew retroactive+ care functioneaza ca unradar impotriva ridurilor. Hai sa vorbim despre cum ar fi sa ai 30 de ani si sa arati de 20 si-un pic. Suna-ti reprezentantul. In reclama apare numele firmei, apar femei fotomodele care arata impecabil. Mesajul este clar: S-a inventat o noua crema care sugereaza ca este cea mai buna pentru femeile care au implinit 30 de ani pentru ca functioneaza ca un radar impotriva ridurilor, iar daca vor sa fie frumoase sa sune reprezentantul si sa o comande. Se foloseste repetitia pentru a ramane ideea ca intineresti cu aceasta crema. Se folosesc simboluri pozitive: tinerete, frumusete, optimism; chiar si tonul vocii care prezenta crema, este unul]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Concepte Operationale - Varianta 2</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-romana~nume-concepte_operationale_varianta_2.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Alegoria - este un procedeu literar prin care prin care autorul sugereaza concepte sau notiuni abstracte prin intermediul concretului, apeland la un sir de metafore, comparatii sau personificari ce compun o imagine unitara ca sens. Ex.: Miorita: Iar tu de omor/ Sa nu le spui lor/ Sa le spui curat/ Ca m-am insurat/ Cu-o mandra craiasa/ A lumei mireasa/ Ca la nunta mea/ A cazut o stea; - se sugereaza conceptul filosofic de moarte. Aliteratia - este figura de stil care consta in repetarea unui sunet sau a unui grup de sunete, de obicei din radacina cuvintelor, cu efect eufonic imitativ (onomatopeic) si expresiv. Ex.: Vajaind ca vijelia si ca plesnetul de ploaie. (Scrisoarea III - M. Eminescu). Arta poetica - este conceptul care defineste ansamblul de trasaturi care definesc conceptiile despre viata si lumea unui poet, viziunile lui asupra meniri poetului si artei sale, definitorii pentru credinta lui. Conceptul se poate folosi si pentru a defini mentalitatea specifica a unei epoci. Ex.: Octavian Goga, definit ca poet al patimiri noastre considera ca menirea poetului si a poeziei este de a ilustra in creatia sa durerile poporului prin sufletul lui. Am vazut in scriitor un element dinamic, un rascolitor de mase, un revoltat. Am vazut in scriitor un semanator de credinte si un semanator de biruinte, idei care se gasesc in intreaga sa creatie lirica. Autorul - este persoana care creaza o opera literara, artistica, stiintifica sau publicistica, in care acesta isi exprima sentimente, stari, idei, conceptii personale asupra unor probleme sau aspecte ilustrate in relatia directa cu domeniul caruia-i apartine respectiva creatie. Autorul unei opere literare se numeste scriitor, acest fapt insemand ca el este acela care a scris si semneaza respectiva creatie. Exista, in cazul literaturii populare, si conceptul de autor anonim, acesta neputand fi identificat, asadar fara nume, creatia nu e scrisa, ea circuland pe cale orala. Ex.: autori de opere literare (Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu etc. ) si autorul anonim al baladei populare Miorita. Balada - este poezia epica de mare intindere, uneori cu un pronuntat caracter liric, in care se relateaza o actiune eroica, o legenda, un fapt istoric, o profunda idee filozofica, se evoca o puternica personalitate istorica sau legendara. Ex.: Toma Alimos, Miorita - balade populare; Mistretul cu colti de argint de Stefan Augustin Doinas - balada culta. Caracterizarea personajelor - inseamna totalitatea modalitatilor prin care autorul isi construieste eroii ce participa la intreaga actiune a operei literare: -caracterizare directa - descrierea personajului de catre autor; - autocaracterizare - personajul se dezvaluie prin propriile ganduri, sentimente si stari sufletesti; - caracterizare indirecta - personajul se caracterizeaza prin modul de a vorbi, gesturi, comportament, imbracaminte, infatisare; - caracterizare de catre celelalte personaje, care-si exprima]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Ionel Teodoreanu La Medeleni Romanul I</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-romana~nume-ionel_teodoreanu_la_medeleni_romanul_i.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Scriitorul Ionel Teodoreanu prin romanul La Medeleni evidenteza procesul de formare a personalitatii eroilor sai principali: Olguta, Danut si Monica. La Medeleni este un roman povestire, o proza a memorarilor. Totul porneste din dorinta autorului de a abandona firescul vietii prin crearea unui univers de viata idilic. Acest proces de combinare a realului si basmului are loc in chipuri diferite in cazul celor trei eroi principali ai cartii. Inzestrat cu o imaginatie bogata, intrucat, in viitor va imbratisa indelenicirea scrisului, Danut evadeaza in lumea lecturilor specifice varstei. Unul din eroii preferati, Ivan Turbinca, nu se lasa prea mult asteptat cand este chemat. De cate ori iese infrant in infruntarile cu Olguta, el apeleaza la turbinca lui Ivan transformandu-se in sultan fioros si-o pedepseste pe Olguta, pentru ca, de indata, sa devina cavaler viteaz si generos, sa-si salveze sora. Copiii adapteaza jocul dupa evenimente istorice specifice realitatii (razboiul ruso-japonez din 1905), unul devenind amiralul Potemkin, iar altul amiralul Kami-mura. Spre deosebire de Danut, Olguta are un spirit realist si o neobosita curiozitate de a cunoaste lumea celor maturi si de a se compara cu acestia. Olguta este desteapta si autoritara, ambitionandu-se a subordona tot ce o inconjoara. Intre cei doi frati atat de deosebiti, scriitorul plaseaza pe Monica, ca o punte de legatura intre cele doua extreme. Monica are pozitia unei adevarate zane bune, foarte frumoasa, feminina, cu o personalitate neconturata. Monica penduleaza intre cei doi frati trecand in egala masura de partea Olgutei sau a lui Danut, fara a se contrazice caturi de putin cu ea insasi. Lumea din La Medeleni prezinta viata la tara a unei anumite clase moldovenesti, marea burghezie rurala de dincoace de Milcov. Sunt oameni bogati care traiesc la tara si la oras o vita fara griji dar profund nationala. Mosia Medeleni este ilustrata printr-un trai occidental prin tendinte, facut din lene, din gluma, din lipsa totala a grijii fata de ziua de maine. Cititorii primului volum al romanului se vor fi intrebat ce se va intampla peste ani cu copiii. Finalul este deschis.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Portretul Lui Stefan Cel Mare In Apus De Soare</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-romana~nume-portretul_lui_stefan_cel_mare_in_apus_de_soare.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Capetele incoronate i-au cautat alianta celui mai mare voievod roman, dusmanii l-au privit cu respect, iar umanistii au fixat pentru posteritate imaginea acestui mare domnitor. Stefan este privit ca un continuator al vechilor romani, luptatori impotriva tiraniei, iar turcii ca niste sugrumatori ai libertatii. Stefan este prezentat asemeni lui Mesia, ca o lumina binefacatoare coborata asupra poporului sau pentru a-l ajuta in aceasta cumplita incercare. Este vizibil ca intre domnitor si supusii sai exista o legatura foarte puternica. Oamenii simpli reprezinta baza politicii sale, iar pentru norod voievodul reprezinta domnitorul adorat, aparator al intereselor obstesti. In Apus de soare Stefan a ajuns batran, tarandu-si tot mai anevoie piciorul ranit, cu multi ani in urma la cucerirea Chiliei. Isi da seama ca i-au slabit puterile, ca trupul sau nu mai e al viteazului domnitor care a condus luptele de la Razboieni si de la Podul Inalt. Dar sufletul i-a ramas tanar astfel pornind la lupta ori de cate ori este nevoie, uitand de rana si de guta care i-l suparau. Omul a imbatranit, a pierdut admirabila lui forta fizica de altadata, in timp ce domnul si-a pastrat intacta tineretea firii, a indemnurilor spre binele tarii si al obstii. Lupta dintre fizic si psihic poate fi considerata conflictul intern al operei. Stefan cel Mare apare in piesa lui Delavrancea ca tipul desavarsit al domnitorului cu dragoste de tara, drept, intelept si viteaz, care s-a sprijinit in politica sa pe mica boierime si pe oamenii simplii: pe tarani. Aceasta este imaginea pe care au transmis-o veacuri de randul legendele si traditiile populare. Apus de soare ni se infatiseaza ca poemul in care patriotismul intruchipat in figura lui Stefan cel Mare atinge in cateva momente apogeul. Delavrancea demonstreaza ca desi corpul, fizicul se detelioreaza, spiritul ramane vesnic tanar si gata de actiune. Stefan cel Mare a incercat sa-i faca pe toti moldovenii zimbrii dar a murit prea repede si i-a adus doar la stadiul de boi. 19. Stefan cel Mare, dupa o batalie crancena, reuseste sa scape cu viata, impreuna cu un mic grup de osteni. Pe urmele lor oastea otomana, cata frunza si iarba. In departare se vede o padure. Stefan: -In padure! Cand ajung in padure, Stefan comanda: -Toata lumea sus in copaci! Peste o leaca de vreme, ostenii in copaci, agatati de craci, incep sa se nelinisteasca: -Sa mai stam asa, Maria Ta?! -Mai stati ma, ca abia acum intra turcii in padure! Peste un timp, iara: -Sa mai stam, Maria Ta? -Mai stati, mai stati ca acuma trec pe sub noi! -Da, Maria Ta, dar macar caii putem sa-i lasam jos?! 7. Stefan cel Mare statea in sala mare a palatului si se uita la video. Un film meserias cu Van Damme. La un moment dat intra aprodul Purice ca o vijelie in sala si spune pe nerasuflate: Maria Ta a intrat turcul in tara! Sunt multi? , intreaba Stefan. Cata frunza cata iarba, Maria Ta! De unde naiba facem rost de atatea scaune, aproade Purice! 10. Vrand sa nimiceasca si]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Castorii</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-biologie~nume-castorii.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Castorul Americii de Nord si castorul European sunt asemanatori. Mai mari decit rozatoarile medii, au capul relativ mic atasat la un corp compact si indesat, acoperit cu blana deasa, de culoare maro inchis. Ca si alte mamifere care isi petrec o mare parte din timp in apa, blana este alcatuita din doua tipuri de peri: firele dese si scurte asigura izolare si caldura, iar firele mai lungi de protectie sunt pentru aparare si camuflaj. Picioarele sunt scurte si atit labele anterioare cit si cele posterioare au patru degete cu gheare puternice. Labele posterioare sunt mai mari decit cele anterioare si sunt membranate, sugerind modul de viata acvatic al castorilor. Acesti castori au coada diferita de a altor rozatoare: turtita orizontala si acoperita cu solzi pielosi. Castorii isi folosesc coada ca visla si cirma, pentru propulsie si putere de cirmire. Castorul de munte este de marimea unui rozator mediu, dar mult mai mic decit adevaratii castori. Corpul sau este rotunjit si moale, fara luciu, este bruna-cenusie, cu pete albe distincte sub urechi. Coada este foarte mica si picioarele scurte, cu cinci degete la fiecare laba. Ghearile puternice ajuta la sapat. Adevaratii castori se gasesc intotdeauna linga apa de obicei a piraielor si lacurilor mici unde in general si construiesc case elaborate sub forma de domuri. Intii sapa o vizuina subacvatica, de obicei in mal, formind temelii prin astuparea ei cu mil si pietre. Deasupra se formeaza o movila de bete, care se fixeaza din nou cu mil si pietre, pina cind structura se inalta cu mult peste suprafata apei. Deasupra liniei apei se sapa o singura camera interna mare de locuit, cu pereti de pina la un metru grosime. Este sapata cel putin o intrare subacvatica spre interiorul constructiei. extrem de eficiente. Barajele sunt si ele construite din mil, pietre si ramuri, desi se pot folosi si crengi groase, precum si trunchiuri de copaci. Scopul barjelor este de obicei de a asigura mentinerea nivelului apei in canalele care sunt sapate pentru ca bustenii sa poata fi dusi la elesteu, precum si a mentine casa inconjurata de apa si astfel la adapost in fata atacurilor pradatorilor. In ciuda numelui sau, castorul de munte traieste rar in munti inalti. Desi el poate fi intilnit in inaltimi de pina la 2. 200 m, el este mai raspindit la niveluri mai joase unde prefera padurile de conifere sau alte terenuri impadurite cu vegetatie deasa. Adesea el este intilnit in apropierea piraielor sau in regiuni foarte mlastinoase. Casa castorului de munte este o vizuina complicata, sapata relativ aproape de suprafata si aflata pe teritoriul foarte mic al animalului. Vizuina are o camera a cuibului relativ mare, captusita cu vegetatie, si un labirint de tunele, unele terminindu-se in camere pentru depozitarea hranei, altele fiind linii moarte, care se utilizeaza pentru excremente. Active in timpul noprii Aceste animale sunt in principal nocturne si, desi nici unul nu hiberneaza, adesea devin mai putin]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Sodiul - Varianta 3</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-chimie~nume-sodiul_varianta_3.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Sodiul (sau Natriu) este un element din tabelul periodic avand simbolul Na si numarul atomic 11. Este un metal alcalin, argintiu, de o reactivitate ridicata. Ca urmare a reactivitatii sale ridicate, sodiul nu exista liber in natura, ci doar sub forma de combinatii chimice deosebit de stabile. In stare libera, reactioneaza violent cu apa si ia foc in aer la temperaturi de peste 388 Kelvin. Datorita liniilor sale spectrale din domeniul culorii galben, confera unei flacari culoarea galben. Are configuratia electronica [Ne]3s1, adica configuratia ultimului gaz rar inaintea sa in sistemul periodic al elementelor, a neonului (Ne), la care se adauga un electron pe stratul al treilea, primul orbital, s. Sodiul este cel mai raspandit metal alcalin din scoarta Pamantului, dar si unul dintre cele mai raspandite din Univers. In natura se gaseste sub forma depozitelor masive de NaCl (clorura de sodiu sau sare de bucatarie), in mineralul halit, sau in combinatie cu KCl (clorura de potasiu), in silvinita, impreuna cu aluminiul in criolit (Na3AlF6), sau sub forma de azotat in salpetrul de Chile (NaNO3, azotat de sodiu), reprezentand 2, 6% din masa scoartei terestre. In apa marina, ionii de Na+ ii insotesc pe cei de Cl-. Sodiul metalic se obtine prin electroliza uscata a clorurii de sodiu (NaCl), metoda mai ieftina decat electroliza hidroxidului de sodiu (NaOH). O multime de compusi ai sodiului au aplicatii. Sodiul metalic se foloseste pentru a obtine compusi organici. NaCl are un rol foarte important in procesele fiziologice din organism. Dintre utilizarile sodiului, amintim: in aliaje, pentru a le imbunatati proprietatile; in sapunuri, in combinatie cu acizii grasi, formand cu acestia saruri slabe, usor dizolvabile, avand caracter degresant; in lampi de sodiu; pentru purificarea unor metale topite. Pentru industrie, compusii cei mai importanti sunt: clorura de sodiu (NaCl), carbonatul de sodiu (Na2CO3), bicarbonatul de sodiu (NaHCO3), salpetrul de Chile, soda caustica (NaOH), boraxul (Na2B4O7 10H2O), tiosulfatul de sodiu (Na2S2O3 5H2O). Fiziologia ionilor de sodiu Ionii de sodiu au o mare importanta in procesele fiziologice din organism, in depolarizarea membranelor, si in transmiterea stimulilor. Contrar tendintei de difuzie, pompa de sodiu-potasiu scoate ioni Na+ din celula si introduce ioni K+, polarizand membranele (datorita diferentelor de concentratie de Na si K fata de fetele membranei), pozitiv la interior si negativ la exterior. In timpul depolarizarii, sodiul patrunde masiv in celula si potasiul iese, schimband polarizarea membranei. De asemenea, ionii de Na+ si ionii de Ca+2 sunt importanti in crearea lucrului mecanic in muschi. Serul fiziologic perfuzabil este o solutie de 0, 9% NaCl, izotonica.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Muzeul De Istorie Neamt</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-muzeul_de_istorie_neamt.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Este unitatea de baza a C. M. J. Neamt. A fost infiintat in anul 1934 de catre preotul Constantin Matasa si detine cea mai importanta colectie arheologica apartinand culturii eneolitice Cucuteni (mil. IV-III i. H. ). Alaturi de aceasta, in muzeu sunt prezentate civilizatia traco-geto-dacica din zona, locuirea medievala, aspecte ale istoriei locale din epocile moderna si contemporana, activitatea muzeografica din judet s. a. Avandu-si inceputurile in anii care au urmat primului razboi mondial, cand profesorul Mihai Stamatin a organizat in incinta Liceului Petru Rares Muzeul Cozla, actualul muzeu de istorie Piatra-Neamt este rezultatul activitatii laborioase si pline de pasiune a mai multor generatii de specialisti, in randul carora Constantin Matasa ocupa locul principal. Intelectual cu multiple preocupari pe linie spirituala si culturala, preotul Constantin Matasa a depistat numeroase statiuni arheologice in judetul Neamt si a intreprins numeroase sondaje de informare sau sapaturi sistematice pe baza carora a infiintat in 1934 primul muzeu exclusiv arheologic din Moldova. Beneficiind de bogatia in vestigii a zonei si de colaborarea unor distinsi specialisti din domeniul preistoriei, Constantin Matasa a creat o institutie muzeala de prestigiu, detinatoarea celei mai mari colectii de arta neo-eneolitica din sud-estul Europei. Inca din timpul vietii sale, o serie de asezari cucuteniene (Frumusica-Bodesti, Izvoare, Calu) au devenit renumite, atat datorita descoperirii unor capodopere ale celei mai prestigioase culturi eneolitice ale Europei vechi, cat si a publicatiilor arheologice care au fost intocmite cu contributia nemijlocita sau directa a omului de stiinta pietrean. Expozitia permanenta prezinta evolutia comunitatilor umane de pe aceste meleaguri incepand cu paleoliticul superior si pana in epoca contemporana. Sala 1 cuprinde descoperirile cele mai semnificative din paleolitic, mezolitic, neoliticul timpuriu si mijlociu. Sunt prezentate descoperirile care apartin aurignacianului (Ceahlau - Cetatuie, Bistricioara - Lutarie), gravetianului (Ceahlau - Podis, Cetatica si Bofu Mic, Bistricioara - Lutarie si Bicaz) si swiderianului (Bicaz-Chei Bardos, Ceahlau - Scaune si Piatra-Neamt Poiana-Ciresului). Pentru neoliticul timpuriu si mijlociu (cultura Starcevo-Cris, culturile Ceramicii liniare si Precucuteni) de remarcat sunt descoperirile de la Lunca, Oglinzi, Grumazesti, Tarpesti, Traian-Dealul Fantanilor si Dealul-Viei, Izvoare, Ghigoiesti, Poduri s. a. Constituind continuarea pe o treapta superioara a ultimei faze de evolutie a culturii Precucuteni, la care s-au adaugat unele influente ale culturilor Petresti si Gumelnita, Cultura Cucuteni reprezinta cea mai importanta civilizatie a Europei vechi. Cu o dezvoltare ce dureaza aproximativ un mileniu (3600-2500 i. Hr. ) cultura Cucuteni se remarca in primul rand prin ceramica pictata cu motive in forma de spirala, meandre sau cercuri, culorile predilecte aplicate]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Principiile Fundamentale Ale Procesului Penal</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-drept~nume-principiile_fundamentale_ale_procesului_penal.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: §6. Respectarea demnitatii umane §7. Garantarea dreptului la aparare §8. Limba in care se desfasoara procesul penal §9. Prezumtia de nevinovatie §10. Egalitatea persoanelor in procesul penal §11. Operativitatea in procesul penal §12. Dreptul la un proces echitabil §13. Interdependenta principiilor fundamentale ale procesului penal Bibliografie : Codul de procedura penala Cu ultimele modificari aduse prin : Legea nr. 356/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi O. U. G. nr. 60/2006 pentru modificarea si completarea Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea altor legi Drept procesual penal Ion Neagu, Mugur Lazar Carmen Paraschiv, Mircea Damaschin coordonator Prof. dr. Ion Neagu Editura GLOBAL LEX 2001 Drept procesual penal partea generala - Atanasiu Crisu Curs universitar Editura All Beck - 2004 Note de curs personale Sectiunea 1. Notiune In Codul de procedura penala roman, primul titlu reglementeaza, regulile de baza si actiunile in procesul penal, iar primul capitol se intituleaza, scopul si regulile de baza ale procesului penal (art. 2-8 C. proc. pen. reglementind o parte din aceste reguli de baza). Regulile de baza exprima conceptiile juridice despre modul cum trebuie sa se desfasoare activitatea organelor judiciare. Se au in vedere situatiile nereglementate in detaliu sau partial reglementate, cazuri in care se face apel la regulile de baza care orienteaza organul judiciar, urmarindu-se ca solutia sa fie in consens cu aceste principii. Sectiunea a 2-a. Sistemul principiilor fundamentale ale procesului penal Importanta pe care o au regulile de baza ale procesului penal face ca ele sa poata fi reunite intr-un sistem care contureaza cadrul politico-juridic in care organele judiciare infaptuiesc politica penala. Notiunea de sistem este definita ca un ansamblu de elemente (principii, reguli, forte etc.) dependente intre ele si formind un intreg organizat, care pune ordine intr-un domeniu de gindire teoretica, reglementeaza clasificarea materialului intr-un domeniu de stiinte ale naturii sau face ca o activitate practica sa functioneze potrivit scopului urmarit. Tinind cont de aceasta definitie intelegem ca intre principiile fundamentale trebuie sa existe elemente de dependenta, abordare teoretica unitara, care duc la atingerea scopului procesului penal. Fiind un, intreg organizat, sistemul principiilor trebuie sa dea aceeasi abordare, aceeasi rezolvare institutiilor procesului penal. Unii autori impart principiile fundamentale ale procesului penal in principii constitutionale si neconstitutionale, ultimele fiind prevazute, in principal in Codul de procedura penala. Alti autori fac diferentiere intre principii care stau la baza intregului proces penal si principiul ce se aplica numai unei faze a procesului penal, fiind considerate toate reguli de drept, ce]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Nivelurile Strategiei</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-nivelurile_strategiei.