I.	INTRODUCERE

II.	DEZVOLTAREA PSIHICA LA VARSTA PREADOLESCENTEI

II.1	Substadiile Dezvoltarii Psihice A Preadolescentului. Aspecte Generale

II.2	Nevoile Puberului

II.3	Particularitatile Psihologice Ale Preadolescentului

II.4	Dezvoltarea Constiintei De Sine

II.5	Dezvoltarea Vietii Psihice

III.	FORMAREA IMAGINII DE SINE LA PREADOLESCENTI

III.1

Ce Este Imaginea De Sine

III.2

Scurt Istoric Al Imaginii De Sine

III.3

Imaginea De Sine La Preadolescent

III.4

Influenta Familiei In Crearea Imaginii De Sine

III.5

Imaginea De Sine - Rolul Ei Reglator In Sistemul Personalitatii

III.6

Ce Inseamna A Avea O Imagine De Sine Pozitiva

IV.	MOTIVATIA IN PREADOLESCENTA. FORMELE DE ACTIVITATE ALE PREADOLESCENTULUI

IV.1	Aspecte Teoretice Ale Conceptului De Motivatie

IV.1.1

Rolul Motivatiei

IV.1.2

Sistemul Motivational

IV.2	Ierarhizarea Motivatiei

IV.3	Motivatia In Preadolescenta

V.	STUDIU DE CAZ INTERDEPENDENTA IMAGINE DE SINE - MOTIVATIE IN CAZUL PREADOLESCENTILOR TIMIZI

V.1	Definirea Constructului Timiditate

V.2	Operationalizarea Constructului

V.3	Formularea Itemilor

V.4	Esantionul Testat

V.5	Prezentarea Si Prelucrarea Datelor

VI.	CONCLUZII

VII.	BIBLIOGRAFIE

Studiile intreprinse in pedagogie si psihologie confirma ipoteza ca la varsta prescolara copilul dobandeste cele mai profunde, durabile si productive insusiri psihice ale individualitatii proprii, o intensa receptivitate, sensibilitate si flexibilitate psihica. Gradinita este pentru copil o oaza de lumina, prima lui scoala, prima treapta a invatamantului. Daca dragostea innobileaza sufletul, iar competenta inalta mintea, educatia adevarata trebuie sa mentina intr-un echilibru optim aceste realitati, competenta si dragostea educatorilor fiind doua conditii complementare, doua dimensiuni esentiale ale educatiei adevarate. Copiii nu trebuie educati pentru prezent ci pentru viitor. Fara posibilitatea ca fiinta umana sa fiie educabila dand posibilitatea fiintei umane de a se forma pe sine ca personalitate prin educatie, ca o capacitate a individului uman de a fi supus actului educational, nu s-ar putea vorbi de educatie. Aceasta posibilitate ofera sansa educatiei de acompensa minusurile ereditare, de a compensa si corija efectele mediului fizic si social asupra dezvoltarii personalitatii. In consecinta, puterea educatiei se sprijina pe educabilitate Drumul foarte lung pe care copilul il parcurge de la existenta biologica la cea sociala reprezinta, de fapt, drumul umanizarii, care este pe cat de greu atat de complex. Acest fenomen de adanca transformare a copilului se realizeaza treptat prin extinderea si perfectionrea necontenita a relatiilor cu mediul, ceea ce echivaleaza cu ridicarea sa la conduitele primare, inferioare, la conduitele superioare, sociale. Aceasta actiune de innobilare a fiintei umane nu este un simplu fenomen. Sunt factori multiplii care intra in joc favorizand sau nu, dezvoltarea conduitelor normale ori determinand comportamente morbide. Drept urmare, diversele manifestari exprimate in conduita copilului constituie un barometru deosebit de sensibil pentru relevarea nivelului de constiinta pe care l-a atins in dobandirea sensului social al vietii, precum si pentru indicarea gradului de gravitate a devierilor psihomorale contractate. In prezent, problema devierilor de comportament la copil este larg dezbatuta in toate statele lumii, atragand atentia cercetatorilor din diverse domenii, cum ar fi: medicina, psihologie, juridic, pedagogic. Este limpede si evident faptul ca fiecare domeniu priveste problema din unghiurile ei si poate acest fapt a dus la rezolvarea multor probleme, dar a dus si la multe opinii in contradictoriu, care, din pacate, nu au dus la favorizarea dezvoltarii unei conceptii stiintifice unitare asupra devierilor de comportament al copilului. Ori, fara o baza teoretica cat mai bogata nu se poate organiza in mod eficient o activitate de corectare a acestor devieri. Si lucrul nu este fara importanta mai ales ca frecventa lor a inceput sa creasca odata cu schimbarile sociale care au intervenit provocand ingrijorari cu privire la integrarea sociala a viitorului adult. Imaginea de Sine evolueaza paralel cu cea a Eului. (...)