I.	PROCESUL SI PROBLEMELE DIVORTULUI

I.1	Tendintele Nuptialitatii Si Divortialitatii

I.2	Aspecte Legislative Ale Divortului

I.2.1

Desfacerea Casatoriei

I.3	Divortul - Sisteme De Justificare, Tipuri, Dimensiuni, Etape

I.3.1

Divortul Emotional

I.3.2

Divortul Legal

I.3.3

Divortul Economic

I.3.4

Divortul Parental

I.3.5

Divortul Comunitar

I.3.6

Divortul Psihologic

II.	CRIZA FAMILIALA

II.1	Teorii Cu Privire La Criza Familiala

II.2	Destramarea Casniciei, Criza Familiala Si Divortul

II.3	Schimbari In Modele Conjugale Si Parentale

III.	DEMERS PRACTIC

IV.	LUAREA HOTARARII DE A DIVORTA

V.	STUDIU CANTITATIV PRIVIND LUAREA HOTARARII DE A DIVORTA PRIN ANALIZA MOTIVELOR CARE DUC LA SEPARAREA IN CUPLU

VI.	CAUZE SI EFECTE ALE SEPARARII PARTENERILOR DE CUPLU MARITAL

VII.	STUDIU DE CAZ NR. 1

VII.1

Deschiderea Cazului

VII.2

Evaluarea Initiala

VII.3

Interventie

VII.4

Monitorizare Inchiderea Cazului

VIII.	CONCLUZII SI RECOMANDARI

IX.	FORME DE INTERVENTIE

IX.1	Consilierea

IX.1.1

Etapa Preconsiliere

IX.1.2

Desfasurarea Procesului De Consiliere

IX.1.3

Evaluarea Gandirii Clientei

IX.2	Negocierea Conflictelor

IX.3	Medierea Conflictelor

IX.4	Harta Conflictelor

X.	ANEXE

XI.	BIBLIOGRAFIE

Cresterea dramatica a divorturilor care a avut loc in ultimii treizeci de ani are multe consecinte directe si indirecte asupra asistentilor sociali. Indiferent de institutia in care lucraza, ei sunt nevoiti ei sunt nevoiti sa intre in contact cu multi parinti si copii care au experimentat separarea sau divortul la un moment dat. Multe cupluri traiesc impreuna fara casatorie, dar cresterea inregistrata in coabitare nu a afectat sensibil rata divorturilor, de vreme ce coabitarea este adesea preludiul casatoriei mai degraba, decat un stil de viata alterntiv. Casatoria ca institutie ramane forte populara, iar experienta divortului nu impiedica neaparat oamenii sa se casatoreasca din nou. Recasatoriile sunt totusi mai putin stabile decat primele casatorii, statistic ele au o probabilitate mai mare de a se termina cu un divort decat primele casatorii care au loc la acceasi varsta. Statisticile cu privire la divortlitate ating maxim la intervale regulater, adesea insotite de preziceri pesimiste si catastrofice cu privire la dezintegrarea familiilor si disparitiacasatorie ca un contract pe viata. Ratele ridicate ale mortalitatii pana pe la jumatatea secolului XX, au au adus multe casatorii la un sfarsit prematur, in vreme ce numarul celor ce se terminau in separari informale nu poate fi comparat cu cifrele de astati pentru ca nu era inregistrat Stone (1977) sugereaza ca ratele casatoriilor din secolul al XVII-lea, consecutiv decesul unuia dintre parteneri ar putea sa fie la fel de ridicata la fel de ridicata ca cele de astazi, consecutive divortului. Cuplurile care se casatoresc astazi se asteapa sa obtina prin casatorie companie si fericire persoanelor in vreme ce cuplurile din generatiile precedente erau in general mutumite decat partenerul se comporta satisfacator ca stapan al csei sau intretinator de familie. Sprntele ridicate ci privire sa fericirea meritata se pot transforma mult mai repede in reproturi si deziluzii, daca realitatea nu se potriveste cu asteptarile. Cele doua tari cu cele mai ridicate rate ale divortalitatii din lume S. U. A. si Federatia Rusa ar putea cu greu sa difere mai multe in sistemele politice economice si sociale. In California, ratele, inalte ale divortalotatii sunt adesea atribuite presiunilor unei mobilitati rodicateintr-o societate relativ prospera si in dezvoltarea miscarilor feministe, in vreme ce in Federatia Rusa divortul este asociat cu lipsa de locuinta, alcoolismul barbatilor si frustrarile provocate de petrecerea unorlungi perioade de timp la cozi (Moscff, 1983) . In Romania demograful Vasile Ghetau a identificat, prin cercetarile sale, principalele tendinte in evolutia nuptialitatii si divortialitatii. Conform rezultatelor din tabelul de mai sus (prin studiile demografice realizte de Vasile Ghetau) interpretarea acestor fenomeme demografice s-a concretizat astfel: Nuptialitatea a avut in mod traditional in Romania valori ridicate. O modalitate relativ ridicata a mentinut populatia in varsta de 15 30 ani (...)