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Obiectivele de performanta strategica se stabilesc intr-o anumita ierarhie, pornind de la o directie stbilita si strabatand firma de sus pana jos. La fel, exista un rationament de elaborare a unui plan strategic de actiune la fiecare nivel de management, in vederea atingerii obiectivelor fixate la acel nivel. Astfel, obiectivele la nivel de mare firma genereaza formularea strategiei marii firme, obiectivele la nivel de subunitate de activitate economica (sau unitate de afaceri) stau la originea formularii strategiei de afacere (strategiei de subunitate), obiectivele stabilite la nivel de functiune (productie, marketing, financiara) genereaza formularea strategiei suport pentru domeniul functional respectiva, obiectivele de compartiment sau de veriga de executie genereaza formularea strategiei nivelului de operare. Strategia la nivel de mare firma reprezinta planul de joc al managementului superior utilizat pentru a orienta si conduce marea firma ca pe un tot unitar. Aceasta strategie traverseaza toate activitatile din marea firma, adica diferitele ei domenii de afaceri, produse, servicii, lucrari, diferitele ei subunitati mari, diferitele linii de productie si tehnologii. Elaborarea unei strategii de mare firma presupune parcurgerea mai multor etape si efectuarea mai multor lucrari. In primul rand, elaborarea planurilor necesare pentru a conduce marea firma catre scopurile ei, catre misiunea ei si pentru a combina diferitele activitati in vederea imbunatatirii performantei globale. Conducerea acestei combinatii de activitati poarta denumirea si de conducerea portofoliului de afaceri. Conducerea portofoliului de afaceri impune decizii si actiuni care se refera la: momentul si modul in care marea firma trebuie sa intre intr-o noua afacere, care dintre afacerile existente trebuie lichidata si daca acest lucru se va face rapid sau gradat, care dintre oportunitatile ce se oferaafacerilor existente trebuie valorificate si care dintre laturile managementului trebuie sa contribuie la imbunatatirea performantei portofoliului global al societatii. In al doilea rand, asigurarea coordonarii intre diferitele afaceri din cadrul portofoliului. Coordonarea planurilor strategice ale subunitatilor marii firme este o sarcina importanta a managementului de varf si se realizeaza prin coordonarea activitatilor independente ce se desfasoara in cadrul diferitelor subunitati. In al treilea rand, stabilirea posibilitatilor de investire si alocarea resurselor marii firme intre diferitele activitati. Deciziile cu privire la modul de investire si la cat de mult din bugetul de investitii va primi fiecare subunitate, ca si actiunile de control ale schemei de alocare a resurselor, determina marea firma sa urmeze anumite oportunitati in mod agresiv si sa renunte la altele. Aceste decizii si actiuni servesc pentru a canaliza resursele catre domenii in care potentialul de castig este mai ridicat, prin retragerea din domeniile in care potentialul de castig]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Gorj Country</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-engleza~nume-gorj_country.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Gorj county-with a recorded history of more 500 years, lies in the south-western part of Romania, on the middle course of the river Jiu, and takes in the northern part of Oltenia. Two of the best artist ho born in Gorj Country are Constantin Brancus and Iosif Keber (ho was a famous church painter). Gorj Country is very rich in monastery: Locate at the foot of Stone of Polovragi Mount (Polovragi village) it is the Polovragi Monastery, There is no clew about the architecture of Lainici Monastery. The Targu-Jiu City Hall-16 Brancusi Boulevard, whose foundation stone was set on July 11th, 1932. The City Hall it is near the town council stadion. The mayor s name is Florin Carciumaru who is a democrat mayor. The town council football team is Pandurii Lignite Targu-Jiu. The football team is young but very good. Targu-Jiu Community Palace-the Prefecture, 2-4 Victory Square, was designed by the architect Petre Antonescu.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Finante Publice</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-finante_banci~nume-finante_publice.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Evaziunea fiscala constituie la momentul prezent un fenomen economic si social complex. Este imperios necesar, pentru toate statele lumii, ca urmarile nocive ale acestui fenomen sa fie limitate, micsorate, sa-si piarda din anvergura, in conditiile in care a devenit clar pentru toata lumea ca ele nu pot fi eradicate. Evaziunea fiscala are un efect direct si neintarziat asupra nivelurilor incasarilor fiscale, fapt ce conduce nemijlocit la dezechilibre in mecanismele pietei, precum si la imbogatirea, in mod ilicit, a practicantilor acestei metode de inselaciune ce afecteaza statul si in ultima instanta, pe fiecare dintre noi, contribuabili onesti. Existand mai multe interpretari, denumiri si acceptiuni ale acestui fenomen, este normal ca el sa fie si greu de definit. Sunt utilizate sintagme de genul frauda, frauda ilegala, evaziune internationala, frauda legala, evaziune internationala, frauda prin lege, economie subterana. Nu doar terminologia constituie un element de confuzie, ci si legea ambigua, granita dintre licit si ilicit fiind foarte fragila. Legea nr. 87 din 18 octombrie 1994, publicata in Monitorul Oficial nr. 299 din 24. 10. 1994, in primul sau articol, considera evaziunea fiscala ca fiind sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine Motivele pentru care in Romania acest fenomen este greu de impiedicat si cuantificat sunt complexe si numeroase, printre ele putand fi amintite: multiplele imperfectiuni si particularitati in domeniul legislatiei fiscale, organizarea activitatii fiscale, nefolosirea metodei contabilitatii nationale pentru evidenta macroeconomica, evaziunea masiva realizata de diferite grupuri de interese si agenti economici aparuti doar pentru a beneficia de lacunele legilor, lipsa unui cod fiscal, principiul confidentialitatii bancilor s. a. In Romania nu se poate spune ca evaziunea fiscala a fost importata, insa acest fenomen este o urmare a situatiei economice, a permisivitatii autoritatilor, a grupurilor de interese ce isi urmaresc afacerile proprii sub obladuirea unor guvernari trecute ori prezente, a nivelului de trai al majoritatii cetatenilor, a gradului de civilatie, cultura si constiinta civica, si mai ales, a politicilor fiscale agresive si chiar exagerate uneori duse de catre autoritati. Nu degeaba s-a constatat, in timp, prin intermediul experientei, ca un sistem fiscal nu este eficient ori potrivit in functie de nivelul mare al incasarilor ci de gradul in care acesta este acceptat de contribuabil, fie el persoana fizica ori juridica. S-au dezvoltat in timp numeroase mijloace pentru a ocoli plata obligatiilor fiscale, insa cei ce le utilizeaza pot fi impartiti in doua categorii: cei care, exploateaza insuficientele actelor normative din domeniu si cei care utilizeaza procedee ilicite.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Bucuresti - Varianta 5</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-geografie~nume-bucuresti_varianta_5.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Bucurestiul este un centru politico-administrativ, economic si cultural cu vestigii materiale din Paleolitic, atestat documentar din 20 septembrie 1459. Bucurestiul, cel mai important centru urban al Romaniei (cu o populatie de 2. 021. 000 la 1 ianuarie 1998, al treilea oras din regiune, dupa Atena si Istanbul). Desi a avut mult de suferit de-a lungul timpului, invazii, incendii, inundatii, cutremure, furia unui dictator dement si mai nou, dar poate cel mai grav indiferenta tuturor, Bucurestiul are ce sa arate vizitatorului fie ca acesta vine din provincie sau din strainatate. Resturile acestei constructii au fost identificate ca fiind din secolul al XV-lea. Este vorba despre o fortificatie cu ziduri din caramida. Constructia avea forma patrulatera, laturi de aproximativ 14 m si ocupa o suprfata de 162 mp. Curtea Veche reprezenta unul dintre cele mai mari centre politice si administrative ale Tarii Romanesti si una dintre cele mai semnificative constructii medievale. Cetatea a fost ridicata in timpul domniei lui Vlad Tepes si imbina nevoile unui punct fortificat cu cele ale adapostirii Curtii Domnesti. Hanul lui Manuc este una dintre constructiile vechi ale Bucurestiului. Cladirea a fost construita in anul 1808, avand ca proprietar pe armeanul Emanuel Marzaian (Manuc Bay). Aici s-a semnat in anul 1812 Tratatul de pace, cunoscut ca Tratatul de la Bucuresti care punea capat razboaielor Ruso-Otomane. Tot aici a functionat in anul 1842 Primaria orasului Bucuresti. In prezent Hanul lui Manuc functioneaza ca Hotel-Restaurant, crama iar la parter sunt deschise magazine. CEC-ul ca institutie a fost infiintat in anul 1864 printr-o lege initiata de catre Alexandru Ioan Cuza. La inceput a functionat in diverse imobile, dupa care in anul 1875 s-a inceput construirea unui sediu propriu. Pe locul in care se afla azi CEC-ul se gasea atunci biserica Sf. Ioan cel Mare care a fost demolata pentru a face loc primei constructii. CEC-ul se dezvolta rapid astfel incat vechiul sediu devine neincapator, astfel se hotareste demolarea vechiului sediu si pe acelasi loc s-a inceput constructia actualului sediu, dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Inceputul lucrarilor a fost marcat printr-o ceremonie care a avut loc la 8 iunie 1897 printre participanti numarandu-se familia regala, membri ai guvernului, membri din consiliul de administratie CEC, arh. Paul Gottereau. Constructia a fost terminata in anul 1900 si de atunci CEC-ul a functionat in aceasta cladire fara a se face alte modificari notabile. Ateneul roman C. Esarcu, V. A Ureche si N. Kretulescu au infiintat in 1865 institutia Ateneul Roman cu scopul inzestrarii poporului cu cunostinte folositoare. Pentru a strange banii necesari pentru constructia cladirii s-a apelat la colecta publica avand motto-ul Dati un leu pentru Ateneu. In 1886 a inceput constructia dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron si a fost inaugurata la 14 februarie 1888. Aici isi are sediul Filarmonica]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Romania - Varianta 4</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-geografie~nume-romania_varianta_4.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: E- Moldova V- Ungaria Iugoslavia Pozitia geografica si limitele Romania este situata in partea de sud est a Europei Centrale, intr-un spatiu cuprinzand o parte insemnata a arcului carpatic, cursul inferior al Dunarii si deschiderea cesteia spre Marea Neagra. Aceasta subunitate regionala a Europei Centrale poate fi denumita spatiul carpato- danubian. Minerit, industrie energetica Productia de titei este deaproximativ 6, 6mil. tone, iar exploatarea de gaz metan prin apropierea Clujului stinge 28. 000m3 anual. In Carpatii Occidentali, in Petrosani se extrag anual 43 mil. tone de licnit. Energie termica este produsa in proportie de cca. 77% de termocentrale, care folosesc licnit, petrol si gaz, iar restul de 23% este dat in hidrocentrale. Agricultura 46% din suprafata totala este cultivata, iar19% se foloseste ca pasune. Mai mult de un sfert din populatie este angajata in agricultura. Terenurile arabile, foarte fertile, se gasesc in zone de ses din Campia Transilvaniei, Campia Romana, Moldova si campiile din vestul tarii. Se cultiva pretutindeni grau, porumb, floarea-soarelui sfecla de zahar si cartofi. Langa Oradea se cultiva canepa, in Campia Romana se cultiva tutun, iar in Moldova in zone viticole. Fermele au fost colectivizate in timopul regimului comunist, dar in 1991 guvernul restabilirea proprietatii privete a parcelelor pana la 10 hectare. 27% din teritoriul tarii este acoperit de paduri, industria de cherestea si de mobila sunt dezvoltate. Industrie Industria grea cuprinde otelariile din Hunedoara si Resita, iar industria chimica este si ea prezenta in majoritatea oraselor mai mari. Dezvoltarile anuale au vizat mai ales cresterea productiei de bunuri de larg consum. Transportul Lungimea totala a retelei feroviere, reprezentand cele mai insemnate cai pentru transportul de marfa, este de 11. 348Km. Din care 3348 sunt electrificati. Reteaua de drumuri publice totalizeasa 72. 799Km. din care mai putin de jumatate sunt drumuri asfaltate. ORASE Bucuresti, pe malul raului Dambovita, este cel mai mare centru industrial al tarii. 51% din populatia Romaniei traieste in mediul urban, iar acest procent este in continua crestere. Al doilea oras ca marime este Brasovul, cu o populatie de 323. 835 locuitori. Constanta (350. 476 locuitori) este cel mai mare port. Relieful si apele Romaniei Conditiile climatice de ansamblu. La latitudinea tarii noastre, miscarea generala a maselor de aer atmosferic se produce, in mod obisnuit; de la vest spre est. Dezvoltarea unor centri barici - adica areale de mica si de mare presiune atmosferica (numite arii ciclonale si respectiv arii anticiclonale) - introduce modificari in aceasta deplasare si are ca, urmare aparitia unor fronturi de ploi sau schimbari termice, precum si modificari ale directiilor de propagare a curentilor de aer, in raport insa si cu unii factori locali. Relieful, in primul rand prin altitudine, in al doilea rand prin orientarea catenelor muntoase, introduce modificari]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Arta Greciei Antice - Varianta 3</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-istorie~nume-arta_greciei_antice_varianta_3.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: De obicei, templul grecesc era primul spatiu consacrat dintr-un sanctuar mai amplu, care cuprindea diferite tipuri de edificii. Chiar el corespunde bisericii crestinilor sau moscheii musulmanilor, credinciosii nu aveau acces la el, fiind rezervat numai sacerdotilor. Cuvantul templu deriva din grecescul temenos si semnifica tocmai un spatiu izolat si deci consacrat. Temenos-ul, delimitat de trunchiuri de coloana sau de un zid de imprejmuire, impreuna cu altarul care se ridica in interiorul sau, a fost primul element al sanctuarului, sau locul sacru care s-a organizat de jur imprejur. Acesta din urma s-a dezvoltat in timp intr-un complex de edificii pentru cult, inchise in interiorul unei imprejmuiri si traversat de o cale sacra. Pe marginile acesteia, se inaltau deci templul sau templele, locurile de odihna ale credinciosilor, monumentele, porticele si teatrul, cand nu era vorba chiar despre un adevarat stadion. Aici, credinciosii se indreptau pentru a se inchina zeilor, pentru a-i intreba cu scopul de a obtine diferite raspunsuri asupra unor chestiuni de interes individual sau colectiv, sau pentru a se supune unor practici terapeutice (in cazul in care sanctuarul era si loc de vindecare), pentru a participa la reprezentatiile care se desfasurau eventual in teatru, sau sa asiste la intrecerile atletice, atunci cand, asa cum era de exemplu la Delfi, acestea erau tinute in locul sacru. Derivand probabil din megaron, sala principala a palatelor miceniene, templul grecesc cuprindea, la origine, o incapere construita din caramida nearsa si lemn, care se ridica pe un postament de piatra de forma rectangulara, avand intrarea pe una dintre laturile mai mici, precedata de un portic sustinut de coloane. Ulterior, in jurul secolului VIII i. H., templul a capatat forma periptera, adica cu porticele pe cele patru laturi, pe care si astazi o putem admira, era constituit din trei incaperi: pronaosul, sau vestibul, naosul, tenplul propiu-zis, si in arhitectura templului devine aproape exclusiva si se impune stilul doric si cel ionic.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Revolutia Franceza - Varianta 3</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-istorie~nume-revolutia_franceza_varianta_3.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Foametea crestea, pretul la paine era mare. Pe 6 octombrie poporul a mers la Versailes si a adus regele in Paris, dar pretul la paine nu a scazut. Cu cresterea emigratiei nobililor a incercat si regele sa emigreze. Insa el a fost recunoscut si adus la Paris. Aceasta definitv a subminat credinta in rege. Ideea republicii devinea tot mai populara. In septembrie 1791 Adunarea a primit prima in istoria Frantei Constitutie. Dreptul de vot l-au primit barbatii ce au implinit 25 de ani, in corcondanta cu cenzul de avere. Din 25 de mln de oameni, dreptul de vot l-au primit 4, 3 mln. S-a desfiintat impartirea administrativa a Frantei in provincii. Franta era impartita in 83 de departamente. Dupa primirea constitutiei Adunarea Cinstituanta a fost desfiintata si se faceau alegeri pentru Adunarea Legislativa, care si-a inceput lucrul in octombrie 1791. Influenta principala in Adunare ii apartinea grupului de deputati din departamentul Giranda, care au primit denumirea de girondini. O problema serioasa cu care s-a intilnit noul guvern era formarea coalitiei impotriva Frantei revolutionare. Principalul rol in ea il jucau Austria, Prusia si Anglia. In aceste imprejurari guvernul girondin declara razboi Austriei si in primavara anului 1792 trupele franceze au intrat pe teritoriul Belgiei. Insa operatiunile militare decurgeau rau pentru Franta. Trupele prusesti in alianta cu Austria au intrat in Franta si au ocupat un rand de cetati. Atunci in iulie 1792 Adunarea Legislativa s-a adresat poporului cu un apel: Patria este in primejdie. Dar in tara inca din toamna anului 1791 cresteau manifestarile, care in iarna acestui an s-au intensificat. Crestea miscarea pentru detronarea regelui. In miscarea pentru republica un rol important il jucau cluburile politice, principalul dintre care a fost clubul Iacobin (iacobin deoarece isi faceau sedintele in biblioteca bisericii sfantului Iacob). Principala influenta in club o avea Maximilian Robespiere (1758-1784). Alte persoane mari din acest club erau Jan Poli Marat (1743-1793) si Jorj JacDanton (1759-1794). Din cauza cotizatiilor de membru in acest club nu intrau taranii. Criza in tara se intetea cu o situtatie militara grea. Armatele franceze se retrageau sub presiunea dusmanului. Girondinii isi pierdeau pozitiile. Saracimea oraseneasca a format noul organ revolutionar Sfatul Comunei Parisului, care era condus de membrii clubului iacobin. Pe 10 august a izbucnit rascoala, 20 de mii de rasculanti au inconjurat palatul regal. In rezultatul acestei rascoale regele si familia sa erau pusi in inchisoare. Rasturnarea monarhiei a pus inceputul noului period al revolutiei. Adunarea Legislativa a stabilit alegerile Adunarii Nationale, care a trebuit sa reexamineze Constitutia. In rezultat dreptul de vot l-au primit barbatii ce au implinit 21 de ani si a fost lichidat cenzul de avere. Pe langa acestea situatia Frantei a devenit catastrofala. Trupele coalitiei s-au deplasat spre cetatea Verden, care era un obstacol]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Cerinte Pentru Examenul De Specialitate Medicina Interna</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-medicina~nume-cerinte_pentru_examenul_de_specialitate_medicina_interna.