I.	INTRODUCERE

I.1	Din Imperiu Arab - Imperiu Islamic

I.2	Viata Si Opera

I.3	Atitudinea Religioasa

II.	PROBLEMA CUNOASTERII

II.1	Stiintele Si Islamul

II.2	Problema Cunoasterii

II.3	Functia Profetica

II.4	Tipologia Stiintifica

II.5	Treptele Intelectului

III.	ELEMENTE DE TEORIA ISTORIEI

III.1

Redescoperirea Notionala A Istoriei

III.2

Problema Metodei In Abordarea Cercetarii Istorice

III.3

Civilizatie Si Organizare Sociala

IV.	SOCIETATE SI CIVILIZATIE

IV.1	Fundametul Societatii

IV.2	Problematica Macrostructurala

IV.3	Diviziunea Sociala

IV.4	Aspectele Evolutive Ale Societatii

V.	STATUTUL ONTOLOGIC SI AXIOLOGIC AL OMULUI

V.1	Redimensionarea Notiunii De Progres

V.2	Dialectica Redescoperirii Valorii Umane

VI.	CONCLUZII

VII.	BIBLIOGRAFIA

Originar din Tunis, Ibn Haldun este un reprezentant tipic al vecului al XIV-lea. La data nasterii sale imperiul lui Omar deja se faramitase datorita accentuatelor contradictii interne din cadrul lumii arabe. Fitna, primul razboi civil, care a pus capat califatului legitim prin uciderea lui Ali si a condus la instaurarea dinastiei Omayyazilor, a avut ca urmare ruptura ireconciliabila pe plan spiritual intre Islamul sunnit si Islamul siit. Insa Omayyazii vor reusi sa restabileasca unitatea politica a imperiului si sa continue procesul de expansiune inca un secol. Tentativa de cucerire a Constantinopolului zadarnicita de Leon Isaurul si respingerea arabilor peste Pirinei de catre Carol Martel vor pune insa capat acestui proces. Insa nici Omayyazii nu au intreprins nimic impotriva contradictiilor structurale ce macinau lumea araba; celor vechi li s-au adaugat altele noi, provocate de abuzurile inerente conducerii dinastice ereditare cu care a fost inlocuit califatul legitim electiv. Consecinta: un nou razboi civil, prabusirea casei Omayya de la carma imperiului si instaurarea unei noi dinastii, Abbasizii. Exploatarea populatiei contribuabile, si nu in ultimul rand represiunile autoritatilor impotriva focarelor de nemultumiri au fost nespus de brutale. Desi determinate de cauze economice, nemultumirile populatiei au imbracat forme de manifestare religioasa. Protestul impotriva arbitrarului Omayyad a pus la baza raului indepartarea reprezentantilor dinastiei de la adevaratul spirit al Islamului. Climatul de instabilitate a fost accentuat si de revolutiile de palat pentru ocuparea functiei de calif ce au avut ca reverberatii rivalitati si partide ce actionau in sensul intereselor proprii. Pretendentii la tron cautau sprijin in provincii, invrajbind triburile intre ele. Un aport aparte si-l-a adus de aceasta data populatia persana convertita la islamism, care cauta sa obtina o participare mai substantiala la conducere, alaturi de negustori si mestesugari, detinatorii de fapt ai puterii economice la orase. Si populatia oraseneasca, patura cea mai progresista din complexul edificiu social islamic, s-a alaturat Abbasizilor, care in anul 750 iau locul Omayyazilor, punand astfel capat celui de-al doilea razboi civil. Practic imperiul Abbasid inceteaza sa mai fie un imperiu arab, asa cum fusese imperiul Omayyad; el devine un imperiu islamic, la care participa fara discriminari toate popoarele de confesiune musulmana. Si cum progresul economic este fundamentul oricarei dinastii trainice acest fapt a fost bine inteles de noii conducatori. In urma refacerii sistemelor de irigatii, agricultura s-a dezvoltat simtitor. Inlocuirea impozitului pe cap de locuitor printr-un impozit pe venit a inlaturat intr-o buna masura povara fiscalitatii si, desi nivelul contributiilor era destul de ridicat, masura a avut darul sa favorizeze o crestere a nivelului de trai al populatiei. Mestesugurile au cunoscut un avant fara precedent, atelierele atingand uneori proportiile unor (...)