I.	CONSECINTELE PSIHOLOGICE ALE AVORTULUI

I.1	Definirea Si Caracteristicile Stimei De Sine

I.2	Dimensiuni Ale Stimei De Sine In Cazul Femeilor Care Trec Prin Experienta Avortului

I.3	Particularitatile Sindromul Post - Avort

II.	ASPECTE PSIHODINAMICE DETERMINATE DE EXPERIENTA AVORTULUI

III.	PARTICULARITATILE SUFERINTEI DEPRESIVE

III.1

Actualitatea Depresiei

III.2

Particularitatile Depresiei Nevrotice Sau Psihogene

III.3

Caracteristicile Psihodinamice Si Psihopatologice Ale Persoanei Depresive

IV.	ABORDARI TERAPEUTICE ALE TULBURARILOR DEPRESIVE

V.	VALORILE PROMOVATE IN CADRUL ACESTUI STUDIU

V.1	Sanatatea Mentala Si Fizica

V.2	Readaptarea

V.3	Calitatea Vietii

VI.	METODOLOGIE

VI.1

Obiective

VI.2	Esantionare

VI.3

Ipoteze

VI.4	Desfasurarea Cercetarii

VI.5	Prezentarea Sinoptica A Probelor Utilizate

VI.6	Descrierea Probelor Psihologice Utilizate

VII.	PREZENTAREA ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

VII.1

Analiza Cantitativa Si Calitativa A Rezultatelor Obtinute In Cazul Ipotezei 1

VII.2

Analiza Cantitativa Si Calitativa A Rezultatelor Obtinute In Cazul Ipotezei 2

VII.3

Analiza Cantitativa Si Calitativa A Rezultatelor Obtinute In Cazul Ipotezei 3

VII.4

Analiza Cantitativa Si Calitativa A Rezultatelor Obtinuta In Cadrul Ipotezei 4

VIII.	CONCLUZII

IX.	POSIBILE APLICATII ALE STUDIULUI

X.	LIMITELE STUDIULUI

XI.	BIBLIOGRAFIE

XII.	ANEXE

Stima de sine este definita ca fiind,, distanta imaginara existenta intre imaginea de sine si idealul de sine, distanta traita in plan afectiv si, mai ales, in functie de gradul de constientizare, la grade de intensitate si polaritate diferite (Dictionar de psihologie, 2000). Stima de sine este o componenta a schemei cognitive referitoare la sine, si poate fi definita in mai multe moduri. Rosenberg defineste stima de sine ca o evaluare globala a propriei persoane. Dupa alti autori stima de sine este determinata de combinatia dintre evaluarea propriei valori si abilitati de a atinge scopurile dorite, cu sentimentele rezultate din procesele de evaluare. Stima de sine poate fi definita ca fiind o structura ierarhica, aceasta idee putand explica contradictia aparuta uneori intre un nivel crescut al stimei de sine in anumite situatii si un nivel scazut al stimei de sine in alte situatii. Stima de sine este un concept cheie in diverse discipline ale psihologiei: personalitatii, clinica, sociala, a dezvoltarii, a sanatatii. Formarea, mentinerea sau diminuarea stimei de sine este influentata de parinti, profesori si de reusitele fiecarui subiect uman. Se formeaza, mentine si opereaza la nivelul propriului Eu (Macsinga, 2000), printr-o serie de mecanisme de evitare si compensare, motivatii corespunzatoare si rezistente (Macsinga-Vucea, Crasovan 1999) fiind o dimensiune fundamentala pentru echilibrul, adaptarea si reusita subiectului uman, aflat intr-o permanenta lupta pentru mentinerea si consolidarea ei. Aceasta lupta continua, pentru stima de sine, reprezinta o stare de normalitate (Vocabular de psihanaliza, 1994), ce corespunde unei trebuinte primare a omului secolului XX :  ,, sentimentul demnitatii personale fiecare subiect vrea sa fie placut, util si valorificat la cele mai inalte cote - Rogers, 1961 (Crasovan, Macsinga-Vucea, 1999). O alta caracteristica definitorie si necesara a stimei de sine este necesitatea sa fie relativ stabila si consistenta de-a lungul timpului, deoarece reprezinta o apreciere globala, generala, pe care fiecare individ o are fata de sine. La fel ca si personalitatea, stima de sine, fiind o dimensiune a personalitatii subiectului uman este dinamica ea putand creste sau diminua prin starile de confort sau de disconfort generate de situatiile existentiale. Caracteristicile cognitiilor si sentimentele despre sine sunt un rezultat al experientelor anterioare, in care succesul sau esecul implinirii scopurilor si sarcinilor propuse au un rol determinant. Cognitiile si sentimentele despre sine stimuleaza persoana sa se comporte in maniera care ii permite sa-si intareasca imaginea de sine. Se distig doua componente ale stimei de sine : 1. stima de sine exterioara (evaluativa) reprezentata de sentimente temporare rezultate ale,, privirii sinelui (introspectia), care variaza in functie de situatii, roluri, feed-back-uri, evenimente si aprecieri facute de catre altii. 2. aprecierea generala a meritelor sau lipsei acestora care apare (...)