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Cancerul bronhopulmonar (1) Tuberculoza pulmonara a adultului (forme clinice, diagnostice, principii de tratament) (1) Pleureziile (1) Sindroamele mediastinale (1) Alveolite fibrozante acute si cronice (1) Insuficienta respiratorie (1) Endocardita bacteriana subacuta (2) Valvulopatii mitrale si aortice (2) Tulburarile de ritm ale inimii (2) Tulburarile de conducere ale inimii (2) Pericarditele (2) Miocardite si cardiomiopatii (2) Cardiopatia ischemica (Angina pectorala stabila si instabila, infarctul miocardic acut) (2) Edemul pulmonar acut cardiogen si noncardiogen (2) Socul cardiogen (2) Moartea subita cardiaca (2) Cordul pulmonar cronic (2) Insuficienta cardiaca congestive (5) Tromboembolismul pulmonar (2) Hipertensiunea arteriala esentiala si secundara (2) Tromboflebitele (2) Bolile aortei si arterelor periferice (2) Glomerulonefrite acute, rapid progresive si cronice (4) Sindromul nefrotic (4) Nefropatii insterstitiale acute si cronice (4) Litiaza renala. Infectiile urinare. Pielonefritele (4) Insuficienta renala acuta (4) Insuficienta renala cronica (4) Rinichiul de sarcina (4) Esofagita de reflux. Hernia hiatala (5) Ulcerul gastric si duodenal (5) Cancerul gastric (3) Suferintele stomacului operat (3) Colita ulceroasa si boala Crohn (3) Cancerul colonului (3) Cancerul rectal (3) Hepatitele virale (3) Hepatita cronica (6) Cirozele hepatice (3) Insuficienta hepatica si encefalopatia portalsistemica (7) Litiaza biliara (3) Icterele (3) Pancreatite acute si cronice (3) Cancerul de pancreas (3) Hemoragiile digestive superioare (7) Anemiile feriprive (8) Anemiile megaloblastice (8) Anemiile hemolitice (8) Leucoza acuta (8) Leucoza limfatica cronica (8) Sindromul mieloproliferativ (leucoza mieloida cronica, policitemia vera, trombocitemia esentiala, metaplazia mieloida cu mieloscleroza) (8) Limfoame maligne (8) Sindroame hemoragipare, de cauza trombocitara, vasculara si prin tulburari de coagulare (8) Diabetul zaharat (1) Reumatismul articular acut (1) Poliartrita reumatoida (9) Artritele seronegative, artritele infectioase si prin microcristale (9) Artrozele (9) Sciatica vertebrala (9) Colagenoze (lupus eritematos, sclerodermia, dermato-miozite, boala mixta de tesut conjunctiv (9) Vasculite sistemice (9) Intoxicatia acuta barbiturica (12) Intoxicatia acuta cu compusi organo-fosforici (12) Sindromul meningeal. Meningita acuta tuberculoasa, meningita acuta limfocitara benigna, meningita cerebrospinala meningococica (10) Hipertiroidismul (6) Diagnosticul pozitiv si diferential al comelor. Principii de tratament (11) Aterogeneza si ateroscleroza (2) Dislipidemiile (2) Obezitatea (2) II III. DOUA PROBE CLINICE Cazurile clinice se vor alege din tematica probei scrise de specialitate. IV. PROBA PRACTICA Examen clinic complet si]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>El Este Viu Cu Adevarat</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-religie~nume-el_este_viu_cu_adevarat.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Unul dintre cei mai mari istorici ai bisericii care au trait vreodata, Kenneth Scott Latourette, la inceput misionar in China, apoi profesor la universitatea din Yale pana in 1953 scria: Urmarile invierii si a revarsarii Duhului Sfant asupra ucenicilor au fost. de o importanta majora. Din niste barbati si femei descurajati si amagiti, care priveau cu tristete in trecut, la zilele in care au sperat ca Isus este cel care va mantui pa Israel, ei au fost transformati intr-un grup de martori plini de entuziasm. (LaK. HC 1: 59) Aceasta este una dintre cele mai importante dovezi cu privire la invierea Domnului Isus. Intrebarea este daca El a fost cu adevarat Mesia, de ce nici macar poporul Sau, care Il astepta n-a crezut in El, ci pana si ucenicii Sai nu erau siguri. promis din casa lui David, care avea sa-i elibereze de sub jugul uzurpatorilor straini. In vremea aceea, evreii cautau un refugiu in mesia cel promis. Apostolii aveau aceleasi credinte ca si poporul din jurul lor. Dupa cum a afirmat Millar Burrows Isus era atat de diferit de tot ceea ce credeau evreii ca va fi fiul lui David, incat proprii lui ucenici gaseau aproape imposibil sa asocieze persoana lui Isus cu ideea lor despre Mesia. (BuM. ML/S 68). Grava comunicare pe care le-a facut-o Isus, ca va fi rastignit, nu a fost primita deloc cu bucurie de ucenicii Sai (Luca 9: 22). Se pare ca impresia ucenicilor era, observa teologul scotian A. B Bruceca Isus a adoptat o imagine prea intunecata asupra situatiei si se pare ca ei sperau ca ca temerile Lui se vor dovedi neintemeiate. un Cristos crucificat era un scandal si o contradictie in termeni pentru apostoli, la fel de mare cum a continuat sa fie pentru majoritatea evreilor, dupa ce Domnul Isus S-a inaltat in slava. (BrA. TT 177) Din cauza educatiei lor, ucenicii Lui credeau ca sunt pe o cale care ii va duce la bine, si in loc de aceasta a venit Golgota. Toate sperantele lor s-au risipit. Ei s-au intors la casele lor, adanc descurajati. Dr. George Elton Ladd, profesor de Noul Testament la Fuller Theological Se3minary scrie: Acesta este unul din motivele pentru care ucenicii Sai L-au parasit cand a fost prins. Mintile lor erau atat de puternic imbibate cu ideea unui Mesia cuceritor, al carui rol era Sa-si invinga dusmanii, incat atunci cand L-au vazut batut si sangerand sub loviturile biciului, un prizonier neajutorat in mainile lui Pilat si cand L-au vazut dus de soldatii romani si tintuit in cuie pe cruce, murind ca un criminal de rand, toate sperantele lor mesianice au fost spulberate. Dar la numai cateva saptamani dupa rastignire, contrar indoielilor lor anterioare, ucenicii Sai se aflau la Ierusalim, proclamandu-L pe Isus ca Mantuitor si Domn, Mesia cel promis. Singura explicatie rezonabila pe care o pot gasi pentru aceasta schimbare este in 1 Corinteni15: 5: ca s-a artat si celor doisprezece. Ce altceva i-ar fi putut determina pe acesti ucenici deznadajduiti sa mearga si sa sufere, ba chiar sa moara, pentru un Mesia]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Caracterizarea Vitoriei Lipan - Varianta 9</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-romana~nume-caracterizarea_vitoriei_lipan_varianta_9.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: A. 2) Dintre personajele cartii, se impune chipul Vitoriei Lipan, sotia baciului Nechifor Lipan, astfel incat romanulacesta poate fi considerat cartea ce aduce in prim plan figura reprezentativa a unei femei deosebit de energice. Trasaturile personajului principal al romanului Vitoria Lipan se contureaza treptat, de-a lungul actiunii, in numeroase imprejurari, determinate de nevoia de a afla adevarul asupra disparitiei lui Nechifor Lipan B. 1) a) Portretul fizic al Vitoriei e bine conturat in paginile cartii, in mod direct, atat de catre narator, cat si de catre alte personaje. Astfel, chiar in primul din cele 16 capitole ale romanului intalnim o schitare a trasaturilor fizice: Ochii ei caprii, in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului, erau dusi departe. Atunci cand ajunge la prefect, acesta observa ca Vitoria, nu mai era tanara, dar avea o frumusete neobisnuita in privire. Ochii ii luceau ca-ntr-o usoara ceata in dosul genelor lungi si rasfrante in carligase B. 1) b) Portretul moral al muntencei este impresionant, ramanand viu in sufletul nostru datorita unor insusiri deosebite, care sunt puse in lumina atat in mod direct (de catre narator, de catre alte personaje si de catre personajul insusi), cat si in mod indirect: prin atitudini, gesturi, fapte, limbaj, aspect exterior. 1) Sufletul Vitoriei are ceva din maretia, dar si din asprimea muntilor unde traieste; tot ce intreprinde reliefeaza faptul ca e o femeie apriga, darza, energica, dar si priceputa, harnica, iscusita, cu un deosebit simt practic. Ea stie rostul treburilor gospodaresti si le face fata acestora, mai ales ca sotul ei pleca adesea de acasa, manat de grijile sale de oier. Inainte de a porni in cautarea lui Nechifor, ea randuieste totul cu exactitate, cu iscusinta: il cheama pe gheorghita de la apa Jijiei; in pregateste un baltag. pe care i-l sfinteste preotul din sat, o trimite pe Minodora, fata ei la o matusa care era calagarita la manastirea Varatec, pentru a o sti ferita de primejdii; vinde unui negustor marfurile aflate acasa, pentru a face rost de banii necesari drumului; lasa gospodaria in seama lui Mitrea, argatul, spunandu-i ce are de facut. 2) Vitoria este o femeie intreprinzatoare, stiind sa isi planifice actiunile si sa discute cu oamenii pe care ii intalneste; in acelasi timp, este prevazatoare: pe Gheorghita il inarmeaza cu un baltag, ea poarta pusca lui Nechifor, iar banii ii tine bine ascunsi, platind, in drumurile sale, doar cubani marunti: Nu vreau sa se simta ce am cu mine, ca sa nu ispitesc pe nimeni 3) Ea are o mare credinta in Dumnezeu si respecta cu sfintenie datinile stramosesti. Atunci cand vedeca sotul ei intarzie, merge la preotul Daniil Milies, caruia ii spune,, Acu la Dumnezeu am si eu nadejde, la Maica Domnului si la Sfantul Gheorghe. Te-i ruga pentru mine si ei m-or izbavi. In drum spre Piatra Neamt, ea face popas la Manastirea Bistrita, din comuna Viisoara; aici, ingenuncheaza la icoana Sfintei Ana, careia ii cere ajutorul: Stand umilita si cu fruntea plecata, ii spune in soapta]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Hanu Ancutei Mihail Sadoveanu - Varianta 6</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-romana~nume-hanu_ancutei_mihail_sadoveanu_varianta_6.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Definitie: Povestirea este specia genului epic, in versuri sau in proza, de dimensiuni mai reduse decat nuvela si mai intinsa decat schita, care se limiteaza la nararea unui singur fapt epic si avand un numar redus de personaje. Povestirea este o naratiune subiectivizata, adica relatarea este facuta din unghiul povestitorului, fie ca narator, fie ca participant sau doar ca mesager al intamplarii. In povestire, accentul cade pe situatia narata si mai putin pe personaje, de aceea subiectul este mai putin riguros decat in cazul schitei si al novelei, iar actiunea este mai destinsa, mai putin tensionata decat in nuvela. Dupa continut si destinatie, povestirea poate fi: satirica, fantastica, filozofica, romantica, magica, povestirea pentru copii etc. Hanu-Ancutei, opera de maturitate, a aparut in 1928, este un volum de noua povestiri si, poate, cea mai stralucita creatie lirico-epica a lui Mihail Sadoveanu. Valoarea incontestabila a acestei creatii sadoveniene consta in frumusetea deosebita a limbii si vraja stilista, observatia realista patrunzatoare in surprinderea destinelor omenesti, candoarea romantica in dezvaluirea sentimentelor si tainelor sufletesti, cadrul de legenda si atmosfera poetica in care se petrec faptele povestite. George Calinescu a asemanat Hanu-Ancutei lui Sadoveanu cu Decameronul lui Giovanni Boccaccio avand ca argument temele diverse ale povestirilor, relatarea unor intamplari traite sau auzite de povestitori, caracterul relativ independent al fiecareia dintre cele noua povestiri, precum si faptul ca fiecare dintre ele are un alt povestitor si toate se deapana intr-un singur loc. Exista insa deosebiri esentiale intre cele doua creatii literare. Decameronul lui Boccaccio contine o suta de povesti, ori basme, ori parabole, ori istorioare, cum veti vrea sa le numiti, istorisite in zece zile de catre o preacinstita ceata de sapte doamne si trei tineri, care s-au intovarasit pe vremea pacatoasa a molimei de odinioara (ciuma care a bantuit Florenta in anul 1348 - n. n. ), precum si cateva cantari cantate intru, desfatarea lor de catre doamnele amintite. Povestirile relateaza placute sau dureroase intamplari de dragoste precum si alte norocoase fapte, petrecute atat in vremurile noastre, cat si in cele de demult, asa cum spune insusi autorul intr-un Cuvant inainte ai Decameronului. Timp de zece zile, cei zece tineri, retrasi de teama ciumei intr-o vila din Florenta, relateaza cate zece povestiri plus o balada, realizand o galerie infinita de portrete si reprezentanti ai tuturor paturilor sociale, de la torcatorii de lana pana la cavaleri si regi, de la calugarii cei mai daruiti cu har divin pana la tarani si mestesugari, compunand o adevarata comedie umana, printr-o desavarsita si subtila analiza psihologica. Boccaccio creeaza, asadar, o galerie umana complexa, o vasta fresca sociala realista a epocii sale. Volumul Hanu-Ancutei, al lui Sadoveanu contine noua povestiri, relatate intr-un singur loc, la]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>O Scrisoare Pierduta - IL Caragiale - Varianta 16</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-romana~nume-o_scrisoare_pierduta_il_caragiale_varianta_16.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Ion Luca Caragiale s-a dovedit, in aceeasi masura, un exceptional creator atat in registrul comic, cat si in cel tragic, prima insusire artistica demonstrand-o in comediile sale in Momente si schite, iar pe cea de-a doua in drama Napasta si in nuvelistica de factura psihologica cu certe influente naturaliste. Inca din studiul estetic Comediile d-lui Caragiale, publicat la numai un an de la reprezentarea Scrisorii pierdute (13 noiembrie 1884), Maiorescu il aseaza valoric in galeria scriitorilor clasici. Criticul interbelic Pompiliu Constantinescu a impartit tipurile comice din teatrul caraliegesc in noua clase tipologice : incornoratul (barbatul inselat): jupan Dumitrache, venerabilul Trahanache, Cracanel; junele prim (amorezul) : Chiriac, Rica Venturiano, Stefan Tipatescu, Nae Girimea; cocheta adulterina (femeia infidela) : Zita, Veta, Zoe, Didina, Mita Baston; politicianul demagog : Nae Catavencu, Agamita Dandanache, Farfuridi; cetateanul alegator : Conu Leonida, cetateanul turmentat; functionarul reprezentat prin diferiti candidati; confidentul : coana Efimita; raisonneurul : Nae Ipingescu, Branzovenescu; servitorul, functionarul public : poilitaiul Ghita Pristanda. Pe baza subiectului piesei de teatru studiate,O scrisoare pierduta dezvaluie mecanismul producerii unei farse electorale, datorate absentei responsabilitatii civice din constiinta clasei politice romanesti de la sfarsitul sec. al XX lea. Compozitia riguroasa a piesei de teatru, care este asigurata prin trei procedee : repetitia (interventia reluata de cetateanul turmentat), evolutia inversa a conflictului (prin rasturnarile spectaculoase de situatii) si interferenta seriilor de personaje (af late in opozitie de interese). Personajele comice ale lui Caragiale sunt veritabile caractere avand o dominanta psihocomportamentala si fiind puse in situatii conflictuale tipice. Comedia  O scrisoare pierduta  este opera dramaturgiei romanesti actiunea se petrece in 1883 in preajma alegerilor pentru Adunarea Constitutionala, care avea ca scop alcatuirea unei noi camere a deputatilor. Aceasta urma sa ia in discutie modificarile de la Constitutia de la 1866. Momentul ales pentru actiunea piesei este unul de mare agitatie atat pentru opinia publica, pentru alegeri cat si pentru partidele politice. Subiectul prezinta intamplarile dintr-un orasel de munte, capitala de judet, cu numai cateva zile inainte de alegeri. La putere se afla Partidul Liberal al carei organizatie locala trebuia sa isi propuna candidatul trimis nu rareori din capitala. Zaharia Trahanache, presedintele alegerilor stie acest lucru si nu are ambitii pentru propriia-i persoana. Stapan pe situatie locala l-ar sprijinii pe Farfuridi dar in nici un caz nu l-ar promova pe Catavencu si el membru al partidului de guvernamant, deoarece crease o dezidenta in partid prin grupul dascalimii de natura sa compromita auoritatea lui Trahanache. Datorita ambitiei sale]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Liberalismul Doctrina Fundamentala</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-stiinte_politice~nume-liberalismul_doctrina_fundamentala.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Problema organizarii si conducerii societatii i-a preocupat pe oamenii politici si pe teoreticienii domeniului politic din cele mai vechi timpuri. In perioada revolutiilor burgheze, precum si in cea post revolutionara, se infruntau in societatea europeana diferite curente de gindire social-politica. Toate erau preocupate de gasirea celor mai bune cai de organizare si de dezvoltare a tarilor respective. Fiecare considera ca proiectul sau exprima adevarata cale pe care trebuie sa mearga societatea. Politologia, stiintele politice opereaza cu categoria sau conceptul de doctrina politica, adica un ansamblu de teze sau cunostinte coerente, calauzite de un principiu unificator sau de un set de principii de transformare a societatii, organic unite si interconditionate. Acestea evolueaza si tind sa orienteze realitatea politica in lumina unor valori care exprima interese si optiuni sociale, economice, ideologice similare, specifice unui grup, unei categorii sociale sau unei clase sociale, intr-un anumit timp istoric. Doctrina politica, evident, exprima interesele unui anumit grup social, intr-o anumita etapa istorica si defineste pozitia sau conceptia acestuia fata de problemele fundamentale ale organizarii politice. Unii politologi sustin ca elementele constitutive ale unei doctrine politice sunt doua: asupra situatiei sociale sau /si asupra evolutiei sociale si un ideal social. Intr-un anume fel, doctrina politica ca o configuratie ideala, in sensul de formulare a unor conceptii care urmaresc sa aiba efecte, direct sau indirect, asupra dezvoltarii societatii, influientind luptele socio-politice pe termen mai lung sau mai scurt, pe plan national sau international. Istoria bogata si complexa a luptelor politice releva ca o doctrina sau conceptie politica, particularizarea doctrinei intr-un context social determinat sunt influente si active in masura in care oamenii care exercita puterea le asimileaza si le transforma in principii de actiune, de modelare a dezvoltarii sociale, economice si politice. Dintr-o asemenea perspectiva, examinate istoric, doctrinele politice se arata a fi indeplinit sau a exercita roluri progresiste, conservatoare sau retrograde, in functie de interesele exprimate, de telurile si valorile ce le calauzesc. De altfel, aproape orice doctrina politica este dinamica, se dezvolta in raport cu viata sociala, iar in caz contrar, se osifica, devine dogma sau se poate transforma intr-o utopie, o profetie, un mit, in sensul de continua promisiune a ceva realizabil cindva. In ce priveste dogma fara a intra in detalii este de relevat ca acesta are sensul de invatatura sau teza considerata ca imobila, acceptata necritic, fara a se lua in considerare conditiile concrete, evolutia cunoasterii sau a proceselor sociale etc. uneori in literatura politologica se considera dogma orice politica ce se ghideaza dupa anumite principii constante, acesteia opunindu-i-se pragmatismul. In plan socio-politic, prin prisma]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>De La Absenta Romanelor La Impunerea Unui Gen</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-romana~nume-de_la_absenta_romanelor_la_impunerea_unui_gen.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Parcurgand paginile dictionarului cronologic Literatura romana aparut in 1879 cititorul interesat de starea romanului nostru la sfarsitul secolului al XIX-lea si primele decenii ale secolului al XX-lea va constat o evidenta saracie a titlurilor la acest capitol . Trecand in revista personajele respective ale romanului romanesc de pana la 1928, Pompiliu Constantinescu sesiza caracterul prin excelenta social al genului la noi, ca si omniprezenta categoriei melodramaticului. Eugen Lovinescu remarca lipsa de concordanta intre societatea romaneasca si literatura, explicatia pe care o oferea pentru aceasta stare de fapt fiind tocmai caracterul liric al literaturii noastre de pana atunci. Romanele romanesti sunt in realitate, creatiuni subiective, in care scriitorii isi fixeaza momentele vietii si suferintii lor. Adevaratul roman, realist prin metoda si epic prin amploarea planului, avea sa apara in 1920, odata cu publicarea lui Ion de Liviu Rebreanu. Toti scriitorii nostri de marca, prozatori, poeti sau critici literari, au simtit necesar sa contribuie prin interventiile lor la solutionarea primei crize a romanului din literatura romana. In prima etapa a dezbaterii teoretice (1918-1930), romancierii interbelici nu pun problema restructurarii romanului- cum se intampla in mod frecvent, la acea data in Marea Britanie, Franta sau Spania - ci pe cea a inaugurarii unei traditii romanesti care lipsea. Una din particularitatile definitorii ale peisajului literar romanesc interbelic consta in simultaneitatea cu care se manifesta fortele de crestere ale romanului traditional, si fortele de opozitie ale romanului artistic, doricul si ionicul in terminologia impusa de Nicolae Manolescu in Arca lui Noe, amplu eseu despre romanul romanesc. In absenta unui public avizat, romanul romanesc ramane, pana la aparitia marilor creatii interbelice, un gen conventional destinat petrecerii timpului liber, oferind preponderent ispita identificarii cu existenta tumultoasa a personajelor. Mihai Ralea, eseist rafinat, estetician si filosof, colaborator fidel al revistei Viata romaneasca reia in aprilie 1927 intrebarea formulata de Nicolae Iorga la inceputul secolului De ce nu avem roman ? , incercand sa-i dea un raspuns complex, sustinut cu argumente de ordin istoric, sociologic si estetic. El vorbeste despre concordanta vizibila intre poetica timpului si structura sufleteasca a colectivitatii care o adopta. Pe langa absenta unui public specific si structura preponderent lirica si nuvelistica a prozei romanesti, un alt element decisiv al crizei este amatorismul scriitorilor autohtoni. Sceptic in privinta romanului romanesc, George Calinescu nota, intr-o cronica de intampinare din 1938, ca romancierul roman nu stie ce este un roman. El ii apreciaza pe Liviu Rebreanu ca a creat romanul obiectiv si pe Camil Petrescu pentru tensiunea analitica din Patul lui Procust. Contextul literar, filosofic, stiintific La mijlocul]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Ion Luca Caragiale In Vreme De Razboi - Varianta 2</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-romana~nume-ion_luca_caragiale_in_vreme_de_razboi_varianta_2.