I.	INTRODUCERE

I.1	Abordari Cu Privire La Violenta Domestica

I.2	Justificarea Alegerii Temei

I.3	Mituri Despre Violenta Domestica

II.	DESCRIEREA FENOMENULUI

II.1	Definitia Violentei Domestice In Literatura De Specialitate

II.2	Violenta Domestica, O Problema De Sanatate Publica

II.3	Vizibilitatea Violentei Domestice

II.4	Violenta Domestica, Perceptii Si Servicii De Suport A Victimelor

II.5	Formele Violentei Domestice

II.5.1

Violenta Psihologica

II.5.2

Violenta Fizica

II.5.3

Violenta Sexuala

II.5.4

Violenta Sociala

II.5.5

Violenta Economica

III.	INCIDENTA SI PREVALENTA VIOLENTEI

III.1

Conditionari Cultural - Educationale

III.2

Conditionari De Ordin Economic

III.3

Conditionari Individuale

III.3.1

Portretul Victimei

III.3.2

Portretul Agresorului

III.4

Efectele Violentei Domestice

IV.	MASURI LEGISLATIVE CARE URMARESC COMBATEREA VIOLENTEI DOMESTICE

IV.1	Masuri Legislative Pe Plan International

IV.2	Abordari Legislative Ale Violentei Domestice In Diferite Tari Europene

IV.3	Norme Internationale Si Prevederi Constitutionale In Romania

IV.3.1

Prevederi Constitutionale

IV.3.2

Norme Internationale

IV.3.3

Prevederile Codului Penal

IV.3.4

Violul Domestic

IV.3.5

Legea Specifica Privind Combaterea Si Prevenirea Violentei Domestice

IV.3.6

Aplicabilitatea Legii Si Rezistenta La Schimbare

IV.3.7

Legea Romaneasca Privind Violenta Domestica

V.	DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE SUPORT A VICTIMELOR

V.1	Institutii Implicate In Combaterea Violentei Domestice

V.2	Coalitia Nationala A Ong - Urilor Implicate In Programe Cu Privire La Violenta Domestica

V.3	Campanii De Succes Pentru Combaterea Si Prevenirea Violentei Domestice

VI.	IMPLICAREA COMUNITATII IN REDUCEREA VIOLENTEI DOMESTICE

VI.1

Biserica

VI.2

Politia

VI.3	Autoritatile Locale

VII.	STUDII DE CAZ PRIVIND VIOLENTA DOMESTICA

VII.1

Metodologia De Cercetare

VII.2

Metode Si Tehnici De Cercetare

VII.3

Studii De Caz

VIII.	CONCLUZII

IX.	BIBLIOGRAFIE

Pe parcursul secolului XX, situatia femeilor s-a ameliorat treptat. Acest lucru s-a intamplat prin modificarea constitutiilor nationale si prin elaborarea unor declaratii si documente internationale. In multe tari au fost desfiintate limitarile juridice, astfel incat femeile au capatat acces la educatie, la sistemul sanitar si au putut sa participe si ele la viata politica. In ciuda acestor fapte s-a vazut ca drepturile femeii nu sunt intotdeauna garantate, indiferent de contextul cultural. Actele de incalcare a drepturilor femeii sunt rezultate directe ale uzului de violenta. Cel mai important drept al omului - dreptul la viata si la integritate corporala - este de foarte multe ori refuzat femeilor din intreaga lume. In familie, in societate si din partea statului, femeile fac obiectul violentelor de tot felul. Traditia veche de multe secole si prezenta in multe tari ale lumii de incalcare a drepturilor femeii a constituit un obstacol cu care s-a confruntat miscarea de emancipare a femeilor si respectarea drepturilor lor. In momentul in care statele incearca la nivel international sa puna capat acestor traditii, ele se lovesc deseori de rezistenta populatiei. Aceste traditii nu pot fi combatute decat prin introducerea unor masuri de durata care sa vizeze toate sferele vietii umane. Multe guverne ne-occidentale au atras atentia asupra faptului ca drepturile omului au trasaturi pur occidentale si nu pot fi transferate in culturile lor. Astfel, egalitatea dintre femeie si barbat nu ar fi compatibila cu multe dintre aceste culturi. Unele state ne-occidentale pledeaza pentru o asa numita echivalare la adoptarea diferentelor fundamentale. Aceste argumente sunt deseori tolerate si adesea preluate prin perspectiva tolerantei de reprezentantii si organizatiile occidentale. Totusi trebui sa avem in vedere ca astfel de argumente sunt folosite de cele mai multe ori pentru a justifica incalcari de proportii ale drepturilor omului, care nu sunt expresia unor obiceiuri ci consecintele actiunilor unor sisteme statale represive (de ex. in Algeria sau Afganistan). Deseori, acele identitati si traditii folosite drept scut sunt construite in mod artificial, pentru a deturna atentia de la inechitatile socio-economice si de la raporturile asimetrice de putere. Perceperea superioritatii masculine in societate a devenit o constanta a zilelor noastre. Din nefericire, societatea noastra a format o cultura opresiva asupra femeilor, acestea fiind considerate prea des inferioare, ceea ce are drept consecinta, tratarea lor intr-o maniera dispretuitoare. Oricat de amuzante si inofensive par la prima vedere, bancurile cu, si despre femei, au rolul de a reaminti locul inferior al femeii in societate. Multi barbati sustin faptul ca au fost educati sa trateze respectuos o femeie si ca nu ar ridica niciodata mana impotriva acesteia, dar, paradoxal, abuzul fizic este foarte des intalnit. Agresiunile verbale si non-verbale afecteaza atat fizicul, cat si psihicul femeilor, iar (...)