I.	STABILIREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE CORPULUI NAVEI SI VERIFICAREA LOR

I.1	Stabilirea Caracteristicilor Principale Ale Corpului Navei

I.2	Verificarea Caracteristicilor Principale Ale Corpului Navei

II.	ALEGEREA FORMELOR SI INTOCMIREA PLANULUI DE FORME

III.	CALCULUL CURBELOR HIDROSTATICE SI AL CURBELOR BONJEAN

III.1

Consideratii Generale

III.2

Calculul Parametrilor Necesari La Trasarea Diagramei De Carene Drepte Cu Ajutorul Metodei Trapezelor

III.2.1

Determinarea Ariei Unei Plutiri "J"

III.2.2

Determinarea Ariilor Portiunilor De Cuple Situate Sub Linia Plutirii "M"

III.2.3

Determinarea Volumului De Carena

III.2.4

Determinarea Coordonatelor Centrelor Plutirilor

III.2.5

Determinarea Coordonatelor Centrelor De Carena Corespunzatoare Plutirilor Considerate

III.2.6

Determinarea Volumurilor De Carena Si Deplasamentelor Corespunzatoare Plutirilor Considerate

III.2.7

Determinarea Momentelor De Inertie Ale Plutirilor Fata De Axele Longitudinale Si Transversale Ale Sistemului De Axe

III.2.8

Determinarea Razelor Metacentrice Corespunzatoare Plutirilor Considerate

III.3

Scara Bonjean

III.3.1

Consideratii Generale

III.3.2

Calculele Necesare Trasarii Scarii Bonjean

IV.	DESCRIEREA GENERALA A CONSTRUCTIEI CORPULUI NAVEI

IV.1	Destinatia Navei

IV.2	Tipul Navei

IV.2.1

Dimensiuni Principale

IV.2.2

Deadweight

IV.2.3

Capacitatea De Incarcare

IV.2.4

Capacitatea Tancurile De Balast, Combustibil Si Apa

IV.3	Motor Principal

IV.3.1

Raza De Actiune

IV.3.2

Viteza

IV.4	Clasificarea Navei

IV.5	Constructia Corpului Navei

IV.5.1

Sistemul De Osatura

IV.5.2

Materiale

IV.5.3

Dublu Fund

IV.5.4

Pereti Transversali Etansi Principali

IV.5.5

Peretii Longitudinali Ai Tancurilor Sub Punte

IV.5.6

Pereti Longitudinali In Compartimentul Masini

IV.5.7

Pereti Despartitori Din Otel

IV.5.8

Bordaj, Centura, Parapet Si Nari De Ancora

IV.5.9

Punti Si Interpunti

IV.5.9.1

Puntea Principala

IV.5.9.2

Ramele Gurilor De Magazii

IV.5.9.3

Punti Intermediare

IV.5.10

Structura Pupa

IV.5.10.1

Structura Prova

IV.5.11

Suprastructuri Si Rufuri

IV.5.11.1

Teuga

IV.5.11.2

Suprastructura Pupa

IV.5.11.3

Cos Fum

IV.5.11.4

Intarituri Suplimentare

IV.5.12

Scari De Pescaj Si Marci De Bord Liber

IV.5.13

Amenajari Interioare

IV.5.13.1

Mobilier

IV.5.13.2

Accesorii De Corp Si Suprastructura

IV.5.13.2.1

Usi Metalice

IV.5.13.2.2

Usi De Clasa

IV.5.13.2.3

Ferestre Si Hublouri

IV.5.13.3

Izolatii Si Captuseli

IV.5.13.3.1

Izolatii

IV.5.13.3.2

Acoperiri Punti

IV.5.13.3.3

Captuseli Pereti Si Plafoane

IV.5.14

Protectia Anticoroziva

IV.5.14.1

Piturarea

IV.5.14.2

Protectia Catodica

IV.5.14.3

Cimentarea

IV.5.15

Instalatii De Punte Si Corp

IV.5.15.1

Instalatia De Ancorare

IV.5.15.2

Instalatia De Legare Si Remorcare

IV.5.15.3

Instalatia De Greement Si Lumini

IV.5.15.4

Instalatia De Ridicare Cu Macarale

IV.5.15.5

Instalatia De Balast - Santina

IV.5.15.6

Instalatia De Ambarcat Si Transfer Combustibil

IV.5.15.7

Instalatia De Stins Incendiul Cu Apa

IV.5.15.8

Instalatia De Stins Incendiul Cu Co2

IV.5.15.9

Instalatia De Stins Incendiul Cu Abur, Aburire Si Spalare Tancuri

IV.5.15.10

Instalatia De Alimentare Cu Apa Potabila, Apa Tehnica Si Apa De Mare A Tuturor Consumatorilor De Pe Nava