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Nuvela In vreme de razboi a aparut in anul 1898, ca si O faclie de Pasti si Pacat, facnad parte din perioada marilor creatii dramatice, anul 1898 fiind chiar unul din cei mai rodnici ani ai sai. Titlul are o valoare metaforica deoarece autorul nu va face referire in opera sa de intamplari de pe campul de lupta, ci razboiul se poarta in sufletul lui Stravache, lucru sesizat si de Serban Cioculescu: Tema acestei excelente nuvele, desi autorul o sublintitulase <<schita>> este obsesia, adica setea de inavutire care dezumanizeaza si mutileaza suflete. Lupta este una interioara, batalia dintre constiinta si dorinta de a avea mai mult, se transforma in cazul lui Stravache intr-o obsesie greu de suportat. In vreme sugereaza faptul ca partea cea mai importanta a actiunii are loc in perioada acestui razboi interior. Deci, hangiul Stavrache, mostenitorul fratelui sau, preotul Iancu din Podeni, plecat pe front ca sa scape de urmarire, caci fusese capitanul unei bande de hoti, traieste la inceput, iluzia fugara ca fratele sau nu se mai intoarce. Curind, obsesia reintoarcerii fratelui pune stapinire pe el si-l devoreaza, pina la urma. Desi autorul a subintitulat-o schita, opera In vreme de razboi este o nuvela. Desi, in mod concret, nu apare decat un personaj principal, carciumarul Stavrache, isi fac simtita prezenta si alte personaje, fantomatice, sustinute de granita incerta dintre real si ireal, cum sunt popa Iancu si complicii sai. Scrierea a fost intitulata schita probabil intr-o incercare de redactare a altei scrieri, de dimensiuni mai mari, un posibil roman. Nuvela in vreme de razboi urmareste derularea unui caz psihologic in contextul unui mediu social in care setea de inavutire vestejeste spiritele. Ea este superioara altor creatii caragialesti de acelasi gen, intrucat motiveaza un demers tragic si realizeaza nu numai atmosfera, ci si tipologie, fiindca Stavrache, frate neomenos, intruneste ceva din eternul uman (George Calinescu). De acea, Caragiale trebuie considerat nu numai un geniu clasic si realist, care a creat in literatura noastra limbajul dramatic, asa cum Eminescu a creat primul nostru mare limbaj liric, dar si un genial diaelectrician, capabil sa exprime cu egala stralucire in toate momentele carierei sale, in teatru si in proza, in schitele telegrafice din varianta momentelor sau in povestirile de mai dimensiuni (Florin Manolescu, 2000) Arta lui dramatica si nuvelistica poate servi drept model pentru toate timpurile si cine-si da seama de bogatia de forme, cele mai multe din ele desavarsite, nu poate sovai un moment sa vada intr-insul pe unul din cei mai mari artisti literari ai tuturor timpurilor. (Mihai Dragomirescu) Silvian Iosifescu comenta: Viziunea in care se realizeaza intreaga opera este clasicizata prin numarul redus de personaje, prin concentrarea in timp, prin miscarea dramatica spre culminatie si deznodamant. Dar diversitatea in tipologia sociala corecteaza laturile]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Art Of The Aborigines</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-engleza~nume-art_of_the_aborigines.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Art was always important in Aboriginals and you will soon recognize that when you are visiting Australia. There are various directions of aboriginal art, some of them are several thousand years old. The original works are rock arts, body painting and ground design dating back to 30. 000 years ago. In addition the aborigines do dot and bark paintings as well as silk painting or wooden crafts for rituals, cultural ceremonies or music. Most of the used depictions base on the so-called ancestors dreamings which date back to the making of the world - the creation. The most important supernatural beings are the rainbow snake, the lightning man and wandjina - beings with fertility coming from the sky and the sea. Because of the various tribes it is difficult to inpretate the creation dreamings with all its tellings, so that the meanings of the depictions are depending strongly on the area where the crafts were created. Dot painting had its renaissance in the 70ies and is today the most popular aboriginal art form. While the paintings were a kind of maps in former times representing specialties of landscape and vegetation they were later used for picturing dreaming journeys. Mainly paths or flights of animals or humans are depicted which are often representing ancestors. Objects are painted like they leave prints in the sand. I. e. an arc represents a person, an oval depicts a wooden carrying dish called coolamon, a single line depicts a digging stick and a circle is a fireplace. Men and women are depicted by the tools they use. Men by spears or boomerangs, women by digging sticks or coolamons. Concentric circles are dreaming places or locations where ancestors had a rest during their journey. Although these symbols are very common their real meaning is normally only known by the artist. Used colours represent the colours you will find in the outback, i. e. red, blue and purpur shades.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Michael Jordan - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-engleza~nume-michael_jordan_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Michael Jordan was born on the 17th of February in 1963. He started playing basketball when he was young and played although the high school and college. He made his first appearance (apirenz-erscheinung) in 1982 when he scored the decisive (dieseisiff-entscheidenden) basket for his college-team. In that team, that had been playing bad until he joined them, he was selected rookie of the year (best new comer) In 1987 in his third season MJ scored 37 points per game. More over he was selected MVP (most valuable Player) People said he played brilliant but that didn t help his team. Finally in his seventh season (1991) he won thr fist of three consecutive (konsekjutif) NBA-titles with his team Chicago Bulls. In all three finals he was selected MVP. In 1992 MJ was a part of the US-Dream-team at the olymipicgames in Barcelona After the 1993 season MJ declared (deklart-beckanntmachen) he would retire (retaier-zu ruhe setzten-stop playing) from Basketball He didn t have any more motivation after the three NBA-titles. But the killing og his Dad also played a big part. He tried his luck as a Baseball player, but he never played in the first league (lieg). At the end of the 94/95 season MJ returned to the bulls. Form 96 to 98 he and the bulls did once again get all titles and he was selected MVP in all finals again. Yet at the highest point in his career he retired a second time. From then on he was the Manager of the Washington Wizards. In 2001/2002 he got an 2 year contract at the Wizards. But unfortunately they didn t make it to the play-offs in 2003 at the age of forty MJ retired a third and a final time.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>War In Bosnia</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-engleza~nume-war_in_bosnia.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: The former Socialist Republic of Jugoslawia split 1991/92: The first of the six states proclaimed Slovenia, Croatia and Mazedonia 1991 their independence. Bosnia - Herzegowina followed on April 7, 1992. On April 27, 1992 Serbia and Montenegro united to Federal Republic of Jugoslawia, better known as Rest-Jugoslawia. Slowenia had the best initial position and realised the independence: The Republic is ethic bind (only 2, 4 % Serbs). The army is controlled by the Serbs and should prevent the escape but after two weeks fights they had to retire. Later the army supported the serbic Fighters is Croatia but at the beginning of 1992 the war shifted to Bosnia. In Bosnia lived before the war: Bosnian Muslims (44 %), Bosnian Serbs (32 %) and Bosnian Croats (17 %) The fights started on March 6, 1992 after the Muslims and Croats decided to get independent. The Serbs declared this referendum for invalid and until August they controlled about 70 % of Bosnia. The Serbs started to drive away, to arrest or to kill the Muslims and Croats from the conquered areas. International Organisations tried vain to stop the fights in Bosnia. Even the UNO defence-zone didn t stop the Serbs. We have to thank the private Organisations like Neighbour in distress or Care that not more civilians died in this brutal war. The UNO and the European Union made the big mistake just to talk and not to act. So time passed and nothing happened. Even the USA stud up for a prompt peace. They bombarded the Serbs to the negotiations and now after a long time there is finally peace in Bosnia (peace contract of Dayton). But now Bosnia has a hard way to go: They have to reconstruct whole cities and they have to overcome hate and fear of each other. They have to learn how to live in peace again and they have to digest all the pain and sorrow they have had and seen. In this war - like every war there are no winners and I hope that this will never happen again.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Terre Feu Eau Air</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-franceza~nume-terre_feu_eau_air.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: L homme vit. Et il vit seulement, parce qu il sait respirer, parce qu il boit de l eau, il sait utiliser le feu, et il fait grandir les plantes sur la terre. Cinq mille ans au passe, les premiers etres humaines ont eu le plaisir de voir du feu pour la premiere fois, quand c etait tres sec, et le soleil avait mis le feu a un arbre. Depuis cet evenement, on a essaye de faire du feu sans soleil, et on a reussi. C etait a present possible de chauffer sa caverne, ou on vivait, de griller le loup qu on avait chasse et d avoir de la lumiere a la nuit. Et peu a peu, on a trouve les relations entre les quatre elements. La terre, plus precisement le bois des arbres est la nourriture pour le feu, l air le fait vivre, et l eau le tue. On peut en deduire que le feu etait l element le plus utile jusqu au 17 me siecle. De nos jours, ce n est plus la meme chose. Le feu est seulement le moyen pour faire quelque chose, par exemple le chauffage. On n utilise plus seulement le feu pour chauffer, comme avant, ou on faisait du feu dans la cheminee. On va chauffer seulement l eau, parfois meme pas avec du feu. De ce cote la, on a change la lutte contre le feu, mais aussi aujourd hui, c est l element le plus necessaire. D une part, c est le centre de la terre, d autre part c est le soleil, qui est une boule de feu, qui chauffe notre terre a un niveau, ou on peut y vivre. L eau est quelque chose different. Presque rien n a change jusqu a aujourd hui, c est seulement plus sale qu au moyen- age. Mail l utilisation est la meme. On boit de l eau, de temps en temps on fait du the, que la terre nous a donne, on se lave, on l utilise pour gagner son energie. L eau est l element qui a compose toute la surface de la terre, qui est la plus difficile a controler. On peut depenser des millions de francs pour construire des murs pour dire au fleuve quel chemin il doit prendre. Mais quand le fleuve devient furieux, tout serais detruit. Voyez l exemple du Mississippi aux USA. En un seul jour, il a detruit tout le chemin, des centaines de maisons, et personne n a su le dompter L air est la chose la plus necessaire. Rien, vraiment rien ne peut vivre sans air. Toutes les plantes, les animaux, et, surtout l homme respire l air. C est aussi l element qui fait vivre les autres. Par exemple le feu, comme je l ai deja dit plus haut, ou l eau, qui est nee dans l air, qui tombe du ciel sur nous. Pour ne pas me perdre en details, pour conclure, je peux dire, quelle que soit la maniere d analyse, c est toujours la meme chose: Tous les quatre elements sont dependants l un de l autre, sont irremplacables a quelque chose d autre, sont les parents de tout ce qui vit. Aussi pour moi, et pour tous les autres, se sont les choses qui nous font maintenant ecrire cette redaction, qui nous fait avoir du plaisir. Et ca c est la vie.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Die Fortpflanzung</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-germana~nume-die_fortpflanzung.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Es ist die Erzeugung von Nachkommen bei Pflanzen, Tier und Mensch. Dabei wird das Erbgut von einer Generation an die nachste weitergegeben und so die Erhaltung der Art gesichert. Meist ist sie mit einer Vermehrung, d. h. einer Erhohung der Individuenzahl, verbunden. Eine regelmaßige Aufeinanderfolge einer ungeschlechtlich und einer geschlechtlich erzeugten Generation bezeichnet man als Generationswechsel. Bei der ungeschlechtlichen Fortpflanzung (auch vegetative Fortpflanzung, da sie vorwiegend bei Pflanzen vorkommt) entstehen die Nachkommen aus Teilstucken nur eines Elternorganismus. Bei den Pflanzen: Zweiteilung, Sprossung, Sporen, Brutknospen, Auslaufer und Knollen. Auch bei Tieren ist die einfachste ungeschlechtliche Fortpflanzung die Zweiteilung (bei Protozoen, Hohltieren). Die Polyembryonie ist eine ungeschlechtliche Fortpflanzung auf der Stufe der Fruhentwicklung. Bei der Knospung werden neue Zellverbande an bestimmten Stellen des Tierkorpers abgeschnurt (z. B. Hydrozoenpolypen). geschlechtliche Fortpflanzung Bei der geschlechtlichen Fortpflanzung (sexuelle Fortpflanzung) werden meist zwei Sorten von Keimzellen gebildet, mannliche und weibliche (zweigeschlechtliche Fortpflanzung), die bei der Befruchtung zur Zygote verschmelzen, aus der sich das neue Lebewesen entwickelt. Es konnen sich aber auch unbefruchtete Eizellen zu neuen Lebewesen entwickeln (eingeschlechtliche Fortpflanzung, Jungfernzeugung, Parthenogenese). Sexualitat. Befruchtung Vereinigung von Keimzellen, d. h. einer mannlichen und einer weiblichen Geschlechtszelle, also von Samen- und Eizelle (Gametogonie) und der entsprechenden Zellkerne (Karyogamie). Bei den im Wasser lebenden Tieren geht der Befruchtung meist eine freie Besamung voraus: Samen- und Eizellen werden ins Wasser entleert und treffen sich dort durch die anlockende Wirkung der Besamungsstoffe (Gamone). Bei anderen Vielzellern des Land-, aber auch des Wasserlebens wird das Ei im mutterlichen Korper entwickelt, so daß der Samen durch Begattungsorgane (Penis, Zirrus) in den weiblichen Korper befordert werden muß (Begattung, Kopulation). Der Samen wird entweder in Form einer milchigen Flussigkeit oder mit Umhullungshaut in Form einer Samenpatrone (Spermatophore, z. B. bei Molchen) ubertragen. Bei vielen Insekten, Schnecken u. a. wird der Samen in der Samentasche (Receptaculum seminis) aufbewahrt, bis die Eier reif sind. Beim Eindringen des Samenfadens in das Ei bildet dieses eine Befruchtungshaut, die das Eindringen weiterer Samenfaden verhindert. Nach Verschmelzen von Ei- und Samenzellkern (mutterliche und vaterliche Anlagen werden vererbt) setzt meist die Furchung des Eies ein, und die Entwicklung des Embryos beginnt. Durch die Reife- bzw. Reduktionsteilung der Geschlechtszellen wird die Zahl der Chromosomen halbiert, was notig ist, da sonst bei jeder Verschmelzung von Samenfaden und Ei eine Verdoppelung eintrate. Keimzellen Sie sind die]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Dezvoltarea Societatii Informatice Si Trecerea La Noua Economie Bazata Pe Cunoastere</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-informatica~nume-dezvoltarea_societatii_informatice_si_trecerea_la_noua_economie_bazata_pe_cunoastere.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Modelul societatii viitorului - Societatea Informatica - a pus in fata Uniunii Europene probleme de maxima prioritate si urgenta: crearea unui nou cadru de reglementari, promovarea unei noi culturi si a spiritului intreprinzator in afaceri, obtinerea pozitiei de lider in noile tehnologii, educarea si instruirea cetatenilor, implementarea unor noi metode de a face afaceri. In acest context Uniunea Europeana, prin organismele sale politice si executive a actionat incepand din 1993 printr-o serie de decizii strategice si programe, cel mai recent document strategic fiind e-Europe - O Societate Informatica pentru toti. Comisia Europeana a luat aceasta initiativa prin adoptarea Comunicarii e-Europe an information Society for All la 8 decembrie 1999, prin care se propune accelerarea implementarii tehnologiilor digitale in Europa si asigurarea competentelor necesare pentru utilizarea acestora pe scara larga. Aceasta initiativa are un rol central in agenda reannoirii economico-sociale pe care si-o propune UE, constituind totodata elementul cheie pentru modernizarea economiei europene, pentru tranzitia la noua economie bazata pe cunoastere in perspectiva anului 2010. Aplicarea tehnologiilor digitale a devenit un factor vital al cresterii si al asigurarii de locuri de munca in noua economie. Desi Europa este lider tehnologic in multe domenii (ex. comunicatii mobile, televiziune digitala), in altele - in special in utilizarea Internet-ului - a ramas in urma comparativ cu S. U. A. si Canada. Un recent studiu EITO - 2003 (European Information Technology Observatory) precizeaza ca piata TI pentru Europa a fost de 386 mld. Euro in anul 20O3, comparativ cu 560 mld. Euro in Statele Unite si 168 mld. Euro in Japonia. Piata globala TI in 2003 a fost de 1314 mld. Euro. Conform aceluiasi studiu, rata de crestere a pietei TI pentru Europa, inclusiv tarile central si est europene, va fi de 10, 2% in 2004 si de 11, 8% in 2005. In consecinta initiativa e-Europe isi propune sa aduca Europa in situatia de a beneficia din plin de avantajele economiei digitale, de a valorifica la maxim prioritatile sale tehnologice, de a-si creste potentialul educational si antreprenorial necesar. - asigurarea comunicarii on-line pentru fiecare locuinta, scoala, intreprindere si institutie din administratia publica; - crearea culturii digitale si antreprenoriale a Europei, de care sa beneficieze investitorii dinamici, care vor finanta si dezvolta aceste idei noi; - asigurarea principiului conform caruia tranzitia la era digitala sa fie un proces care sa includa intreaga societate, sa asigure increderea consumatorilor si sa intareasca coeziunea sociala. Pentru implementarea acestor obiective a fost adoptat planul de actiune e-Europe (Feira, 2000), actualizat in 2002, la Sevilia (prin planul de actiune e-Europe 2005). Planul de actiuni e-Europe contine o serie de actiuni pentru asigurarea accesului ieftin, sigur si rapid la Internet, pentru asigurarea resurselor umane]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Primul Razboi Mondail - Varianta 8</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-istorie~nume-primul_razboi_mondail_varianta_8.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Tratatele de pace formate in urma conferintelor de la Versailles, Saint-Germain, Trianon, Neuilly si Sevres au fost in ansamblu inadecvat aplicate de puterile victorioase, ceea ce a dus la renasterea militarismului si a nationalismului agresiv in Germania, precum si a dezordinii sociale in majoritatea Europei.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Proiect Histomorfologia Articulatiei Temporomandibulare</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-medicina~nume-proiect_histomorfologia_articulatiei_temporomandibulare.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Considerata a fi cea mai complexa articulatie a organismului uman, ATM este una din componentele principalele componente ale sistemului stomatognat. Este o articulatie sinoviala compusa, de tipul diartrozei bicondiliene, cu menisc interpus. In perioada de crestere, cartilajul condilian nu este identic cu cartilajul de conjugare de la nivelul epifizelor unui os lung. Formarea si cresterea cartilajului condilian se face prin multiplicarea condroblastelor existente si prin diferentierea din alte tipuri celulare. Capul condilului este format din tesut osos spongios invelit in corticala; corticala este formata din tesut osos compact. Suprafata articulara a condilului este acoperita doar cu o patura de tesut conjunctiv fibros in care fibrele de colagen realizeaza o impletitura si se dispun paralel cu suprafata. Invelisul condilian este format din fascicule dense de fibre de colagen si fibrocite. Fasciculele de fibre colagene sunt ondulate si majoritatea sunt tangentiale cu suprafata condiliana, formand o structura rezistenta. Fibrocartilajului condilian unii autori ii descriu 3 zone: 1. zona articulara: fibre colagene orientate paralel cu suprafata articulara 2. zona proliferativa: subtire, uniforma 3. zona de fibrocartilagiu Structura si grosimea zonelor variaza in functie de procesele de remodelare, cu varsta si cu fortele aplicate. Invelisul articular condilian prezinta o grosime mai importanta in partea antero-posterioara de 0, 5 mm si este mai subtire la nivelul versantului superior de 0, 1-0, 2 mm. Dupa Hansson invelisul ATM prezinta 4 straturi: 1. stratul de tesut conjunctiv fibros 2. stratul de celule mezenchimale nediferentiate 3. stratul de fibrocartilagiu 4. stratul osos Cavitatea glenoida Tuberculul articular este format din os spongios acoperit cu o patura fina de os compact corticala. Peretele posterior al cavitatii glenoide nu este acoperit de fibrocartilagiu ci doar de un tesut conjunctiv fibros care corespunde periostului. Meniscul intraarticular ATM este o articulatie de apozitie. Elementele constitutive provin din doua blastomere diferite: a. un blastomer condilian, evoluat dorsal, care contribuie la formarea cartilajului condilain, meniscului si aponevrozei muschiului pterigoidian extern b. un blastomer glenoidian, din care se dezvolta structurile articulare din etajul superior. Bureletul anterior este format din fibre colagene orientate in toate sensurile care anterior se continua cu capsula, iar antero-intern se continua cu muschiul pterigoidian lateral. Zona centrala a meniscului contin fibre colagene, orientate sagital si paralel cu suprafata; in mod exceptional pot fi si orientate vertical. Bureletul superior este mai gros, in functie de profunzimea cavitatii glenoide. El se leaga posterior cu o capsula bilaminara, formata dintr-o lama bogata in tesut conjunctiv lax, vase, nervi si o lama fibroasa ce contine si fibre elastice. Fibrele colagene din]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Zodiacul Hindus</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-psihologie~nume-zodiacul_hindus.