I.	INTRODUCERE

II.	PERSPECTIVA SOCIOLOGICA A RAPORTULUI MINORITATE - MAJORITATE

II.1	Coordonate Teoretice Ale Conceptului De Minoritate

II.2	Consideratii Sociologice, Psihologice Si Socio - Politice Asupra Conceptului De Minoritate

II.2.1

Delimitari Terminologice Natiune, Etnie, Nationalitate, Etnotip, Minoritate

II.2.2

Tipologia Minoritatilor

II.2.3

Identitatea Minoritatilor Nationale Si Etnice - Piatra Unghiulara A Evolutiei Raporturilor Minoritate - Majoritate

II.3	Europa Natiunilor Si Revirimentul Identitatilor Ca Realitate Particulara A Lumii Contemporane. Modele De Relatii Si Raporturi Interetnice

II.3.1

Europa - Intre Globalizare Si Fractionare

III.	IDENTITIALII CA ELEMENTE FUNDAMENTALE IN PREZERVAREA SPECIFICITATII UNUI GRUP ETNIC

III.1

Scurt Istoric Al Protectiei Minoritatilor Nationale

III.2

Principalele Drepturi Si Libertati Ale Persoanelor Apartinand Minoritatilor Nationale In Europa

III.2.1

Protectia Dreptului La Existenta

III.2.2

Nediscriminarea In Raporturile Minoritate - Majoritate

III.2.3

Protejarea Dreptului La Cultura, La Folosirea Limbii Materne Si La Libera Practica A Religiei

III.2.4

Asigurarea Dreptului De A Participa La Viata Politica In Calitate De Membru Al Comunitatii

III.2.5

Divergente De Idei Si Compromis International In Polemica Drepturi Individuale - Drepturi Colective

IV.	PROTECTIA SOCIALA A MINORITATILOR DIN ROMANIA

IV.1	Situatia Demografica In Romania

IV.1.1

Fundamentul Istoric Al Relatiilor Interetnice

IV.1.2

Populatia De Nationalitate Romana Din Romania

IV.1.3

Populatia De Nationalitate Maghiara Din Romania

IV.1.4

Populatia De Nationalitate "žrroma" Din Romania

IV.1.5

Populatia De Nationalitate Germana Din Romania

IV.1.6

Populatia De Nationalitate Ucraineana Din Romania

IV.1.7

Populatia De Nationalitate Rusi - Lipoveni Din Romania

IV.1.8

Populatia De Nationalitate Turca Din Romania

IV.1.9

Populatia De Nationalitate Sarba, Croata Si Slovena Din Romania

IV.1.10

Populatia De Nationalitate Tatara Din Romania

IV.1.11

Populatia De Nationalitate Slovaca Din Romania

IV.1.12

Populatia De Alte Nationalitati Din Romania

IV.2	Cadrul Institutional Si Legislativ Existent

IV.3	Protejarea Marcatorilor De Identitate In Conformitate Cu Standardele Internationale Acceptate

IV.3.1

Nediscriminare Si Toleranta

IV.3.2

Educatia In Limba Materna

IV.3.3

Libera Practica A Religiei

IV.3.4

Implicare In Viata Socio - Politica In Calitate De Membri Ai Minoritatilor Nationale

IV.4	Etnia Romilor - Una Dintre Principalele Surse De Tensiuni Sociale, Dar Si De Ingrijorare

IV.5	Exigentele Formularii De Propuneri Si Solutii

V.	CONCLUZII

VI.	BIBLIOGRAFIE

Problematica grupurilor minoritare a suscitat, in ultima perioada, interesul unei intregi pleiade de cercetatori, specializati in studiul diferitelor fatete ale vietii contemporane. Juristi, sociologi, politologi, istorici, psihologi etc. au fost, cu totii, interesati de modul cum au aparut grupurile minoritare, cum s-au dezvoltat, care sunt conditiile cand un asemenea grup poate fi considerat minoritate nationala si etnica, care sunt sansele membrilor acestuia sa-si prezerve caracteristicile identitare specifice. Lumea globalizata in care traim a ridicat aceste probleme cu o acuitate sporita. lnterdependentele specifice sfarsitului de mileniu presupun multiplicarea interactiunilor la nivelul relatiilor interpersonale, care echivaleaza implicit cu acceptarea individualitatii celuilalt, dar si cu eventuale compromisuri, renuntari si acomodari reciproce. Care este pragul de acceptabilitate a acestor ajustari identitare? Care sunt conditiile care permit asemenea situatii? Cand sunt ele intrunite? Cum pot fi menajate sensibilitatile inerente statutului de minoritar? Cum difera societatile democratice de cele totalitare din perspectiva respectarii drepturilor membrilor minoritatii? lata doar cateva dintre intrebarile care inca isi cauta raspunsuri. Aproape toate statele lumii se caracterizeaza prin diversitate culturala, lingvistica, religioasa si etnica, iar suprapunerea perfecta intre frontierele unui stat si un anumit grup etnic este un tip ideal folosit ca reper in analize comparatiste. Este adevarat si faptul ca problemele nu deriva din existenta diversitatii ca atare, ci din modul in care cetatenii statului, minoritari sau nu, si guvernele respective se raporteaza la acestea, din opiniile lor privind locul lor si al altora in stat si in societate. Este interesant ca problema minoritatilor nu are aceeasi amploare si relevanta peste tot in lume. Luand ca exemplu Europa se pot observa diferente majore de abordare intre Europa Occidentala si Europa Centrala si de Est, fapt explicabil, in primul rand, prin raportarea la contextul istoric specific perioadei de dupa cel de-al doilea razboi mondial. Daca in spatiul fostului bloc sovietic situatia minoritatilor a capatat valente specifice problematicii stabilitatii interne si a securitatii regionale, in Occident rezolvarea acesteia a luat preponderent forma reparatiilor morale, de vreme ce minoritatile din aceste state au fost asimilate deja. In ambele situatii s-a impus, cu prioritate, reglementarea statutului grupurilor minoritare prin texte de lege recunoscute international, care sa stipuleze clar si fara echivoc standardele unanim acceptate la nivel mondial in ceea ce priveste protectia minoritatilor. Din nefericire dezbaterea actuala cu privire la problematica minoritatilor este, adesea, impregnata de discursuri nationalist - extremiste care conduc, de cele mai multe ori, la escaladarea tensiunilor si la izbucnirea conflictelor in zonele respective. Se poate remarca ca diferitele documente (...)