I.	TEMA DE PROIECTARE

II.	JUSTIFUCAREA TEMEI PROIECTULUI, A SOLUTIILOR SI METODELOR DE CALCUL ALESE

III.	PROPRIETATILE FIZICE ALE COMPONENTILOR AMESTECULUI. DATE DE ECHILIBRU LICHID - VAPORI

IV.	DIMENSIONAREA TEHNOLOGICA A COLOANEI DE RECTIFICARE

IV.1	Bilantul De Material Al Coloanei De Rectificare

IV.2	Determinarea Numarului De Talere Reale

IV.2.1

Calculul Refluxului Minim Si A Numarului Minim De Talere

IV.2.2

Calculul Refluxului Optim

IV.2.3

Determinarea Grafica Si Analitica A Numarului De Talere Teoretice

IV.2.4

Calculul Diametrului Coloanei Si Calculul Hidrodinamic Al Talerului

IV.2.5

Calculul Coeficientilor Partiali De Transfer De Masa

IV.2.6

Determinarea Grafica Si Analitica A Numarului De Talere Reale

IV.3	Calculul Mecanic Sumar Al Coloanei De Rectificare

IV.4	Elemente De Automatizare

V.	DIMENSIONAREA TEHNOLOGICA A SCHIMBATORULUI DE CALDURA

V.1	Bilant Termic Al Schimbatorului

V.2	Predimensionarea Schimbatorului

V.3	Verificarea Ariei De Transfer Termic A Schimbatorului

V.4	Calculul Mecanic Sumar Si Calculul Hidrodinamic Al Schimbatorului

V.5	Predimensionarea Celorlalte Schimbatoare Din Instalatie

VI.	BIBLIOGRAFIE

VII.	MATERIAL GRAFIC

VII.1

Schema Coloanei De Rectificare

VII.2

Desen La Scara Al Preschimbatorului De Caldura

VIII.	BIBLIOGRAFIE

Intr-o instalatie de proiectare a alcoolului etilic absolut cu o capacitate de 1800+10n kg/zi. Solutia fermentata cu continut de 0. 05+0. 001n kg alcool/kg apa este supusa rectificari intr-o coloana cu talere in vederea obtinerii unui amestec cu un continut de 66% alcool procente de masa. Rezidul nu trebuie sa contina mai mult de 1% procente molare alcool. Distilatul acestei coloane este trimis apoi la o coloana de rectificare in cederea obtinerii alcoolului etilic absolut. Aceasta soluitie tehnica este preferata deoarece alcoolul formeaza cu apa un azeotrop si soluita obtinuta in prima coloana are o concentratie suficient de ridicata incat aceasta sa poata fi comrcializata ca atare. Solutia alcoolica provenita din fermentator are temperatura 580C. La intrarea in coloana de rectificare starea termica a alimentarii este q=1. Se cere sa se dimensioneze racitorul de distilat (RD) daca racitorul de reziduu (RW) daca n este par, precum si coloana de rectificare cu talere. De asemenea se vor predimensiona toate utilajele de schimb termic aferente coloanei. Racirea se face cu apa recirculata provenita de la turnurile de racire cu temperatura de intrare de 280C si temperatura de iesire de380C. Incalzirea se face cu abur saturatde 2atm. Presiunea la varful coloanei este 790mmHg si in reziduu 820mmHg. Distilatul si rezidul se raceste pana la temperatura de 400C. Justificarea temei de proiect, a solutiilor si metodelor de calcul alese Scopul principal urmarit in cazul acestui paragraf este acela de a estima pretul de cost al fabricatiei. In calculul valorii investitiei se introduc urmatoarele consideratii: - valoarea lucrarilor de montaj se exprima ca fractie din valoarea aparatelor; - valoarea lucrarilor de constructie se considera ca fractie din suma valorii aparatelor si a montajului acestora; - valoarea instalatiei electrice si de automatizare si control este legata prin proportionalitate cu suma valorii aparatelor, montajului si constructiei. Datele din tabelul 2. 1. permit estimarea valorii utilajelor folosite in fabricatie creand astfel baza aprecierii costului investitiei; trebuie avut in vedere ca in fixarea pretului fiecarui utilaj pretul unitar folosit este la nivelul actual si are de asemenea gradul de precizie al acestuia. Tabel 2. 1. Determinarea valorii utilajelor folosite in fabricatie Hidroliza enzimatica a amidonului din cereale si cartofi au aplicatii intinse in fabricarea alcoolului si a berii. Ambele fabricatii sunt inrudite, diferenta fiind aceea ca in cazul berii materia prima de la care se pleaca este orzul. In ambele fabricatii se zaharifica intai amidonul din cereale sau cartofi cu amilaza de regula din orz incoltit. Temperatura optima a acestei operatii este 55 650C, iar durata 20 minute. Se obtine 70 80% maltoza si 20 30% dextrina. In cazul fabricarii berii, solutia astfel obtinuta se incalzeste (dupa adaugarea hameiului si filtrarea partilor insolubile) la 800C sau mai sus distrugandu-se astfel amilaza; berea rezultata contine deci (...)