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 1 - 10 ianuarie: LOTUSUL Succese pe plan sentimental si in cariera. Un tip demn si credincios. Tine mult la onoare si nu este dispus sa o intineze. 11 - 20 ianuarie: ARCASUL Un visator fara pereche. Cand este coplesit de visare, uita cu totul de lume. Arcasul are o pasiune puternica pentru problemele oculte. Totodata, dispune si de o vointa foarte puternica. 21 - 30 ianuarie: VULTURUL Vulturul este, din toate punctele de vedere, un individ superior. Are forta in actiune, nivel intelectual de exceptie, tarie de caracter, constiinta clara a propriei valori. Nobletea sa nu poate fi pusa niciodata la indoiala. 31 ianuarie - 9 februarie: CALEASCA Omul aflat sub acest semn zodiacal va fi pasionat de necunoscut, de experiente noi. Intotdeauna, interesele sale sunt cu un pas inaintea celorlalti. Gandirea sa lucida il ajuta in tot ce face. 10 - 19 februarie: APA Nativului din semnul Apei ii place sa fie ascultat si sa nu i se iasa din cuvant. Are o fire mandra si curajoasa. 20 februarie - 1 martie: PERLA In viata, cel nascut sub semnul Perlei va avea nevoie de sentimente calde, de prietenie si de intelegere. El insusi este un om bogat sufleteste, un sentimental incurabil. 2 - 10 martie: CORABIA Barbatul nascut in aceasta zodie va avea mult succes la femei. La randul sau, femeia nascuta sub acest semn zodiacal va rupe inimile multor barbati. Cel ce poarta semnul zodiei Corabiei va fi un om de lume si se va bucura de viata. 11 - 20 martie: YOGHINUL Un om aflat departe de lume prin intreaga sa existenta materiala si spirituala. Cei din jurul sau spun ca nu stie ce vrea de la viata. Va fi un insingurat si nu va deranja pe nimeni. 21 - 31 martie: TOPORISCA Omul nascut in aceasta perioada va fi un maestru la vorba, va sti sa dea replica, dar va fi si sfatos. Desi muncitor, va fi greu de facut pace cu el pentru ca o va tine mereu pe a lui. Altfel, este un om iubitor. 1 - 10 aprilie: CALUL Un tip care nu se consuma pentru orice. Mereu jovial, mereu degajat, Calul molipseste cu optimismul sau. Adesea e incapabil sa se adune, sa se concentreze si sa ia o decizie, oricare ar fi ea. 11 - 20 aprilie: BIRJARUL Iubitor de familie si de prieteni, se misca bine prin aceasta lume. Nu este constant in gandurile si in faptele sale. Poate ajunge sef. 21 - 30 aprilie: FOCUL Acest om are firea si comportamentul focului. Este frumos, armonios si spiritual. El pretuieste mult dragostea. 1 - 10 mai: CAPRA Nativul din Capra are o nerabdare permanenta. Pentru el nu exista prioritati, vrea sa faca totul dintr-o data. Va avea noroc in viata sentimentala si in casnicie. 11 - 20 mai: ELEFANTUL Un om tenace, cu multa putere de munca si cu mari resurse de rabdare. In cariera, poate avea succes si va avea parte de o viata de familie linistita. 21 - 31 mai: FIRUL Responsabil in tot ceea ce face, nativul din Fir va avea succes si va fi pretuit pe parcursul vietii sale. Este un orator priceput. In societate, omul nascut sub acest semn]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Afectiuni Ale Inimii</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-anatomie~nume-afectiuni_ale_inimii.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 1. Anevrismul aortei toracice si abdominale. Sunt dilatatii anormale, segmentare, congenitale sau dobandite ca urmare a afectarii peretelui arterial prin arteroscleroza, aortita luetica, infectie sau traumatism. Anevrismele aortei toracice tulburari prin compresiunea organelor vecine. Complicatii: ruptura si emboliile in marea circulatie. Anevrismele aortei abdominale durere in lombe (sale) si abdomen cu prezenta unei tumori pulsatile. Complicatii: ruptura. Anevrismul disecant al aortei are ca semn dominant durerea foarte intensa cu iradiere pe intreg traiectul aortei. Tratament: Medical constand in scaderea obligatorie a tensiunii arteriale mai ales in anevrismul disecant. Chirurgical de urgenta in anevrismul rupt; se rezeca, de asemenea, anevrismele simptomatice sau cele asimptomatice care se maresc progresiv. 2. Angina pectorala. Cea mai frecventa forma de manifestare a cardiopatiei ischemice cronice dureroase. Rar poate apar si in alte conditii decat cardiopatia ischemica: anemia severa, tulburarile rapide de ritm, hipertiroidiile, stenoza sau insuficienta aortica etc. Simptoame: durere retrosternala ce apare la efort, iradiaza in bratul stang, la baza gatului, cedeaza la repaus si Nitroglicerina. Uneori criza dureroasa apare si la repaus (angor de repaus). In general, crizele anginoase sunt produse de: efort, emotii, digestie, defecari borioase, fumat, medicamente (tiroida, efedrina). Stimuli provenind din alte organe (esofag, vezicula biliara, spondiloza vertebrala) se pot insuma cu cei veniti de la inima (angor intricot). Traseul EKG intre crize poate arata modificari de cardiopatie ischemica sau poate fi normal, in acest caz fiind utila proba la efort. Tratament: Eliminarea factorilor declansanti: efortul fizic (mersul repede, alergarea dupa vehicule), frigul, pranzurile abundente, emotiile, surmenajul, constipatia, alcoolul, tutunul, cafeaua. Tratamentul medical: a) Nitroglicerina cp. 0, 5 mg 1-2 sublingual in criza de angina; b) Tratamentul coronarodilatator dintre accesele anginoase: nitriti cu actiune prelungita (Pentalog, Izoket-izodinid) administrare cate tb. * 3/zi; are actiune 4-5 ore; blocantii ß adrenergici: Propanolol 40 mg ? tb. * 3/zi (numai cu aviz medical avand contraindicatii absolute); blocanti de calciu: Nifedipin (Corinfar) 10 mg tb. 3/zi; derivati coronarodilatatori sintetici: Dipiridamol(Persantin) 0, 025 dg. 6/zi, Agozol, 60 mg 2 cap/zi, Carbocromen (Intensain, Intercordin) 75 mg dg. 3/zi. Tratamentul chirurgical: este stabilit in urma coronarografiei si consta in diverse procedee de revascularizatie a miocardului. Terapia naturista recomanda: climatoterapia in perioadele de acalmie, la Tusnad, Vatra Dornei etc. 3. Aritmiile. Sunt dereglari ale ritmului normal al inimii fie sub raportul frecventei, fie al regularitatii frecventei cardiace, fie din ambele. Cauze: cardiopatie ischemica, leziuni valvulare, hipertiroidie, insuficienta respiratorie, dezechilibre hidroelectrolitice, intoxicatie cu]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Nutritia Minerala A Plantelor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-biologie~nume-nutritia_minerala_a_plantelor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: II. Rolul fiziologic al microelementelor 1. Borul 2. Ferul 3. Cuprul 4. Zincul III. Rolul fiziologic al ultramicroelementelor Nutritia minerala a plantelor Nutritia minerala a plantelor este un proces fiziologic de aprovizionare a plantelor cu substante nutritive. Acest proces are loc la plantele talofite, prin toata suprafata talului, iar la plantele cormofite, doar prin sistemul radicular si prin frunze. Substantele nutritive absorbite din mediu pot fi anorganice (adica minerale) sau organice. Plantele verzi absorb in mod predominant substantele minerale, din care, prin asimilatie clorofiliana, sunt sintetizate substantele organice. Lor li se alatura si bacteriile chemoautotrofe, lipsite de pigmenti asimilatori, dar capabile sa sintetizeze substante organice din cele anorganice. Toate se numesc plante autotrofe. Restul plantelor lipsite de pigmentii asimilatori sunt incapabile sa sintetizeze substante organice din cele minerale, si de aceea, ele utilizeaza substante organice existente in mediul lor de viata. Aceste plante se numesc heterotrofe. Elementele chimice, din nutritia plantelor cu substante anorganice sau cu substante organice, devin elemente de constitutie ale unor substante care participa la structura protoplasmei si a peretilor celulari. De asemenea, aceste elemente intra si in structura chimica a unor substante energetice, dintre care cele mai importante sunt hidratii de carbon, grasimile si proteinele, care prin degradare aeroba sau anaeroba, furnizeaza energia necesara proceselor vitale. Proportia cantitativa a elementelor chimice din corpul plantelor variaza, iar acestea sunt impartite conventional in macroelemente, a caror cantitate variaza intre 0, 01 si 10% din substanta uscata, microelemente, a caror cantitate variaza intre 0, 00001 si 0, 001% din substanta uscata si ultramicroelemente, a caror cantitate este mai mica de 0, 00001 din substanta uscata. Macroelementele sunt: C, O, H, N, P, K, Ca, S, Mg, Na, Cl si Si, iar microelementele sunt Fe, Mn, B, Sr, Cu, Zn, Ba, Ti, Li, I, Br, Al, Ni, Mo, As, Pb, Va, Rb, si altele. Cand in nutritia plantelor lipseste sau este insuficient un element chimic necesar, apar boli fiziologice, insotite de incetinirea sau oprirea cresterii radacinii, a tulpinii, a frunzelor, sau a fructelor. I. Rolul fiziologic al macroelementelor Multe macroelemente sun absolut necesare pentru cresterea si dezvoltarea normala a plantelor. Acestea sunt N, P, K, Ca, S si Mg. La anumite grupe de plante se mai adauga si Na, Cl si Si. 1. Azotul este un element plastic. El intra in structura moleculelor de nucleoproteine, protidelor protoplasmatice, lipoproteinelor din citomembrane, in structura apoenzimelor, a coenzimelor, a vitaminelor B1, B6, B12, a hormonilor vegetali, a pigmentilor fotosintetici (clorofile si ficobiline) si a stearidelor vegetale. Carenta azotului in nutritia plantelor duce la ingalbenirea frunzelor la incetinrea sau oprirea cresterii acestora. Excesul de azot duce la]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Functia Comparatiilor In Proza Lui Tudor Arghezi</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-diverse~nume-functia_comparatiilor_in_proza_lui_tudor_arghezi.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Functia comparatiilor argheziene este descriptiva. Comparatiile scot puternic in evidenta atitudinea autorului fata de personajele portretizate. Numeroasele comparatii ironice si defaimatoare devin instrumente eficiente de denuntare a hidoseniei fizice si morale si prin aceasta sustin o anumita tehnica si atitudine descriptiva, el se infatiseaza ca un Bacchus carn cu nasul moale, ardeiat, si incadrat intr-un contur colorat in carmin puhav Cautatura lui de hot invecinata cu o falca incheiata ca un topor, si cu un zambet silit, strans si incretit ca o buba Prin comparatii sunt schitate, de obicei, scurte portrete depreciative. Principalul mecanism de realizare este relativ simplu; el consta in introducerea in secventa comparativa a unui nume de agent cu virtuale conotatii negative. Arghezi infatiseaza cele mai diverse categorii de oameni: Dorea sa i se prepare un snitel vienez, indicand ca un bucatar carnea de vitel de lapte si pulpa; nici prea grasa, nici prea slaba (CBV, 16) Si daca nimeni nu l-a chemat la telefon de urgenta ca pe un medic caraghios, el apare in usa biroului extrem de cordial (CBV, 67) c) preotul Impiedicat in poalele negre si gata sa-mi pierd bustul am fost silit sa mi le ridic pana la genunchi ca un popa care trece garla (CBV, 13) d) tamplarul se uita numai la picioare, ca un tamplar care si-a cumparat ghete de lac cu postav de culoare halva (CBV, 164) e) farmacistul Epigramistul din magistratura isi dichiseste sagetile din vreme, lucrand ca un farmacist pentru cazurile generale (CBV, 110) f) lucratorul de uzina Candidatul stia ca era sapte fara un sfert si ca fusese in poarta la sase precis, ca un lucrator de uzina (CBV, 19) g) dirijorul Un mare bogatas a iesit din cosciug si a facut semne ca un dirijor de cor alaiului sa se opreasca (CBV, 212) h) politistul femeie frumoasa insa prea savanta si activa ca un politist al gramaticii si al glosarului (CBV, 28) i) episcopul Manecile spanzurau ca uniforma unui episcop cu numar fizic mare, mostenita de un vicar anemic (CBV, 5) *Analizand comparatia din punct de vedere al asocierilor [concret] [abstract] constatam urmatoarele. Trasatura [concret] [concret] este reprezentata de 125 de comparatii (66. 48%), functia de plasticizare spunandu-si cuvantul grupul se deplasa in spatiul confortabil dintre pereti, ca un compas cu mai multe varfuri (CBV, 33) Cosciugul era scoborat cu ghetele in sus, ca un leagan cu un copil infasat, dintr-un vagon de tren (CBV, 127) Oameni politici s-au standardizat ca oalele de bucatarie fabricate din metale, la presa rapida (CBV, 76) Grivei tremura ca un cal in vecinatatea lupului (CBV, 249) Asocierea [concret] [abstract] este slab reprezentata cantitativ. Aceste comparatii (6. 38% - 9 comparatii) au functie abstracizanta arcuri ca pentru niste voluptati primite]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Piata Virtuala De Credit</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-piata_virtuala_de_credit.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: E-commerce obliga firmele de consultanta sa isi reorienteze sistemul informatic din interiorul catre exteriorul unitatii de analiza: in contextul functional al firmei, comertul electronic creaza o infrastructura ce permite dezvoltarea si extinderea aplicatiilor informatice in directia interactiunii cu partenerii de afaceri; acest set de aplicatii depaseste suma tuturor aplicatiilor companiei si pe ale partenerilor acesteia, pentru ca beneficiaza de puterea suplimentara data de interconexiune, care ofera interactivitate, prelucrare in timp real, eliminand incovenientele numite: timp si distanta. Aceste noi oportunitati afecteaza toate sectoarele de activitate ale firmei: proiectare, productie, aprovizionare, vanzari, marketing, relatii cu clientii. Pentru ca afecteaza direct intregul proces al afacerii, comertul electronic poate fi considerat o resursa critica a afacerii. Diferenta dintre teorie si practica in privinta pietelor financiare, despre care se presupune ca sunt libere si deschise, se observa peste tot conexiunea de interese a celor din interiorul lor, care profita de informatiile pe care le detin si de accesul pe care il au la acestea, spre deosebire de oamenii obisnuiti. Se considera ca Internetul poate rezolva probleme de transparenta, realizand ceva ce nu a existat niciodata in afara cartilor de teorie economica, si anume o piata perfecta. Intr-o definitie mai generala, e-commerce reprezinta o transformare revolutionara a tehnicii de derulare a afacerilor, prin utilizarea comunicarii mediate de retea. Piata virtuala de credit reuneste mai multi ofertanti de imprumuturi (unitati bancare) si doritorii de sume de bani (clientii), nu numai in vederea schimbului de produse si servicii cu caracter bancar, ci si pentru partajarea unei intregi game de servicii; relatiile stabilite in cadrul acestei piete sunt reglementate pe cale contractuala, determinand legaturi intre parteneri mai indelungate. - permite schimbul de informatii si documente electronice intre parteneri (clienti si unitatile de credit); - foloseste sistemele extranet ale companiilor si accesul din Internet prin intermediul parolelor de acces; - selectarea produselor si serviciilor bancare se face, in general, prin consultarea bazelor de date cu dobanzile aferente fiecarui produs si nu sub controlul impulsului de moment sau sub efectul mesajului publicitar. Se pot aminti doar cateva din avantajele oferite de un site dedicat creditelor: - stabilirea prezentei; o parte insemnata de posibili clienti de credite au acces la Web, acest segment constituie o potentiala piata de dimensiuni considerabile; - integrarea in retea, permite conectarea informatiilor, in aval si amonte a clientilor bancari; - pentru reclama; poate fi privit ca un imens volum, accesibil oriunde de catre clienti; - pentru o mai buna apropiere catre clientii bancari; - pentru consolidarea legaturii client-unitate bancara; - pentru prezentarea tuturor ofertelor din]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Fenomenul Tunguska</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-fizica~nume-fenomenul_tunguska.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In zorii zilei de 30 iunie 1908, marinarii de cart de pe cateva nave care pluteau pe Oceanul Indian observara un obiect urias care descria o larga traiectorie pe bolta cereasca, indreptandu-se catre Asia. Caravanele care strabateau desertul Gobi si regiunile de nord-vest ale Chinei s-au oprit o clipa din drumul lor; oamenii si-au ridicat privirile, surprinsi si infricosati, la trecerea globului de foc, care (dupa calculele stabilite ulterior) probabil ca dezvoltase la suprafata sa o caldura de aproximativ 3000 C. In satele si micile targuri din centrul Siberiei, oamenii au fost ingroziti de suieratul asurzitor al ciudatului obiect ceresc. La ora 7, 17, platoul siberian central, situat in apropiere de raul Tunguska Pietroasa s-a cutremurat sub impactul unei explozii atat de puternice, incat centrul seismografic din Irkutsk situat la aproape 900 km la sud, a inregistrat oscilatii de proportiile unui cutremur de grad inalt (4-5 Richter). La impactul ciudatului obiect cosmic cu pamantul, tasneste o uriasa jerba de foc apoi o unda de soc se propaga in aerul inconjurator, pana la distante de 700-800 km. In acelasi timp, un suvoi fierbinte matura dealurile impadurite ale taigalei, arzand varfurile inalte ale coniferelor si producand incendii care au durat zilz in sir. Mii de copaci sunt doborati, colibe ale nomazilor sunt maturate pur si simplu de pe suprafata pamantului, se inregistreaza victime in randul oamenilor si animalelor din imprejurimi. Rafalele de vant care au zguduit usile si ferestrele locuintelor s-au resimtit si in localitati situate pana la o distanta de 600 km. Mase intunecate de nori grosi s-au ridicat pana la 20 de kilometri deasupra regiunii Tunguska, dand apoi nastere unei ciudate ploi negre. Vreme de ore in sir, undele provocate de explozie s-au propagat in toate directiile, fiind inregistrate la distante foarte mari, ca de pilda in Anglia, la Greenwich. La mari altitudini a fost de asemenea observat un fenomen neobisnuit, nori de argint, masivi, radiind o luminiscenta ciudata. Din Peninsula Scandinava si pana in Siberia, lumina a fost atat de intensa in perioada imediat urmatoare incat a fost posibil sa se faca fotografii in miez de noapte. Vreme de cateva saptamani, pe cerul Europei au fost observati nori de praf si o neobisnuita luminozitate nocturna care se manifesta pana la latitudini cum ar fi cele ale Spaniei. Fireste ca astazi, dupa atatia ani, puterea exploziei din regiunea Tunguska este greu de calculat, dar oamenii de stiinta sunt de acord ca unicul criteriu de comparatie il; constituie exploziile din era noastra atomica. In ciuda acestor elemente spectaculoase care prin insasi natura lor ciudata pareau menite sa trezeasca interesul oamenilor de stiinta, vreme de peste 12 ani nu s-a intreprins nimic pentru cercetarea la fata locului a marii explozii si pentru cautarea unei explicatii stiintifice a acestui fenomen probabil unic in istoria Terrei. Asa se face ca pana la]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Eutanasierea Cainilor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-biologie~nume-eutanasierea_cainilor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Dupa cazul cetateanului japonez, ucis de mujscaturile unui caine vagabond, isteria eutanasierii patrupedelor a cuprins intreaga tara. Indiferent de parerile unora sau altora dintre specialisti, cetatenii nu mai vor sa umble nopatea cu grija. Potrivit autoritatilor, la nivelul tarii se inregistreaza annual sute de mii de romani ce cad victime patrupedelor. cazul cetateanului japonez ucis de muscatura unui caine comunitar a declansat isterie in toata tara, iar primariile iau masuri foarte dure. Spre bucuria iubitorilor de animale, noua lege Nr. 9/2008 stipuleaza ca este interzisa eutanasierea cainilor, pisicilor si a altor animale, cu exceptia celor cu boli incurabile, constatate de medical veterinar Legislatie-O. U. G. nr155/21. 11. 2001 Programul de gestionare a cainilor fara stapan 1. Se recomanda pentru a fi eutanasiate animalele care nu au fost revendicate sau care nu au putut fi adoptate. Eutanasia se recomanda, de asemenea, in cazul animalelor care prezinta comportament foarte agresiv, boli cornice si boli incurabile. 3. Eutanasierea cainilor se realizeaza numai prin utilizarea barbituricelor-pentobarbital sodic; acesta este disponibil sub trei forme: solutie sterila care poate fi utilizata si ca anastezic, solutie 20%, nesterila, speciala pentru eutanasie, si pudra. Administrarea intravenoasa este posibila numai in cazul in care animalul este contentionat corespunzator. Daca aceasta nu este posibila, injectia poate fi administrate in cavitatea peritoneala. Barbituricele nu trebuie sa fie injectate pe cale intramusculara sau subcutanata. Pentru catei calea de administrare care se utilizeaza este cea peritoneala. 