I.	SARACIE, SANATATE SI EXCLUZIUNE SOCIALA

I.1	Saracie, Sanatate Si Excluziune Sociala - Context International

I.2	Saracie Si Excluziune Sociala In Societatea Romaneasca

I.3	Caracteristici Ale Saraciei In Romania

II.	FENOMENUL EXCLUZIUNII SOCIALE

II.1	Forme De Excluziune Sociala

II.2	Excluziunea De La Serviciile De Sanatate

II.3	Venitul Minim Garantat Ca Modalitate De Promovare A Incluziunii Sociale

III.	ELEMENTE - REPER ALE DIRECTIILOR DE ACTIUNE PRIVIND COMBATEREA SARACIEI SI PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE

III.1

Reperele Interventiei

III.2

Preconditii Ale Unei Abordari Sistemice

III.3

Cauze Ale Saraciei In Regiunea Sud - Est

IV.	CONCLUZII

V.	BIBLIOGRAFIE

O mare parte a populatiei traieste in saracie, recunoasterea acesteia nu este suficienta. Relansarea economica are rolul sau in combaterea fenomenului saraciei, dar nu raspunde tuturor tipurilor de probleme asociate starii de saracie. Saracia nu poate fi contracarata pe termen scurt si nu este eficienta nici chiar formularea sa ca obiectiv prioritar la nivel social. Modalitatea de contracarare a acestei probleme sociale majore vizeaza reducerea excluziunii sociale, prin focalizarea interventiei pe formele sale specifice, respectiv pe cauzele si mecanismele favorizante. Pe de alta parte, absorbtia formelor extreme de dezorganizare, dezagregare si excluziune sociala necesita o strategie globala de reconstructie sociala, simultan cu focalizarea politicilor de suport spre segmente marginale. Fenomenul saraciei nu este strain nici unei societati. Elementele care difera sunt dimensiunea saraciei si reperul in functie de care se apreciaza extinderea si intensitatea fenomenului. Definitia conceptului a suferit schimbari in timp, in raport cu ceea ce societatea definea si recunostea a fi nevoi de baza sau minim de subzistenta. De la nevoi minimale privind alimentatia si imbracamintea s-a trecut, treptat, la un minim de locuire, educatie si sanatate, de care orice individ trebuie sa beneficieze, in calitate de membru al unei societati. Aceste minime nu variaza doar in timp, ci si de la o tara la alta. Modalitatile specifice de masurare a dimensiunii saraciei reprezinta subiectul unor continue si ample dezbateri stiintifice, din motive intre care se pot aminti: caracterul relativ al fenomenului saraciei; diferitele modalitati de masurare, fiecare cu avantajele si dezavantajele sale, in raport cu obiectivele specifice/contextuale ale programelor de combatere a saraciei; ideologia care fundamenteaza sistemele nationale de protectie sociala; procesele si tendintele internationale. Scopul masurilor de combatere a saraciei este, in fapt, canalizarea eforturilor sociale spre reducerea riscului de permanentizare/cronicizare a starii de saracie si a celui de marginalizare si excluziune sociala. Conceptul de excluziune sociala este de data mai recenta in sfera cercetarii sociale. El a avut o evolutie independenta de consacratul termen de saracie, fiind legat de ideea de drepturi ce decurg din calitatea de cetatean al unei tari. Daca saracia a fost definita, initial, in raport cu venitul, excluziunea sociala a fost definita in raport cu drepturile sociale, cum este dreptul la munca, la locuire, la servicii de sanatate, la educatie. Unii autori considera saracia un efect al proceselor de excluziune sociala, si nu excluziunea ca punct-terminus al procesului de saracire. Oricum, relatia dintre cele doua concepte este de interconditionare. In prezent, conceptul de excluziune sociala este tot mai frecvent preferat clasicului termen de saracie, asemenea sintagmei promovarea incluziunii sociale, care o inlocuieste treptat pe cea de masuri de combatere a (...)