I.	INTRODUCERE

II.	ASPECTE TEORETICE

III.	STRESUL

III.1

Definitia Si Acceptiunea Termenului De Stres

III.2

Teoriile Stresului

III.2.1

Teoria Evenimentelor De Viata

III.2.2

Teoria Suportului Social

III.2.3

Teoria Cognitiva

III.3

Cauzele Stresului

III.3.1

Evenimentele Stresante. Caracteristici

III.4

Reactii La Stres

III.4.1

Reactiile Fiziolofice La Stres

III.4.2

Reactiile Psihologice La Stress

III.5

Stresul Si Strategiile De Coping

III.5.1

Opozitia Dintre Mecanismele De Aparare Si Strategiile De Coping

III.5.2

Procesele De Coping

III.6

Stresul Ocupational Si Motivatia Academica La Studenti

IV.	MOTIVATIA ACADEMICA

IV.1	Conceptul De Motivatie Academica

IV.2	Teoriile Motivatiei Din Perspectiva Motivatiei Academice

IV.2.1

Teoria Recompensei

IV.2.2

Teoria Resurselor Interne

IV.2.3

Teoria Atribuirii

IV.2.4

Teoria Ierarhica A Trebuintelor

IV.2.5

Teoria Expectantei

IV.3	Motivatie Extrinseca Versus Motivatie Intrinseca

IV.4	Motivele De Invatare La Studenti

V.	ASPECTELE CERCETARII

VI.	METODOLOGIA CERCETARII

VI.1	Scopul, Obiectivele Si Ipotezele Cercetarii

VI.1.1

Scopul Cercetarii

VI.1.2

Obiectivele Cercetarii

VI.1.3

Ipotezele Cercetarii

VI.2	Metode Si Instrumente Utilizate In Cercetare

VI.2.1

Chestionar Solicitari Scolare/ Munca

VI.2.2

Chestionar De Motivatie Academica

VI.2.3

Chestionar De Reactii La Evenimentele Cotodiene

VI.2.4

Chestionar De Reactivitate La Stres

VI.2.5

Chestionar Al Capacitatii De Adaptare La Stres

VI.3	Metodele Utilizate In Analiza Datelor

VI.4	Cadrul Conceptual Al Cercetarii

VI.4.1

Prezentarea Lotului

VI.5	Rezultatele Cercetarii

VI.5.1

Prezentarea, Analiza Si Interpretarea Datelor

VII.	CONCLUZIILE CERCETARII

Expansiunea stiintei si a tehnicii a dus la accelerarea continua a ritmului de viata. Acest fapt a adus consecinte directe asupra tinerei generatii care trebuie sa faca fata cerintelor actuale ale societatii. Noul ritm de viata care solicita oamenii intr-o masura tot mai intensa din punct de vedere social, cultural si profesional se rasfrange si asupra studentilor. Fata de acum douazeci de ani studentii sunt pusi in situatia de a face fata mult mai multor factori de stres. In trecut, cei care urmau cursurile unei facultati aveau posibilitatea de a-si dedica majoritatea timpului studiilor, iar costurile necesare absolvirii unei facultati erau mult mai scazute. In prezent, pe langa stresul academic si cel al obtinerii unui loc de munca viitor dupa terminarea studiilor, studentii se confrunta si cu presiunea unui loc de munca, necesar pentru a face fata studiilor din punct de vedere economic. Desi situatia studentilor din toata lumea se aseamana din foarte multe puncte de vedere (indiferent de tara de provenienta o parte de studenti sunt nevoiti sa munceasca in perioada facultatii pentru a se intretine), ceea ce ii diferentiaza este politica sociala statala. Spre exemplu, in SUA, studentii sunt incurajati de catre universitati sa presteze munci sezoniere, scopul fiind acela de a-i ajuta sa se integreze in colectivitate, universitatile fiind cele care asigura o parte din slujbe prin programe de dezvoltare sociala. Insa in societatea romaneasca lucrurile stau diferit. Desi studentii ro mani muncesc, fiindca altfel nu ar mai putea studia, statul are o alta atitudine fata de ei lipsa de sustinere. Astfel, in locul unei remuneratii suficiente pentru un nivel de trai decent, agentii economici ii platesc sub nivelul pietei in cele mai multe dintre cazuri. Desi tot mai multi rectori si profesori se plang de slaba pregatire a studentilor, de faptul ca nu sunt prezenti la cursuri, la seminarii, la laboratoare, putine sunt acele universitati care ofera studentilor lor, slujbe in cadrul campusurilor. Nici Ministerul Muncii, nici Minis terul Educatiei, dar nici universitatile nu stiu ce se intampla pe piata muncii studentesti, desi aceasta este o realitate cotidiana ce poate fi usor observata. Studiile recente arata ca in Romania studiaza in facultati aproximativ 780. 000 de tineri. Dintre acestia, se stie sigur faptul ca 1% provin din mediul rural, ceea ce inseamna ca veniturile lor si ale familiei sunt, in cel mai fericit caz, la nivelul mediu al salariului pe economie. De asemenea, se stie ca sunt finantate de catre stat aproximativ 1% din bursele sociale ale studentilor, ceea ce inseamna ca aproape 100. 000 de studenti de la stat provin din familii al caror venit este sub venitul minim pe economie. Motivatia alegerii temei a fost aceea de a evidentia care este situatia actuala a raportului dintre motivatia academica si stresul studentilor care muncesc (lucrarea se limiteaza la studentii Universitatii Transilvania, cu precadere cei de la profilul uman). (...)