4. La animalele nervoase, excitate sau agresive se pot administra tranchilizante ori sedative prin injectarea intramusculara a ketaminei, acepromazinei sau xylazinei. Produsele narcotice pot fi administrate si pe cale orala. 5. Medicul veterinar este singura persoana care poate avea acces la barbiturice si care poate decide in privinta utilizarii medicamentelor periculoase. Argumentele privind eutanasierea animalelor fara stapan: -cainii pot fi purtatori de boli grave, uneori chiar mortale, exemplu fiind virusul turbarii - indifferent daca este vorba de un caine de rasa sau maidanez, din punct de vedere al iginei, intr-o casa ajunge un caine, nu mai multi. -uneori de ajunge la eutanasiere, deoarece nu se strang banii necesari construirii unui adapost civilizat pentru acestia in toate orasele. -de multte ori este si vina oamenilor, care trateaza animalele ca pe jucarii, cand se plictisesc de ele, le abandoneaza din nou in strada. Contraargumente privind eutanasierea animalelor fara stapan: -de foarte mullti ani ne confruntam cu aceasta problema, dar crezand ca omorandu-I rezolvam problema, ne inselam. -si animalele fara stapan au suflet, iar cei care sunt de accord cu eutanasierea lor sa se gandeasca ce ar insemna pentru ei sa nu fie doriti pe lume. -sunt atatea fonduri primate fie de la Uniunea Europeana, fie prin PHARE, cu care s-ar]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Importanta Si Utilizarea Substantelor Organice</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-chimie~nume-importanta_si_utilizarea_substantelor_organice.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: - De asemenea, poate fi folosit ca si component de aroma in alimentatie sub forma de otet alimentar 3-6% coloranti matase artificiala acetat fibre sintetice (acetat de vinil) esente -Sub forma de acetati: Acetat de aluminiu - in vopsitorie Acetat de plumb - in medicina, pentru comprese sub forma de apa de Burow Acetat de cupru-ca insecticid foarte toxic numit verde de Paris Utilizare ca solvent a acidului acetic -Acidul acetic glacial este un excelent solvent protic polar, dupa cum s-a mentionat mai sus. Frecvent este folosit ca solvent de recristalizare pentru purificarea compusilor organici. Acidul acetic pur ramolit prin incalzire se foloseste ca solvent in fabricarea acidului tereftalic (TPA), care este materia prima pentru tereftalatului de polietilena (PET). Desi reprezinta circa 5% 10% din cantitatea de acid acetic folosita in intreaga lume, se sconteaza ca aceasta intrebuintare aparte sa creasca semnificativ in urmatorul deceniu, pe masura ce productia de PET se mareste. -Acidul acetic este utilizat adesea ca solvent pentru reactii ce implica carbocationi, ca in alchilarea Friedel Crafts. De exemplu, una din etapele de producere manufacturiera a camforului sintetic implica o rearanjare Wagner-Meerwein a camfenei la acetat de izobornil; in acest caz acidul acetic joaca atat rolul de solvent, cat si de nucleofil pentru a fixa carbocationul rearanjat. Acidul acetic este solvent de electie in reducerea unui grup aril nitrat pana la anilina, folosind paladiu pe suport de carbune activat. -Acidul acetic glacial se intrebuinteaza in chimia analitica pentru estimarea substantelor slab alcaline cum sunt amidele organice. Acidul acetic glacial este o baza mult mai slaba decat apa, astfel incat amida se comporta ca o baza puternica in acest mediu. Ea poate fi atunci titrata utilizand o solutie de acid acetic glacial intr-un acid foarte puternic, cum ar fi acidul percloric. Solutiile diluate de acid acetic sunt folosite si pentru aciditatea lor blanda. Exemplele din mediul casnic includ folosirea ca: agent de stopare (baia de stopare) din timpul developarii filmelor fotografice, agent de detartrare pentru indepartarea tartrului de pe robinete sau chiuvete. Aciditatea sa este utila si pentru tratarea ranilor provocate de meduze prin inhibarea celulelor urzicatoare ale acestora, prevenind in cazul unei aplicari imediate injuriile grave sau chiar moartea; in tratamentul infectiilor urechii externe, intrand in compozitia unor preparate medicamentoase (Vosol). De asemenea, acidul acetic este folosit ca spray conservant pentru furajele animalelor, pentru a descuraja cresterea bacteriilor si a fungilor. Acidul acetic glacial este folosit si pentru indepartarea negeilor si a verucilor. Din acid acetic se produc saruri organice si anorganice, printre care: Acetatul de sodiu, utilizat in industria textila si in cea alimentara cu rol de conservant alimentar (aditiv alimentar E262). Acetat]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Particularitatile Dezbaterilor Judiciare In Privinta Minorilor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-drept~nume-particularitatile_dezbaterilor_judiciare_in_privinta_minorilor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Conform art. 377 al. 2 din Codul de procedura penala dezbaterile judiciare constau din cuvintarile procurorului, partii vatamate, partii civile, partii civilmente responsabile, aparatorului si inculpatului cind aparatorul nu participa in cauza data sau daca inculpatul cere cuvintul. Daca exista mai multi reprezentanti ai partilor, ordinea cuvintarilor lor o stabileste instanta. Dezbaterile judiciare incep dupa terminarea cercetarii judecatoresti, cind presedintele sedintei de judecata le anunta. Art. 378 al CPP prevede ca  in cuvintarile lor, participantii la dezbateri nu au dreptul sa se refere la probe noi care nu au fost examinate in cadrul cercetarii judecatoresti. in cazul in care trebuie prezentate probe noi, participantii la dezbateri pot cere reluarea  cercetarii judecatoresti, indicind, totodata, care anume circumstante vor fi cercetate suplimentar si in baza caror noi probe. Instanta, ascultind opiniile celorlalte parti, adopta o incheiere motivata privind admiterea sau respingerea cererii sau demersului respectiv. Instanta nu poate limita durata dezbaterilor la un anumit timp, insa presedintele sedintei de judecata are dreptul sa intrerupa cuvintarile participantilor la dezbateri daca acestia, in sustinerile lor, depasesc limitele cauzei ce se judeca. Intre cuvintari nu se admit intreruperi, insa, pentru motive intemeiate dezbaterile pot fi intrerupte, dar  intreruperea nu poate depasi 3 zile. Inainte de a se incheia dezbaterile, presedintele completului de judecata da ultimul cuvant inculpatului personal. In timp ce inculpatul are ultimul cuvant nu i se pot pune intrebari. Neacordarea ultimului cuvant inculpatului personal poate atrage nulitatea hotararii pronuntate daca se va constata ca exista o vatamare ce nu poate fi inlaturata. Dupa terminarea dezbaterii judecatoresti se declara inchisa sedinta de judecata trecandu-se la deliberarea si solutionarea cauzei. In lucrarea stiintifica Minorul si jstitia penala autorii subliniaza ca dezbaterile judiciare reprezinta punctul culminant al procesului penal si constau din concluziile orale pe care procurorul si partile (personal sau prin aparatorii lor) le spun cu privire la chestiunile de fond ale cauzei. Dezbaterile judiciare reprezinta stadiul in care se manifesta in plenitudine principiile specifice judecatii, cind se confrunta in mod direct si nemijlocit functiile procesuale fundamentale: acuzarea. apararea si jurisdictia. Legislatia procesula penala din Romania defineste dezbaterile judiciare ca fiind faza judecatii in care procurorul si partile prin concluziile orale privind chestiunile de fapt si de drept ale cauzei, prezinta instantei din punct de vedere al invinuirii si al apararii, existenta sau inexistenta faptei, vinovatia inculpatului, incadrarea juridica a faptei, solutia care trebuie pronuntata. (art. 340 342 CPP al Romaniei). Examinind practica judiciara in cauzele privind examinarea infractiunilor savirsite de minori, Plenul Curtii Supreme de]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Facilitati Acordate De Agentia Somajului Pentru Forta De Munca</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-facilitati_acordate_de_agentia_somajului_pentru_forta_de_munca.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In Romania, fiecarei persoane ii sunt garantate dreptul de a-si alege liber profesia si locul de munca precum si dreptul la asigurarile pentru somaj. In sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurate in conformitate cu legea 76/2002, persoanele fizice denumite asigurati. Asiguratii pot fi cetateni romani care sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri in Romania cu exceptia persoanelor care au calitatea de pensionari, cetatenii romani care potrivit legii si in conformitate cu aceasta presteaza o munca in strainatate si cetatenii straini sau apatrizii care, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania, sunt incadrati in munca sau realizeaza venituri. Aceste persoane au obligatia sa plateasca contributiile de asigurari pentru somaj, iar datorita prevederilor legale acestia au dreptul sa beneficieze de indemnizatia de somaj. Agentia somajului pentru ocuparea fortei de munca pune la dispozitia facilitatile acordate persoanelor somere. Somerii carora li s-a stabilit dreptul la indemnizatia de somaj si care se angajeaza pentru un program normal de lucru si ca urmare a angajarii, beneficiaza din momentul angajarii, pana la sfarsitul perioadei pentru care erau indreptatite sa primeasca indemnizatie de somaj, de o suma lunara neimpozabila acordata din bugetul asigurarilor pentru somaj, reprezentand 30% din cuantumul indemnizatiei pentru somaj, stabilita si dupa caz, reactualizata conform legii. Aceste persoane beneficiaza de aceeasi suma si in situatia in care, in perioada in care au dreptul la indemnizatia pentru somaj, le inceteaza raportul de munca sau de serviciu la primul angajator si se incadreaza la un altul. In situatia in care beneficiarul prezinta ulterior dovada incadrarii in munca, plata drepturilor se va face o data cu plata indemnizatiei de somaj cuvenite somerilor pentru luna in care beneficiarul a prezentat dovada. Incetarea drepturilor la venitul de complementare pentru persoana beneficiara de aceasta masura se face la data expirarii perioadei legale pentru care era indreptatita sa primeasca indemnizatie de somaj sau la data la care i-a incetat raportul de munca ori de serviciu. Absolventii institutilor de invatamant si ai scolilor speciale, in varsta de minim 16 ani, in situatia in care se angajeaza cu program normal de lucru, pentru o perioada mai mare de 12 luni, beneficiaza din bugetul asigurarilor pentru somaj, de o prima egala cu un salariu de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la data incadrarii. Daca absolventii care primesc indemnizatia de somaj, se angajeaza in perioada de acordare a indemnizatiei, beneficiaza din bugetul asigurarilor de somaj de o suma lunara neimpozabila, egala cu indemnizatia de somaj la care ar fi avut dreptul, in conditiile legii, pana la expirarea perioadei de acordare a acesteia, daca nu s-ar fi angajat cu conditia de mentinere a raporturilor de munca sau de serviciu pe o perioada de cel putin 12 luni de la data]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Analiza Economico Financiara - Varianta 3</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-economie~nume-analiza_economico_financiara_varianta_3.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 1. 1. Scurt istoric S. C. Picasso S. R. L. este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate cu raspundere limitata si isi desfasoara activitatea in conformitate cu Legea 31/1990 a societatilor comerciale republicta si cu statutul societatii. Societatea va implini la sfirsitul lunii noiembrie 3 ani de la infiintare. Este o afacere nascuta in baza unei dorinte sau a unui vis si pusa in practica pentru a fi implinita. In decursul acestor ani, prin obiectul sau de activitate, societatea a incercat si a reusit in cea mai mare parte sa ofere clientelor (majoritatea femei) servicii de calitate si produse recomandate pentru intretinerea corporala la preturi avantajoase in comparatie cu cele extinse pe piata. Ca obiect de activitate secundar este cel de vanzare la punctul de lucru a produselor de intretinere corporala adresate femeilor. Prezentarea structurii organizatorice si functionale a societatii este prevazuta in Regulamentul de Organizare si Functionare sau in statutul societatii. Prin structura organizatorica si functionala sunt scoase in relief urmatoarele: ierarhizarea diferitelor structuri organizatorice, respectiv gruparea posturilor de lucru in birouri, in functie de segmentul de activitate analizat; Incadrarea activitatii analizate in structura organizatorica specifica beneficiarului (trebuie identificate compartimentele sau persoanele specializate care realizeaza in principal activitatea analizata); Inventarierea celorlalte functii si subfunctii ale societatii pentru a cerceta in ce masura modul concret de derulare a acestora influenteaza activitatea analizata; Studiul structurii organizatorice este necesar deoarece scoate in evidenta modul in care se materializeza, pe structuri organizatorice concrete (persoane, posturi de lucru, birouri) activitatile firmei. In figura 1. 1. este prezentata Organigrama structurii organizatorice a societatii. Fig. 1. 1. Structura functionala a societatii cuprinsa in fig. 1. 2. este importanta deoarece abordarea succesiva in trepte, a functiilor si subfunctiilor permite identificarea tuturor activitatilor si subactivitatilor din cadrul societatii, rezultand o imagine globala concreta. Organigrama structurii functionale a S. C. Picasso S. R. L. 1. 4. Analiza comerciala a societatii. In acest subcapitol vom face o analiza referitoare la piata pe care activeaza societatea si locul societatii pe piata, serviciile oferite, furnizorii si clientii societatii. Piata pe care activeaza societatea Activitatea si bunul mers al societatii comerciale Picasso S. R. L. este strins legata de evolutiile din domeniul serviilor de coafor, cosmetica, manichiura, pedichiura. Avind in vedere obiectul de activitate extins societatea ofera servicii de calitate ocupind un loc de seama intre primele societati de acest fel ce isi desfasoara activitatea in acest domeniu. Piata societatii Picaso a cunoscut modificari insemnate din punct de vedere structural datorita cresterii treptate a]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Cilindrii</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-fizica~nume-cilindrii.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Capitolul 1. Argument. pag 2 Capitolul 2. Memoriu tehnic. pag 3 2. 1. Descrierea motorului. pag 3 2. 3 Instalatia de ungere a motorului. pag 4 3. 1 Organizarea atelierului de reparatii. pag 6 3. 2 Dotarea atelierului de reparatii. pag 6 3. 3 Desfasurarea activitatilor de reparatii. pag 6 3. 4 Intretinerea si repararea subansamblului din tema. pag 7 Capitolul 4. Procesul tehnologic de reparatii. pag 10 4. 1 Analiza si constatarea starii tehnice a masini sau utilajului. pag 11 4. 2 Constatarea pieselor si sortarea pieselor. pag 11 4. 3 Alegerea metodei de reconditionarea piesei defecte. pag 11 Capitolul 5. Calculul tehnico-economic. pag 12 5. 1 Pretul de cost al reconditionarii. pag 12 5. 2 Eficienta economica. pag 12 Capitolul 6. Asamblarea subansamblului reparat. pag 13 6. 1 Montarea subansamblului. pag 13 6. 2 Lucrari de incheiere dupa montare. pag 13 Capitolul 7. Norme de tehnica securitatii munci si de prevenire si stingere a Incendilor. pag 13 Bibliografie. Anexe. 1. Desenul de executie al reperului reconditionat; 2. Fisa de reconditionare; 3. Plane de operatii. Capitolul I Argument 1. 1. Opornitatea alegerii temei Datorita evolutiei a automobilelor se considera ca este necesara tratarea temei intrucat automobilele impreuna cu motorul sau intrucat veata cu zi cu zi a societatii mele a asigura transportul persoanelor, marfurilor atat pe uscat cat si pe apa mai putin fiind raspandit motoarele cu un piston la transporturi aeriene. Majoritatea cazului pune recent automobilele erau considerate un lux, dar la ora actuala avand in vedere dezvoltarea rapida a societatii. Automobilele si motorul termic au devenit o necessitate dar si prin faptul ca motorul este un mare poluant tratarea temei, poate ajuta la cunoasterea modalitatilorde reducere a poluarii in primul rand poluaza apa, solul si canalizarea. Se]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Baile Felix</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-geografie~nume-baile_felix.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: asezare: in partea nord-vestica a Romaniei, pe cursurile Crisului Repede si Crisului Negru, marginit la est de Muntii Apuseni, iar la vest de Campia Tisei; orase: ORADEA-resedinta de judet (cu 225. 000 locuitori, mare centru cultural, economic, si comercial de importanta europeana, la intersectie de principale drumuri comerciale); Alesd; Beius; Marghita; Nucet; Salonta; Stei; Valea lui Mihai; Vascau. relieful: este complex, dispus in trepte, de la est (Muntii Bihorului cu vf. Curcubata Mare de 1. 849 m, Muntii Vladeasa, Codru Moma, Padurea Craiului, Plopis, despartiti de depresiunile Beius si Vad-Borod) spre vest (90 m in Campia joasa a Crisurilor). Predominanta calcarului a favorizat aparitia unui pitoresc relief carstic-platoul Padis (care te duce cu gandul la o lume ireala, presarata cu tuneluri, cascade subterane, lacuri ascunse de lumina zilei, paduri tacute, izbucuri misterioase, canioane si ghetari care rivalizeaza cu cele mai vestite obiective turistice mondiale de acest gen). Dealurile piemontane crisene au altitudini intre 200-500 m si fac trecerea la cea mai joasa treapta, Campia vestica; In decembrie 1989, Romania a redevenit o natiune libera. Tara noastra este gata sa primeasca acum turisti din intreaga lume care sa se bucure de minunata si diversificata ei traditie culturala, de pitorescul peisajelor si de posibilitatile de petrecere a timpului liber. Un nou val de entuziasm si daruire au redat stralucirea obiectivelor turistice pentru a transforma Romania intr-o destinatie de vacanta unica. Potentialul etnografic al judetului Bihor este deosebit de valoros, principalele centre fiind: Avram Iancu (centru de tesaturi populare: stergare); Buntesti (centru de prelucrare artistica a lemnului); Leheceni (ceramica rosie bihoreana, cu vechi traditii); Lelesti (lana Beius, ceramica rosie si alba); Vadul Crisului (ceramica alba nesmaltuita); Budureasa (lazi de zestre).  Si nu in ultimul rand statiune balneara Baile Felix Ghid de turism Reusita unei calatorii consta, in primul rand, in a beneficia de un ghidaj profesionist. Tocmai de aceea pregatirea unui ghid de turism este un proces complex, ce necesita luarea in considerare a nenumarate elemente apartinand unor variate domenii, pornind de la metodologia prezentarii unui obiectiv sau a unui itinerar turistic, rolul ghidului in realizarea animatiei pe parcursul actiunilor turistice, cunostinte elaborate de geografie, tehnica activitatilor de cazare, in restaurant sau bar si ajungand pana la elemente de istoria artei si arhitecturii, de psihosociologie si de limbi straine. ana Varietatea si bogatia atractiilor turistice, naturale dar si culturale si istorice aduce Romania pe unul din primele locuri in Europa. Localizarea Romaniei la intretaierea mai multor drumuri europene faciliteaza accesul aici pe toate caile - cu avionul, masina, trenul sau vaporul. este de 10, 5 grade C, in timp ce i Toate aceste lucruri vor duce la o vacanta cat mai placuta pe care nu o vei putea]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Peisajul De Tundra</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-geografie~nume-peisajul_de_tundra.