IV.5.15.11

Instalatia De Ventilare Magazii

IV.5.15.12

Instalatia De Abur Serviciu

IV.5.15.13

Instalatia De Aer Conditionat

IV.5.15.14

Instalatia De Guvernare

IV.5.15.15

Instalatia De Salvare

IV.5.15.16

Instalatia De Manevra Scara De Bord

IV.5.15.17

Instalatia De Scurgeri De Pe Puntile Deschise

IV.5.15.18

Instalatia De Scurgeri Condens

IV.5.16

Instalatia De Propulsie

IV.5.16.1

Instalatii Din Compartimentul Masini

IV.5.16.1.1

Diesel - Generatoarele

IV.5.16.1.2

Diesel - Generatorul De Avarie

IV.5.16.1.3

Diesel - Generatorul De Stationare

IV.5.16.1.4

Instalatia De Racire Cu Apa Dulce

IV.5.16.1.5

Instalatia De Racire Cu Apa De Mare

IV.5.16.1.6

Instalatia De Combustibil

IV.5.16.1.7

Instalatia De Ungere

IV.5.16.1.8

Instalatia De Aer Comprimat

IV.5.16.1.9

Instalatia De Evacuare Gaze

IV.5.16.1.10

Instalatia De Ventilatie A Compartimentului Masini

IV.5.16.1.11

Comanda La Distanta A Motorului Principal

IV.5.16.2

Linia De Arbori

IV.5.16.3

Instalatia Caldarinelor

IV.5.17

Instalatia Electrica

IV.5.17.1

Instalatii De Forta. Surse De Energie. Generatoare Electrice Principale

IV.5.17.2

Transformatoare

IV.5.17.3

Baterii De Acumulatoare

IV.5.17.4

Tablouri Electrice Si Pupitre

IV.5.17.5

Cabluri Electrice

IV.5.17.6

Instalatia De Iluminat

IV.5.18

Instalatia Electrocomunicari, Semnalizari Si Indicatoare

IV.5.18.1

Instalatia Telefoane Fara Baterii

IV.5.18.2

Instalatia De Telefoane Automata

IV.5.19

Instalatii De Electronavigatie

IV.5.20

Instalatia De Radiocomunicatii

V.	COMPARTIMENTAREA NAVEI

V.1	Compartimentarea Navei

V.2	Evaluarea Eficientei Compartimentarii

VI.	INSTALATII DE PUNTE, CORP SI DE MASINI

VI.1	Instalatia De Ancorare

VI.1.1

Generalitati

VI.1.2

Breviar De Calcul

VI.1.3

Calculul Particularizat Al Instalatiei

VI.2	Instalatia De Ungere A Motorului Principal

VI.2.1

Generalitati

VI.2.2

Breviar De Calcul

VI.2.3

Calculul Particularizat Al Instalatiei

VI.3	Instalatia De Ventilatie

VI.3.1

Generalitati

VI.3.2

Breviar De Calcul

VI.3.3

Calculul Particularizat Al Instalatiei

VII.	BIBLIOGRAFIE

T = 12, 09 m 1. 2. Verificarea caracteristicilor principale ale corpului navei Domeniile de variatie ale rapoartelor dintre valorile diferitelor caracteristici principale ale corpurilor de nava de dimensiuni medii, obtinute pe cale statistica, se inscriu in anumite limite. Acestea sunt: Pentru navele maritime cu zona de navigatie nelimitata, R. N. R. prevede Pentru nava de proiectat, rapoartele considerate au valorile: Se observa ca valorile rapoartelor se incadreaza in domeniile de variatie indicate. In literatura de specialitate sunt indicate[1] valorile uzuale pentru coeficientii de finete corespunzatori carenelor diferitelor tipuri de nave. Astfel, pentru navele medii, se gasesc valorile: Pentru nava de proiectat, coeficientii de finete indicati inregistreaza urmatoarele valori: Capitolul 2 Alegerea formelor si intocmirea planului de forme La trasarea planului de forme al navei de proiectat se va utiliza metoda derivarii cu un coeficient k, plecand de la planul de forme al unei nave vrachier de 55000 tdw. Aceasta nava prezinta urmatoarele caracteristici principale: Δr = 55000 tdw Lmax r=221, 4 m LCWL r=207, 83 m Lpp r=203, 26 m Bxr = 31, 5 m Dr = 17, 8 m Tr = 12, 6 m Existand diferente intre dimensiunile principale ale corpurilor celor doua nave de referinta si de proiectat se vor calcula coeficientii de derivare corespunzatori: pentru dimensiunile longitudinale: pentru dimensiunile transversale: pentru dimensiunile verticale: Se poate astfel determina si valoarea Lpp pentru nava de proiectat: Se va putea trasa in consecinta planul de forme al navei de proiectat plecand de la cel al navei de referinta, cunoscand valorile coeficientilor de derivare ai diferitelor tipuri de dimensiuni. Putem intocmi planul de forme in conformitate cu una din scarile de reprezentare standardizate: 1: 1, 1: 5, 1: 10, 1: 20, 1: 25, 1: 50, 1: 100, 1: 200. -scara de reprezentare ce va fi utilizata la trasarea planului de forme este 1: 200. Reprezentarea geometrica a corpului teoretic al navei obtinuta prin sectionarea acestuia cu un sistem de trei plane ortogonale denumite astfel: constituie planul de forme -planul diametral (sectioneaza nava simetric longitudinal); -planul transversal al cuplului maestru (sectioneaza nava in dreptul cuplului maestru); -planul plutirii (coincide cu planul suprafetei libere a apei linistite la linia de vara de plina incarcare). Utilizam si planul de baza al navei in scopul obtinerii de proiectii auxiliare, pe langa planul orizontal de sectionare al plutirii. Se numeste cuplu maestru sectiunea transversala a navei, de arie maxima. Planul cuplului maestru va fi planul ce va sectiona nava transversal in dreptul cuplului maestru. Se numeste plan de baza planul paralel cu suprafata libera a apei si care contine punctul de intersectie inferior al planelor diametral si al cuplului maestru. In urma proiectarii corpului navei pe cele trei plane mai sus amintite, vor rezulta trei proiectii denumite, respectiv: longitudinal, transversal (...)