Situat la 30 km de Brasov, intre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Castelul Bran (castelui lui Vlad Dracu, Dracula, in germana Torzburg, in maghiara Torcsvar) este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania, datorita atat frumusetii lui, a peisajului, cat si a legendei contelui Dracula, al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi. Castelul Bran (in slava - brana = poarta) apare mai intai in documentele din prima domnie a lui Basarab Laiota (1473-1476). Cetatea Bran, aflata dincolo de trecatoare, spre Ardeal a fost ridicata de cavalerul teuton german Dietrich, dupa 1212. Facuta la inceput din lemn, ea este inlocuita de sasi cu una de piatra, zidita pe la 1377 sub domnia regelui Ludovic. Pe la sfarsitul secolului al XV - lea regele Vladislav o vinde brasovenilor, pentru 1000 de florini cu tot tinutul inconjurator. Denumirea germana Torzburg deriva probabil din numele Tydricus, dupa cum era denumita stana pe care cetatea a fost construita dupa 1377. Acest nume a devenit in limba maghiara Terch sau Torcs. Forma romaneasca Turciu, folosita mai intai de catre Mircea cel Batran (1413), s-a pastrat in numele paraului Turcu, care curge langa cetate. Construit pe stancile abrupte ale Magurii Branului, castelul Bran era format initial dintr-un post de aparare cu doua randuri de ziduri care inchideau trecatoarea dinspre sud, din care s-au pastrat cateva fragmente, cladirea joasa a oficiului vamal care nu s-a pastrat in forma initiala, presupunandu-se ca vechea cladire a oficiului era mult mai bine intarita decat cea care i-a urmat si cetatea propriu zisa care cuprindea zidul de incinta, donjonul, turnul rotund si turnul portii. Zidul de incinta este construit din piatra bruta de calcar, portiunile cu caramida fiind ulterioare. Zidul are guri de tragere sub forma unor dreptunghiuri asezate pe verticala. Doar patru dintre aceste guri (doua la parter si doua la etaj) sunt asezate orizontal si inchise cu oblon gros de lemn. Acest fel de guri de tragere sunt intalnite la Cetatea Rasnov, Rupea precum si la alte cetati taranesti din Transilvania. Donjonul asezat pe latura de nord, este mai inalt ca restul cladirii (are 4 etaje) si are zidaria masiva sprijinita pe stanca. El are doar doua incaperi si o scara ingusta de lemn urca spre acoperis unde se afla un post de observatie. Atat donjonul cat si cortina ce-l continua, au un sir de creneluri treptate, rotunjite. Turnul rotund are azi o sectiune aproape circulara, dar aceasta forma dateaza abia din 1593, cand vechiul turn a fost distrus de explozia provocata de un trasnet, urmand ca apoi sa fie refacut. Acest tip de bastioane au inceput sa fie folosite abia in sec. al XV - lea si mai tarziu, cand cetatile erau construite in unghi mort. Dupa reconstruire, turnul a avut acelasi scop: la parter adapostea praful de pusca si la etajul unu si doi erau cateva incaperi dintre care se presupune ca una - fara sa se stie care - ar fi fost in sec. al XVIII (...)