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Tundrele sunt formatiuni ierboase, subarvustive si aburstive scunde, deschise formate sub influenta climatului aspru polar, situate la limita padurilor de conifere, intre silvotundre si deserturi nivoglaciare. nordic al Rusiei, estul Canadei. Acesta se caracterizeaza printr-un climat foarte aspru cu temperaturi medii anuale osciland intre 0 C si -40 C in tundra europeana si intre -9 C si -14 C in tundra asiatica. Precipitatiile medii anuale sunt variabile de 300-400 mm in tundra europeana si sub 250 mm in tundra asiatica; stratul de zapada nu depaseste 30 cm. Iarna, care este defapt o lunga noapte polara pentru ca soarele nu se ridica deasupra orizontului timp de 7-9 luni, este geroasa cu media lunii ianuarie de -40, 1 C. In acest anotimp se produc vanturi puternice si fenomene luminoase numite aurore boreale, datorita razelor crepusculare emise de soare. Verile sunt scurte si racoroase cu precipitatii care se topesc. Invelisul edafic este constiuit din podzoluri si soluri mlastinoase, sarace in substante nutritive. Vara solurile se dezgheata pe o grosime de 0, 2-1, 6 m, stratul de adancime permanent inghetat (permafrost) mentinand la suprafata apele rezultate din topirea ghetii. Toate aceste particularitati ale mediului determina caracterul floristic sarac al tundrelor. In lupta impotriva temperaturilor scazute, a uscaciunii si a vantului, plantele din tundra au caractere de adaptare remarcabile. Astfel, multe specii sunt sempervirescente, scunde, unele taratoare, altele cresc dese in pernite sau ca tufisuri mici. In general, plantele au o infatisare xeromorfa, frunzele sunt mici, uneori acoperite cu peri protectori. Sistemul radicular se dezvolta in stratul superior al solului. Perioada de vegetatie este scurta si cresterea inceata, de aceea plantele au o inaltime mica. In tundra lipsesc padurile; numai la limita sudica, in silvotundra, cresc arbori care fac trecerea spre zonele de paduri. Vegetatia de tundra este constituita din muschi, licheni, garminee, ciperacee, subarbusti, ce se distribuie pe un singur strat, cel mult doua. De la sud spre nord se succed urmatoarele biocenoze: tundra cu arbusti, tundra cu subarbusti, tundra cu muschi si licheni si tundra rara cu un grad mic de acoperire (sub 50% - fell-field si barren). Tundrele din Eurasia ocupa mare parte din Islanda, nordul peninsulei Scandinave, extremul nordic al Rusiei. Conditiile de clima si sol neomogene se reflecta in mai multe subtipuri de tundra ce se succed de la sud la nord; -tundrele cu arbusti pe soluri umede, cu inghetul putin profund, adapostite de vanturi; tufarisurile de mesteaceni, arini si salcii pitice sunt foarte dese; mlastinile oligotrofe de Sphgnum cu Eriophorum si Andromeda polifolia evolueaza spre tundra cu arbusti; tundrele cu subarbusti se situeaza la nordul tundrelor cu arbusti si sunt edificate de ericacee scunde, salcii si mesteceni pitici, tufe taratoare de vuietoare (Empetrum); se remarca formatiunile de pe substrat calcaros]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Posta Electronica - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-informatica~nume-posta_electronica_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Una dintre cele mai importante componente ale Internetului este posta electronica sau sistemul e-mail. Sunt convins ca ai vazut de multe ori, pe cartile de vizita ale prietenilor tai, de exemplu, adrese Internet, care difera de adresele http sau ftp prin faptul ca au in componenta lor un simbol @. O astfel de adresa e-mail arata similar cu a mea: zeus@dart. ro. Partea din stanga simbolului reprezinta numele unei cutii postale dintr-un calculator. Partea din dreapta lui @ reprezinta adresa calculatorului pe care se afla acea cutie postala. Ca si in cazul unor adrese Web (URL), aceasta adresa a calculatorului iti poate arata din ce organizatie face parte, sau de ce nationalitate este expeditorul unei scrisori pe care o primesti. De exemplu, daca primesti o scrisoare electronica de la mine, vei intelege, din grupul de litere ro, ca eu sunt din Romania. Apoi, din dart vei putea intelege ca sunt un abonat al serviciilor Internet oferite de Fundatia Dart din Arad. O alta adresa este: bogdan@cybernet. ro. Prin e-mail pot fi trimise scrisori electronice chiar mai multor oameni deodata, astfel incat posta electronica poate fi folosita si pentru stiri. Pentru a trimite cuiva o scrisoare electronica, trebuie sa ii cunosti adresa e-mail. Vei mai avea nevoie, fireste, de un program de transmitere e-mail, care poate fi Mail, Elm sau Pine, daca lucrezi in Unix, sau Internet Mail, Netscape Mail, Eudora Pro sau Pegasus, daca lucrezi in Windows 95. Noi vom face referire la programul Internet Mail, care este foarte simplu de utilizat si are o interfata gratica prietenoasa. Modul de lucru in alte programe de sub Windows 95 este similar. Inainte de a incepe sa lucrezi cu programul Internet Mail, trebuie sa realizezi anumite operatii de configurare, asa cum se vede mai jos (vezi options->server) : Practic, trebuie sa precizezi care este adresa ta de e-mail (cea pe care vei primi mesajele), precum si numele de cont si parola pentru conectarea la serverul tau e-mail; pe acestea le-ai primit de la furnizorul de servicii Internet (campurile -POP3 Account si Password). Numele sau codul IP al serverelor prin care trimiti, respectiv primesti mesajele e-mail, sunt precizate la outgoing Mail (SMTP), respectiv incoming Mail (POP3). De obicei ele sunt doua grupuri de numere identice sau doua grupuri de numere identice (de exemplu, mail. cybernet. ro). Anumite operatii de configurare pentru trimiterea mesajelor pot fi facute alegand optiunea send, ca in figura urmatoare. Astfel, de exemplu, poti opta pentru trimiterea mesajelor in format HTML, ceea ce va permite o formatare mai buna a textelor, sau includerea unor legaturi. Totusi, va trebui sa-I avertizezi pe cel ce-ti va citi scrisoarea in legatura cu optiunea ta, pentru ca el sa fie pregatit sa vizualizeze textul scrisorii in acest format. In mod prestabilit formatul scrisorii este Plain text (text simplu, obisnuit). Trimiterea de mesaje si fisiere Adresa destinatarului scrisorii tale va]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Hronicul Si Cantecul Varstelor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-istorie~nume-hronicul_si_cantecul_varstelor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Lucian Blaga este unul dintre cei mai moderni poeti ai perioadei interbelice, filozof si eseist. Este un text nonfictionar in care este evocata tema familiei. Este o lucrare cu caracter autobiografic, memorialista, in care poetul reconstituie principalele evenimente ale vietii, mediul in care si-a trait copilaria, imaginea parintilor si a fratilor si imaginea satului. Naratiunea se realizeaza la persoana I ceea ce confera credibilitate, autenticitate faptelor narate. Exista si o dimensiune emotionala, evocatoare a celor intamplate in realitate. Tema familiei se regaseste in acest text prin prezentarea parintilor si a altor membri ai familiei si prin oferirea unor date autobiografice. Lucian Blaga ne ofera date importante despre sine- mutenia in care alunecase pana la varsta de 4 ani si care consta intr-o fabuloasa absenta a cuvantului. Explicatiile care le da poetul acestei absente cuvantului: prelungirea unei stari embrionare dincolo de firesc si o nefireasca luciditate ce s-a asezat intre el si cuvant. Implinisem aproape 4 ani si inca nu pronuntasem nici un cuvant nici cuvintele de baza ale vieti mama si tata. Lumina cu care ochii raspundeau la intrebari era poate mai vie si mai intelegatoare decat la alti copii. Mama cuprinsa de ingrijorare si neliniste dar traind speranta unei deslegari, m-a dus la un vechi prieten al familiei-un medic care m-a consultat spunandu-i copilul este intreg. Mama facuse ultima incercare sa-l ademeneasca in sfera sunetului indemnandu-l sa vorbeasca. A doua zi dupa o noapte de zbucium copilul incepuse sa vorbeasca fara truncheri si fara stalciri ale cuvintelor. Casa parinteasca, imaginea familiei -era al 9-lea copil in casa parinteasca, -Letitia sora cea mai mare intre frati era casatorita, -sora Letitia avea o slabiciune aproape materna fata de fratele cel mai mic manifestand o atitudine de intelegere si o iubire materna, fata de fratior. La intoarcere sora mea m-a luat in brate si m-a sarutat cu putere. Descrierea casei parintesti se realizeaza cu multa minutiozitate cu date exacte despre dispunerea camerelor, a curtii, a gradinilor. Sunt reprezentate date despre mobila din casa dinainte despre ceasul adus de la Viena ceea ce contribuie la crearea atmosferei de epoca. Casa parinteasca din Lancram sat asezat intre oraselul Sebes-Alba si cetatea Balgradului. Era o cladire veche, masiva, ramasa familiei de la Simion Blaga-preot in sat. 1. Identifica patru elemente care alcatuiesc tabloul casei parintesti. 2. Prezinta odaia dinspre ulita prezentand rolul acesteia in viata familiei. Imaginea parintilor Imaginea tatalui Care sunt cele doua laturi ale personalitatii tatalui? -pasiunea pentru carte -inclinatile practice ale preotului pentru unelte si masini agricole- pasiunea pentru agricultura si masini agricole care au dus si la scrierea unei carti privind expluatarea terenurilor comasate. Desi preot era mare iubitor de carte care il va]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Summit-ul De La Helsinki 1999</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-istorie~nume-summit_ul_de_la_helsinki_1999.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Summit-ul de la Helsinki (10, 11 decembrie 1999) marcheaza sfarsitul unei perioade de tranzitie in viata Uniunii Europene, de la o regiune integrata exclusiv din punct de vedere economic, cu o piata unica, la un organism politic care isi propune sa aiba propriile initiative de politica externa si de securitate. Exista comentatori care apreciaza ca Uniunea nu mai reprezinta un club al celor bogati, cum era deseori denumita, ci o forta reala in viata politica internationala, pe langa rolul esential jucat in integrarea regionala. Deciziile luate la Helsinki care sustin afirmatia ca Helsinki reprezinta un punct de cotitura se refera la trei domenii: largirea Uniunii, cu trei subaspecte, acceptarea Turciei, a unui nou grup de tari din fostul bloc socialist, si a doua republici baltice; crearea fortei de reactie rapida independenta de NATO; restructurarea institutionala in vederea acceptarii noilor membri. 1. In urma summit-ului de la Helsinki, Uniunea Europeana a hotarat sa invite la negocieri in vederea dobandirii statului de membru cu drepturi depline urmatoarele tari: Malta, Turcia, Bulgaria, Romania, Slovacia, Lituania si Letonia. S-a hotarat de asemenea ca negocierile efective de aderare sa inceapa in februarie 2000 si se asteapta ca primii membri sa fie admisi in mod real in 2002. Invitatiile de incepere a negocierilor in vederea dobandirii calitatii de membru cu drepturi depline reprezinta o provocare la adresa capacitatii Uniunii de a se adapta din mers la noua situatie, testand, in acelasi timp si hotararea sa de a valorifica oportunitatile de dezvoltare economica si de maturizare politica. Prin acceparea reala a acestor tari si a celorlalte care deja negociaza termenii de aderare la UE din martie 1998 (Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Estonia, Cipru), numarul tarilor membre UE va creste de la 15 la 28 pana in 2025. In momentul integrarii acestor tari, populatia Uniunii va numara 500 de milioane, ceea ce reprezinta o crestere cu 30%; o crestere asemanatoare va consemna si extinderea teritoriala a UE. a) Acceptarea Turciei, tara musulmana, la negocieri marcheaza un moment de cotitura, mai ales daca tinem cont de faptul ca acum doi ani, candidatura acesteia a fost respinsa in mod categoric. Decizia reflecta nu numai intentiile de extindere a frontierelor geografice ale Europei, ci si a celor culturale si religioase. Turcia poate sa reprezinte un punct de stabilitate in SE Europei si o foarte importanta punte de legatura cu Asia si cu Orientul Mijlociu. b) Prin invitarea la negocieri a Bulgariei, Romaniei si a Slovaciei, pe langa invitarea Poloniei, Ungariei, Cehiei si Sloveniei, Uniunea isi propune sa integreze, din punct de vedere economic si politic, toate tarile din Europa Centrala si de Est care, in timpul Razboiului Rece s-au aflat in zona de influenta a Rusiei. Pe termen scurt, decizia pare sa afecteze procesele de dezvoltare a Uniunii, in sensul ca aceste state au nevoie de sprijin financiar pentru a-si spori performanta]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Autismul - Varianta 1</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-medicina~nume-autismul_varianta_1.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Autismul este o boala caracterizata de scaderea capacitatii de a interactiona pe plan social si de a comunica, de comportament stereotip si repetitiv cu simptome ce se manifesta de obicei inaintea varstei de 3 ani. Aproximativ 75% din indivizii afectati manifesta si handicap mintal. in 1943 doctorul Leo Kanner a descris pentru prima data 11 copii care s-au prezentat la clinica sa cu o combinatie de grave deficite de vorbire marcate de anormalitati in interactiunea sociala si o inclinatie spre comportamente stereotipe, repetitive si ritualisitce. Acesti 11 copii au fost primii copii diagnosticati cu autism infantil. Desi denumirea initiala a evidentiat ca autismul infantil e observat in copilarie si documentele descriu comportamentul autist la copii, acum este clar ca autismul e vazut ca o boala pe tot parcursul vietii a carei tip si severitate se modifica in timp odata cu dezvoltarea individului. Definitia Autismului si Starile inrudite Autismul este un sindrom comportamental definit de un curs caracteristic si de aparitia simultana a unor purtari particulare in trei mari domenii. in acest moment, cea mai utilizata definitie a autismului este cea publicata in 1944 de catre Asociatia Psihiatrica Americana in Manualul de diagnostice si statistice al bolilor mintale (Diagnostic and Statistic Manual of Mental Disorder) - DSM-IV. Pentru a se stabili un diagnostic de autism, aceasta definitie presupune ca individul sa manifeste: o scadere in interactiunea sociala (manifestata de cel putin doua articole din A. 1 in Tabelul 1); o scadere in comunicare (manifestata de cel putin un articol din A. 2 in Tabelul 1); un comportament, interese si activitati restrictive, repetitive si stereotipe (manifestate de cel putin un articol din A. 3 in Tabelul 1); simptomele aparute inaintea varstei de 3 ani. De multe ori anormalitatile comportamentale sunt observabile de la cele mai fragede varste. Totusi, intr-un mic numar de cazuri exista o perioada de dezvoltare normala urmata de o regresie si de manifestarea simptomelor autiste. in general, simptomele se schimba odata cu dezvoltarea si se pot imbunatati considerabil. Un mic segment de indivizi manifesta o inrautatire in timp a comportamentului ritualistic-repetitiv. De la prima descriere a autismului facuta de Kanner, au fost observate alte boli care sunt similare cu autismul dar difera in prezentare. impreuna cu autismul, aceste boli (sindromul Rett, sindromul Asperger, dezvoltare pervaziva, childhood disintegrative disorder etc) sunt categorizate sub numele de boli pervazive de dezvoltare (PDD pervasive developmental disorders). Dintre acestea, probabil cel mai cunoscut sindrom este Asperger. Aceasta boala este uneori greu de deosebit fata de autism la indivizii care au un nivel normal de inteligenta, validitatea acestor diferente este dezbatuta in prezent de catre cercetatori si doctori. Definitia data de DSM-IV specifica faptul ca in cazul sindromului Asperger, pe langa]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Comportamentul Politic Asimilat Grupurilor</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-psihologie~nume-comportamentul_politic_asimilat_grupurilor.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Omul, in lupta pentru supravietuirea sa, se asociaza cu semenii in acelasi efort constant care il obliga sa transforme realitatea, sa indeparteze pericolul si sa-si modeleze compor-tamentele care conduc la satisfacerea proiectelor sale. Doar factorii individuali nu pot sa duca ei singuri la intelegerea personalitatii politice si a actiunilor ei specifice pe motiv ca nu exista factori exclusiv individuali si ca individul nu poate fi decat in situatie. Este necesara studierea individului in realitatea cotidiana, alaturi de alti indivizi. Chiar factorii biologici sau psihologici care intervin in declansarea unui comportament sunt produsul unui mediu care a modelat individul. Mediul social in care actioneaza indivizii functioneaza ca o retea de simboluri care se integreaza la diverse niveluri, din ce in ce mai profund in individ, fiind la fel de semnificative atat interactiunea compor-tamentelor indivizilor car si realitatea sociala (apud Levy Strauss, 1965). Indivizii sau grupurile sociale au posibilitatea de a alege grupul de apartenenta din care vor face parte. Indivizii in cadrul grupului adera la scopuri si interese comune, la ideologii general acceptate. Puterea politica intra in relatii cu grupurile statistice si are interes ca acestea sa se incadreze in forme institutionale, astfel organizatiile pot fi cunoscute, controlate si eventual asociate la actiunile mecanismelor puterii politice, incat efectele actiunii lor urmand a fi echilibrate de mecanismele puterii pentru a nu perturba radical evolutia societatii. In cadrul grupului fiecare individ incearca sa-si impuna imaginea personala valorizata care ii poate asigura un status legitim superior celorlalti, determinand supunerea grupului de indivizi de care are nevoie. In acest fel se manipuleaza sisteme de reprezentari sociale ca intr-un joc de putere, tinand cont de procesele psihologice individuale, de relatiile dintre indivizi, precum si de ierarhiile de putere si statut ce definesc structura grupului. A apartine grupului inseamna a-ti delimita pozitia in raport cu membrii grupului cat si fata de celelalte grupuri dominante/dominate, ceea ce indica locul atribuit sau castigat intr-un sistem de relatii. Schimbarile atitudinale ale celorlalti fata de individ, chiar si modificarile sale comportamentale alimenteaza temeri ce declanseaza mecanisme defensive ale Eului (disocierea, proiectia) pentru a apara pozitia amenintata. A construi, a adopta si chiar a inlocui un comportament politic (in cadrul grupului) implica existenta unor obiecte imaginare, investite inconstient, a care tinem si fata de care ne raportam. Obiectul poate fi si un subiect uman. Ei isi vor ajusta comportamentele politice in functie de un scenariu imaginar, colectiv, dar, bineinteles, avantajos. Din inconstient, socialul se presupune ca traverseaza intra-psihicul si il structureaza. Mecanismele defensive sunt moduri de parcurgere intre realitatea psihica a individului si realitatea sociala (catre ceilalti) prin]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Lefter Popescu</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-religie~nume-lefter_popescu.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Acesta este un slujbas marunt la un minister, un impiegat  cum il numesteseful sau. Om comun, subaltern umil, terorizat permanent de turbatul, chemat pana si in miez de noapte pentru ore suplimentare, accepta totul cu stoicism pentru a nu-si pierde slujba. Numele sau sugereaza lipsa banilor, saracia si umilinta. Este numele predestinat unui om care nu se poate bucura de vreun castig in viata. Tocmai de aceea presupusul castig la loterie, unicul din viata eroului, cand se dovedeste a fi o fantasma, il distruge pentru totdeauna. Traind modest de azi pa maine, impreuna cu sotia sa Maria, intr-o casuta cu salita si geamlac, Lefter discuta cu consoarta despre cum se scumpeste viata din zi in zi. Viata lor se scurge linistit dupa reguli bine stiute, pana in ziua cand vestea castigului neasteptat ravaseste totul in jur. Perspectiva de a deveni un om bogat peste noapte si ratacirea biletelor il marcheaza profund pe micul functionar. Evolutia lui incepe in momentul aflarii vestii. Lefter nu era un jucator pasionat la loterie ba chiar mai mult, nu credea deloc in norocul sau, era pesimist, pentru ca nu castigase nimic toata viata. Urmand sfatul unor colegi, cumpara bilete cu bani imprumutati de la capitanul Pandele pentru a forta destinul. Tot capitanul este cel care noteaza numerele biletelor cumparate. Sceptic in privinta norocului sau, Lefter n-a urmarit tragerile la loterie, amanate de atatea ori, nici nu a citit ziarul, astfel incat a fost foarte surprins cand a aflat vestea cea mare data de capitan, cu atat mai mult cu cat ambele bilete erau lozurile cele mai mari. -Hahaha ! sa stii nene Turturene, cale gasim tocma a doua zi dupa termen. Imi cunosc eu norocul ! . Cuprins de panica si de nerabdare, el se invoieste cateva zile de la serviciu si rascoleste toata casa pentru a gasi bilatele. Dintr-un om linistit si docil, se transforma intr-unul impulsiv si violent. Intra in conflict cu toata lumea, avnd convingerea ca toti se opun imbogatirii sale. Isi pierde increderea in ceilalti, devenind suspicios cu toata lumea, incusiv cu sotia lui. Convins ca sotia nu a controlat buzunarul jachetei cenusie si a lasat biletele inauntru, Lefter se dovedeste necrutator cu ea, desi vede ca aceasta nutreste un profund sentiment de regret fiindca daduse jacheta tigancilor. Cu un ton amenintator, ii cere sotiei sa-i aduca farfuriile cumparate si, cu o violenta batjocoritoare, le face tandari sub ochii inspaimantati ai acesteia. Cuprins de furie, pleaca insotit de capitan si de comisarul Turtureanu, hotarat sa recupereze biletele de la tiganci. Acestuia ii promite un procent din castig pentru a-l ajuta sa gaseasca biletele. Chivutele neaga consecvent furtul. Suspectand-o pe Taca de hotie, Lefter o loveste cu brutalitate, insistand pe langa comisar ca tigancile sa fie duse in arest la sectia de politie. Nelinistea personajului se transforma in tortura, isi pierde increderea si autocontrolul, devenind violent si cu un comportament insrabil, trecand de la deznadejde la speranta]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Caracterizeaza Personajul Preferat Dintr-un Roman De Liviu Rebreanu</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-romana~nume-caracterizeaza_personajul_preferat_dintr_un_roman_de_liviu_rebreanu.