I.	INTRODUCERE

II.	ASPECTE TEORETICE PRIVIND FAMILIILE DE REFUGIATI

II.1	Statutul De Refugiat. Familia De Refugiati

II.2	Caracteristici Generale Ale Copiilor Refugiati

II.3	Programe Pentru Integrarea Copiilor Refugiati In Societatea Romaneasca

II.4	Informatii Referitoare La Tarile De Origine

II.5	Jocul Si Limbajul

II.5.1

Jocul

II.5.2

Limbajul

II.5.3

Caracteristicile Prescolaritatii

II.5.4

Caracteristicile Scolaritatii Mici

III.	METODA DE CERCETARE

III.1

Obiectivele Cercetarii

III.2

Ipotezele Cercetarii

III.3

Metodele Utilizate

III.4

Materialele Folosite

III.5

Lotul De Subiecti

III.6

Procedura De Cercetare

IV.	PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR

IV.1	Prezentarea Datelor

IV.2	Interpretarea Rezultatelor

V.	CONCLUZII

VI.	BIBLIOGRAFIE

Toate tarile din lume au fost afectate la un moment dat de o criza legata de refugiati. Implicarea directa a unor state in razboaie a dus la dezradacinarea a milioane de oameni de-a lungul acestui secol. Alte tari, neatinse de haos in mod direct, au oferit ajutor si asistenta populatiilor stramutate. Rolurile au fost uneori, inversate. Dupa cele doua razboaie mondiale, Europa era principala sursa de refugiati insa, mai tarziu, ea a devenit o raza de speranta pentru alte persoane private de drepturi. In multe cazuri, vecinul de azi devine refugiatul de maine. Oamenii isi pierd caminul, locul de munca, comunitatea in care traiesc si, adesea din nefericire, familia. Ei nu reprezinta o amenintare, insa au nevoie de ajutor temporar, pana cand isi pot reface viata. Marea majoritate a acestor oameni doresc sa se intoarca acasa de indata ce situatia se normalizeaza, dar aceste cazuri sunt, din pacate, foarte rare. Insa, daca un refugiat ramane in locul sau de azil pentru un motiv sau altul, el poate deveni o resursa valoroasa pentru comunitatea respectiva. Printre marii oameni de afaceri, artisti, oameni de stiinta, politicieni vom regasi multi fosti refugiati. Timp de doi ani si jumatate m-am implicat ca voluntar in programele desfasurate special pentru copiii refugiati de catre Organizatia Salvati Copiii, fiind in apropierea imediata a refugiatilor, copii si adulti. in tot acest timp, am reusit sa stabilesc relatii stranse cu ei, bazate pe prietenie, incredere si respect reciproc. Viata din campul de refugiati, dramatismul din privirea si atitudinea copiilor, m-a determinat sa aloc mult timp si sa acord multa atentie muncii intreprinse cu scopul de a ii ajuta sa depaseasca experientele traumatizante prin care au trecut si sa se adapteze si integreze cat mai repede in societatea romana. Avand la baza experienta personala, ne-am propus sa investigam masura in care jocul favorizeaza dezvoltarea limbajului si a comunicarii la copiii refugiati, intrucat atat jocul cat si insusirea limbii tarii de azil constituie doua dintre nevoile fundamentale ale copiilor refugiati. De asemenea, lucrarea noastra isi propune sa realizeze o metoda practica care sa poata fi folosita cu usurinta de catre persoanele care se ocupa de copiii refugiati. Astfel, am formulat urmatoarele ipoteze: 1. Consideram ca jocurile speciale favorizeaza dezvoltarea comunicarii si a limbajului; 2. Presupunem ca exista o relatie de corespondenta intre nivelul comunicarii in limba romana si perioada desfasurarii jocului. Cercetarea a avut ca lot de subiecti 40 de copiii refugiati, cu varste cuprinse intre trei si zece ani, iar activitatile au fost desfasurate, timp de doua luni si jumatate, in mediul cu care erau obisnuiti copiii, adica in campul de refugiati. Rezultatele cercetarii, obtinute in urma aplicarii unui program de jocuri, observatiei si in urma discutiilor cu diferite persoane influente din viata copiilor, au confirmat ipotezele cercetarii, adica aplicarea programului de jocuri a dus (...)