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In centrul romanului sta destinul personajului principal, Ion. In aprecierea acestui personaj trebuie evitat un punct de vedere exclusivist: absolvirea sau condamnarea totala. In realitate Ion este un personaj complex cu lumini si umbre, a carui suflet are parti greu de ințeles si de explicat. Complexitatea personajului rezulta din sfasierea dramatica sub impulsul unor solicitari simultane si contrare: glasul pamantului si glasul iubirii. Departe de a fi un primitiv, un instinctual, Ion traie te o drama deplin motivata social si psihologic. Inca de mic el isi da seama ca traieste intr-o lume in care pamantul reprezinta totul: el conditioneaza pazitia sociala si relatia dintre oameni. In aceasta lume oricat de inzestrat ar fi omul el nu este apreciat dupa calitatile sale, ci dupa holdele de pamant pe care le are. Pamantul este deci garantia unei vieți indestulate si fericite. Asadar nu este vorba in cazul lui Ion de o sete atavica de pamant, ci de o dorinta fierbinte de a trai altfel. Ion nu este un posedat al posesivunii, ci un om, care doreste sa-si schimbe viata intr-o lume, care nu-i ofera prea multe sanse. Astfel la inceput el isi lucreaza cu harnicie si indarjire pamantul putin si neroditor. Munca sa este insa fara rezultat; Ion se simte umilit de ceilalti. Cearta cu Vasile Baciu, bataia cu George, mustrarile preotului, reprosurile mamei, ca trage la saracie amplifica zbuciumul personajului. Pentru Ion pamantul inseamna mai mult decat stapanirea unui teren intins, inseamna demnitate, inseamna dorinta de a intra in rand cu oamenii. Singura solutie de a ajunge la pamant oferita de lumea in care traieste este casatoria cu o fata bogata. Cum Vasile Baciu nu i-ar fi dat fata de bunavoie, Ion se decide sa o seduca pe Ana. Setea de pamant intalneste in sufletul lui Ion o rezistenta puternica pentru ca Ion nu se hotareste usor sa o ia pe Ana de nevasta. Neputinta de a-si schimba viata il determina sa aleaga aceasta solutie. Defapt in vremea respectiva multi tineri saraci se insurau pentru avere cu fete bogate. Romancierul insista asupra setei de pamant a personajului; aceasta manifesta fata de pamant un fel de adoratie patimasa: Cu o privire setoasa, Ion cuprinse tot locul, cantarindu-l. Simțea o placere atat de mare vazandu- i pamantul, incat ii venea sa cada in genunchi i sa-l imbrațisze. I se parea mai frumos, pentru ca era al lui. Iarba deasa, groasa, presarata cu trifoi, unduia ostenita de racorea diminetii. Nu se putu stapani. Rupse un smoc de fire si le mototoli incet in palme. In fata holdelor de pamant Ion se simte coplesit; are sentimentul nimiciniei: Glasul pamantului patrundea navalnic in sufletul flacaului, ca o chemare, coplesindu-i. Se simti mic si slab, cat un vierme pe care-l calci in picioare sau ca o frunza pe care vantul o valtoreste cum ii place. Suspina prelung, umilit si infricosat in fața uriasului: Cat pamant, Doamne! Setea de pamant l-a stapanit pe Ion inca din copilarie: Totusi in fundul inimii lui rodea]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Geneza Mioritei - Ipoteze, Teorii, Interpretari</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-romana~nume-geneza_mioritei_ipoteze_teorii_interpretari.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: ? Cantecul lui Linos / A. Odobescu (1961). Deschizator de drum al directiei comparatist-mitologice este Alexandru Odobescu. El considera ca germenele Mioritei nu poate fi identificat decat intr-un cantec de jale al junetii invin se. Cu alte cuvinte, balada isi are originea intr-un vechi ciclu elen al cantecului lui Linos. Mioara este izvorata din aceeasi pornire de spirit, ca toate cantecele antice, ce jeleau pe un pastor tanar (ucis) in floarea junetii (Alexandru Odobescu, Rasunete ale Pindului in Carpati, in Revista Romana, 1861, reluat in Albumul Macedo-Roman, Bucuresti, 1880, p. 83-98 si in Opere complete, Bucuresti, 1908, vol. II). Teoria n-a avut darul sa justifice ati tu dinea pastorului si a cazut in desuetudine relativ repede. Insa A. Odobescu va fi conside rat un precursor al liniei Muslea Brailoiu Fochi, cei care vor elabora teza mortii ta na rului nelumit. ?Legenda lui Phrixus / G. Manea (1993). Pornind de la premisa ca puntile stabilite intre motivele Mioritei si mitologia Greciei antice sunt majore, Gabriel Manea (Miorita si alte mituri, in Miorita, III, nr. 2 (6), Campulung Moldovenesc, septembrie 1993, p. 34-35.) propune o serie de paralelisme cu legenda lui Phrixus: Astfel, o legenda elena ne spune ca Phrixus si Heelle, fii din prima casatorie a lui Athanax, regele Orchomennsului, aveau viata amenintata de mama vitrega Nefele. Convingand femeile de la tara sa vrajeasca samanta pentru semanat, produce infometarea poporului. In aceasta situatie, denatureaza raspunsul Oracolului din Delfi, cerand sacrificarea celor doi tineri pastori. Pastori fiind, vor fi avertizati de un berbec cu lana de aur care avea grai omenesc. Copiii il incaleca, fiind dusi peste mari si tari. Fata se ineaca, iar baiatul, ajuns in Colchida, va domni ca fiu al Soarelui, sacrificand berbecul lui Zeus. In Creanga de aur, J. G. Frezer incadreaza acest mit in Sacrificiul fiului regelui. ? Cult cabiric / Th. D. Sperantia (1915). Poate una dintre cele mai contro ver sate teorii ce a fost formulata vreodata despre Miorita apartine unui autor de carti di dactice, Theodor D. Sperantia (1856-1929). Inca in debutul expunerii, Sperantia isi exprima limpede punctul de vedere: Noi socotim ca Miorita e un rest din cultul cabirilor. Autorul considera necesar sa pre cizeze ca Miorita nu este cantec sau doina, ci un mit sau legenda rituala (Th. D. Sperantia, Miorita si calusarii urme de la daci, Bucuresti, 1915, p. 4-53). Pentru a fi si mai convingator, pluseaza: Miorita este un rit care odinioara facea parte dintr-un oficiu, dintr-o liturghie a cultului cabirilor, o legenda care se recita ori canta la mis terele cabirice, cum de pilda, in cultul crestin, se intrebuinteaza astazi, la slujba de seara, citirea parimiilor si la slujba de dimineata Apostolul. Mai aflam faptul ca, in cultul ca bi rilor, se cinstea fratricidul, deoarece unul dintre fratii cabiri a fost ucis de ceilalti doi la poalele muntelui Olimp, iar cel omorat este cabirul pe]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Lucian Blaga - Mesterul Manole - Varianta 2</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-romana~nume-lucian_blaga_mesterul_manole_varianta_2.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Lucian Blaga (1895-1961) a fost unul dintre marii poeti ai epocii interbelice, creatorul unui sistem filozofic propriu si un dramaturg de certa valoare si perenitate. Cele zece piese de teatru pe care le-a scris, pornesc de la mituri (Zamolxe - 1921, Mesterul Manole - 1927, Arca lui Noe - 1944), de la istorie (Cruciada copiilor- 1929), sau de la trairi sufletesti profunde (Daria - 1925). Mesterul Manole este o drama de idei de factura expre­sionista, inspirata din cunoscutul mit al jertfei pentru creatie. Tema dramei este destinul creatorului macinat de patima creatiei. in lumina curentului expresionist, Manole nu-si poate elibera elanul vital decat prin implinirea misiunii sale de Zamislitor. Drama este o specie a genului dramatic, scrisa in proza sau in versuri si care oglindeste. intr-un conflict puternic, datele contradictorii ale realitatii. Deznodamantul dramei este grav. iar personajele sunt puternic individualizate. Mesterul Manole, de Lucian Blaga, se incadreaza in spe­cia mentionata prin mai multe caracteristici: Structura specifica textului dramatic, fiind alcatuita din acte (cinci acte) si scene (subdiviziuni ale unui act, marcate prin intrarea sau iesirea unui personaj). Modul de expunere dominant este dialogul (care se reali­zeaza prin schimbul de replici dintre personaje). Fiecare act este precedat de indicatii scenice (didascalii), episoade epice in care se aude vocea autorului. Exista o intriga (dorinta voievodului de a cladi intr-un loc nefast) si un conflict dramatic acut (exterior, dar mai ales, interior). Specificitatea lui consta in faptul ca, pe langa conflictul Vbda-Manole, Voda-zidari si zidari-Manole, exista o contra­dictie mult mai puternica: lupta Mesterului impotriva pute­rilor subpamantene care refuza biserica. De aici, se naste conflictul interior care ii confera lucrarii caracterul de drama de idei. Universul operei Actul I Actiunea dramei, plasata pe Arges in jos in timpul mitic romanesc, nu mai incepe prin cautarea locului (ca in balada Monastirea Argesului), ci la sapte ani dupa aceasta, intr-o noapte tarzie. In camara lui de lucru, printre lumanari aprinse, Mesterul sta la masa aplecat peste pergamente si planuri, refacand, chinuit, niste calcule de mult facute. Cu el se afla doi oameni: staretul Bogumil si Gaman - per­sonaj ciudat ca de poveste, care doarme intr-un colt pe podea. Deznadajduit pentru ca socotelile sunt bune, dar zidurile se tot surpa, Manole ii cere ajutorul staretului. Fiecare dintre cei doi apartine insa de alta religie, fapt pen­tru care nu pot gasi o solutie comuna; cu toate ca Bogumil mai vorbise despre infaptuirea unei jertfe, acest sfat este pen­tru Manole mai presus de fire, imposibil de aplicat. Crestin fiind, Manole nu poate accepta aceasta idee, uciderea unui om fiind interzisa de una dintre cele zece po­runci: A fost sapat in piatra: Sa nu ucizi. Si alt fulger de atunci n-a mai cazut sa stearga]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Particularitatile Nuvelei Moara Cu Noroc De Ioan Slavici</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-romana~nume-particularitatile_nuvelei_moara_cu_noroc_de_ioan_slavici.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Nuvela este o specie a genului epic in proza, cu un singur fir narativ, urmarind un conflict unic, concentrat. Personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Nuvela prezinta fapte verosimile intr-un singur conflict, cu o intriga riguros construita, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decat pe actiune. Nuvelele pot fi clasificate, dupa modalitatea de realizare a subiectului, in: nuvele istorice, psihologice, fantastice, filosofice sau anecdotice, iar in functie de curentele literare in care se inscriu ca formula compozitionala: renascentiste, romantice, realiste sau naturaliste. O nuvela este si Moara cu noroc a lui Ioan Slavici, publicata in 1881 in volumul Novele din popor, alaturi de Padureanca si Budulea Taichii, Tema prezinta consecintele nefaste ale setei de inavutire, in societatea ardeleneasca a secolului al XIX-lea. Titlul ales este mai degraba ironic, mutarea la Moara cu noroc aduce destramarea familiei lui Ghita, fiind mai degraba Moara cu ghinion. Constructia subiectului, pe coordonate spatio-temporale bine precizate (actiunea are loc la hanul Moara cu noroc aflata intr-o zona a Ardealului, in valea dintre dealuri, la o rascruce, iar timpul este si el bine precizat, actiunea fiind delimitata de doua repere temporale, cu valoare religioasa: de la Sf. Gheorghe pana la Pasti) creeaza impresia de veridicitate. Conflictul nuvelei este unul complex, de natura sociala (prezinta confruntarea dintre doua lumi, dintre doua mentalitati diferite: Ghita, care, in incercarea de a-si depasi statutul social se confrunta cu Lica Samadaul, personajul antagonist, ceea ce creeaza conflictul exterior), dar si de natura psihologica si morala (conflictul interior trait de Ghita care este pus sa aleaga intre dorinta sa de inavutire, si linistea familiei sale). Acestea sunt prezentate din punctul de vedere al unui narator omniscient, cu o perspectiva narativa obiectiva, data de impersonalitatea naratorului, naratiunea la persoana a III-a si atitudinea detasata in descrierea actiunii. De asemenea, mai apare tehnica narativa a punctului de vedere, concretizata prin interventiile batranei de la inceputul si din finalul nuvelei. In incipitul nuvelei, in prolog, batrana rosteste o replics ce anticipeazs oarecum actiunea nuvelei, si destramarea familiei lui Ghita: omul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit. Acelasi personaj rosteste si cuvintele de incheiere din finalul nuvelei, o concluzie moralizatoare, ce vine ca o confirmare a temerilor exprimate in incipit: se vede ca au lasat ferestrele deschise simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost dat. Nuvela capata astfel o constructie circulara, simetrica, se porneste de la o idee, de la o temere, si in final se revine la aceasta, dupa ce a fost confirmata. Personajele ce iau parte la actiune sunt, asemeni]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Vasile Voiculescu Sonetele</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-romana~nume-vasile_voiculescu_sonetele.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: Aparitia sonetelor este una din marile zile festive ale lirismului nostru contemporan, dupa spusele lui Perpessicius. Vladimir Streinu considera ca sonetele prezinta o doctrina a iubirii. Sonetele constituie o opera unitara, parand a fi un singur si cuprinzator poem, incadrat intre un prolog (Sonetul 1) si un epilog (Sonetul 90). Intre acestea se brodeaza veritabile aventuri lirice in care se succed iubirea si ura, speranta si disperarea, elogiul spiritului creator uman, meditatia asupra nasterii lumii si a scurgerii temporale, increderea in victoria vietii prin arta. Sonetele slujesc frumosul etern. Pentru inimi tinere acesta inseamna iubire si creatie. Tema centrala a sonetelor este iubirea, vazuta ca un concert deschis spre semnificatiile universului. Modul acesta de a trata un sentiment il intalnim inca de la Dante, literatura obisnuindu-ne cu ideea ca prin dragoste se deschide o poarta spre cosmos si spre divinitate. Vasile Voiculescu strecoara in versuri solemne si reci nelinistea moderna provenita din constiinta blestemului si a izbavirii prin arta, prin creatie. Cele 90 de sonete, notate in continuarea celor 154 ramase de la Shakespeare, au elemente formale asemanatoare: pasiune, luciditate disperata si lamentatie suava. Iubirea este, in viziunea voiculesciana, un uragan disciplinat care inalta fara sa striveasca fiinta umana. Ideii de iubire ii este asociat motivul luminii; aceasta este o metafora a intensitatii sentimentului, caci puritatea nu diminueaza forta arderii erotice. Iubirea inseamna cunoastere de sine dar si deschidere spre necunoscutele universului, caci printr-o pasiune traita rational ajungem la esenta. Voiculescu a considerat ca iubirea este un arhetip, imbratisarea transformand carnea in duh, privirea deschizand misterioase ceruri, iar suferinta fiind forta propulsoare spre inaltimi. Triunghiul pasional poate fi reprezentat de creator, iubire si poezie, sau creator, inima si minte. Sonetistul se straduieste sa traduca in metafore savant lucrate acel nu stiu ce al romanticilor, fara sa se teama de discursivitate si de didacticism. Destinul, Nemurirea, Esenta, Timpul, eterna Arta, suverana Moarte, Geniul, sunt notiuni simbol ce se intalnesc in sonete. Prologul se constituie ca o arta poetica. Stapana a poporului de ganduri, de simtiri, de vis si de dor, este creatia, adica poezia. Prin aceasta si-a innobilat obarsia: Eu manuiesc azi pana de mii de ori mai grea, Dovada cea mai pura a-nnobilarii mele. Nobletea individului este data de implinirea destinului ce i-a dictat sa fie poet. Conteaza fructul, deci creatia, nu tulpina, adica obarsia. Sonetul 2-156 prezinta starea de febra creatoare desavarsita a poetului ce viseaza sa atinga idealul in creatie prin puterea ganditoare: Ravnesc neimplinitul vis al desavarsirii. Intalnirea cu frumusetea feminina care inseamna patrunderea in miezul marilor mistere ale existentei apare in Sonetul 4. Versurile sunt de mare stralucire, dand valoare de simbol]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Adrese De Porturi Din Pc</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-informatica~nume-adrese_de_porturi_din_pc.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: 003 R/W Reg. contor (canal 1) 004 R/W Reg. de adresa (canal 2) 005 R/W Reg. contor (canal 2) 006 R/W Reg. de adresa (canal 3) 007 R/W Reg. contor (canal 3) Obs: Operatii cu adresele de mai sus se efectueaza obligatoriu prin transfer consecutiv, intai bitii 0-7, apoi bitii 8-15. 008 (W) Reg. de comanda 8237 Bit: 0 = 0 invalidare 1 validare transfer mem. - mem. 1 = 0 nu se memoreaza 1 se memoreaza adresa canal 0 2 = 0 validare 1 invalidare controller DMA 3 = 0 utilizare timing normal 1 utilizare timing comprimat 4 = 0 prioritate fixata 1 prioritate rotativa 5 = 0 alegerea scrierii normale 1 alegerea scrierii extinse 6 = starea semnalului DREQ 7 = starea semnalului DACK (R) Reg. de stari 8237 0 = 1 canalul 0 a atins TC (contor nul) 1 = 1 canalul 1 a atins TC 2 = 1 canalul 2 a atins TC 3 = 1 canalul 3 a atins TC 4 = 1 cerere pt. canal 0 5 = 1 cerere pt. canal 1 6 = 1 cerere pt. canal 2 7 = 1 cerere pt. canal 3 009 (W) Reg. de cerere de canal 8237 Bit: 0 1 0 0 selectare canal 0 1 0 selectare canal 1 0 1 selectare canal 2 1 1 selectare canal 3 2 = 0 stergere 1 punere bit de mascare canal 3, 4, 5, 6, 7 neutilizati 00A (W) Reg. de mascare canal Bit: 0 1 0 0 selectare canal 0 pt. mascare 1 0 selectare canal 1 pt. mascare 0 1 selectare canal 2 pt. mascare 1 1 selectare canal 3 pt. mascare 2 = 0 stergere 1 punere bit de mascare canal 3, 4, 5, 6, 7 neutilizati 00B (W) Reg. de mod 8237 Bit: 0 1 0 0 utilizare bit de comanda canal 0 1 0 utilizare bit de comanda canal 1 0 1 utilizare bit de comanda canal 2 1 1 utilizare bit de comanda canal 3 2 3 0 0 verificare 1 0 scriere memorie 0 1 citire memorie 1 1 neutilizat 4 = 0 invalidare 1 validare autoinițializare 5 = 0 incrementare 1 decrementare adresa de memorie 6 7 0 0 selectare mod cerere 1 0 selectare mod octet 0 1 selectare mod bloc 1 1 selectare mod cascada 00F (W) Reg. de masti 8237 Bit: 0 = 0 sterge bit mascare canal 0 1 pune bit mascare canal 0 1 = 0 sterge bit mascare canal 1 1 pune bit mascare canal 1 2 = 0 sterge bit mascare canal 2 1 pune bit mascare canal 2 3 = 0 sterge bit mascare canal 3 1 pune bit mascare canal 3 4, 5, 6, 7 neutilizati 010 01F decodificare redondanta 8237 020 03F Controller intreruperi 8259 [La (*) master] Canal 0: Tact de la canalul 0 al timerului (ceas sistem) Canal 1: Cerere de intrerupere de tastatura Canal 2: Rezervat interfata grafica (*) aici se introduc canalele 8 15) Canal 3: A doua interfata seriala Canal 4: Prima interfata seriala Canal 5: Controller de harddisk Canal 6: Controller de floppy disk Canal 7: Interfata paralela Obs: Canalul cu numarul cel mai mic are]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
        <item>
            <title>Iezuitii Si Miscarea Literara In Moldova In Secolul Al Xvii Lea</title>
            <link>http://www.tocilar.ro/referat_scolar~categorie-istorie~nume-iezuitii_si_miscarea_literara_in_moldova_in_secolul_al_xvii_lea.html</link>
            <description><![CDATA[Extras din referat: In secolul al XVI-lea, din mediul orasenesc moldovenesc, tot mai multi tineri plecau la studii in strainatate. Acest fapt il putem incadra in miscarea de renastere intelectuala si religioasa a tarii. Pe plan local, multi domnitori se vor ocupa de crearea unor institutii de invatamint superior, a caror programa urma in general programa occidentala dezvoltata in primul rind de iezuiti, programa trecuta aici prin filiera slavona si neo-greaca. In timpul domniei lui Petru Schiopul (1574-1577; 1578-1579), omul boierilor si al bisericii (1), misionarii catolici iezuiti si franciscani veniti din Italia sau Transilvania au putut sa inceapa o noua si fructuasa perioada de activitate pastorala si didactica printre credinciosii catolici ai Moldovei. Levantinul catolic Bartolomeo Brutti, marele postelnic al domnitorului, ce-si trimisese fiul la Roma pentru ca sa studieze, reuseste sa aduca la Iasi un grup de iezuiti care trebuiau sa se ocupe cu invatamintul in rindul copiilor catolici de aici. In anul 1588 deja se punea problema infiintarii unuii seminar catolic in capitala Moldovei (2). Din lipsa de fonduri, acest proiect nu a fost dus la indeplinire, desi unul dintre misionari, polonezul Stanislaw Warszewiecki, ajunsese chiar sa ceara ajutorul papei (3). In timpul lui Vasile Lupu (1634-1653) in Iasi existau mai multe scoli, intre care, datorita nivelului inalt al cunostintelor predate, se distingea scoala catolica, frecventata nu numai de copiii familiilor catolice, ci si de fiii boierilor (4). De fapt, si multi dintre boieri se formasera in colegiile iezuitilor din Kamenec-Podolskij (Ucraina) si Lwow (5). In scoala catolica, ca si in celelalte existente in oras, se invata doar scrierea si citirea (6). In anii 1646 si cel urmator, multe din aceste scoli au cazut prada incendiilor ce au devastat orasul (7). Existau si alte scoli, peste 20 la numar, in care se invata limba slavona, limba folosita atit in bisericile ortodoxe si in cancelaria domneasca, ca si in celelalte sectoare ale administratiei locale. Misionarul Marco Bandini, in vizita sa facuta in Moldova intre anii 1646-1647, le numeste scoli rutene (8). Am mentionat deja acel curent de renastere culturala si religioasa prezent in Moldova acestor timpuri. Acum, aceasta tara se va bucura de prezenta si activitatea a doua personalitati care vor aduce o contributie deosebita la dezvoltarea intelectuala moldoveneasca. Acestea sint mitropolitul Varlaam, candidat in 1639 la scaunul patriarhal al Constantinopolului, si domniturul Vasile Lupu. Mitropolitul Varlaam si domnitorul Vasile Lupu (1653), doi buni prieteni, incep reforma culturala in Moldova. In timpul lor, in Iasi se construieste biserica Trei Ierarhi, o scoala si o tipografie. Inca de la inceputul domniei sale, Vasile Lupu a incercat sa construiasca o biserica, mai frumoasa si mai scumpa decit toate celelalte existente. Si-a indeplinit acest ideal prin construirea bisericii amintite, linga care s-a zidit o manastire cu acelasi nume.]]></description>
            <author>Tocilar.ro - IntelliSynaptics Software Development S.R.L.</author>
        </item>
    </channel>
</rss>
