I.	STADIUL ACTUAL PE PLAN INTERNATIONAL AL CERCETARILOR PRIVIND INFLUENTA ADITIVILOR POLIMERICI LA CURGEREA LICHIDELOR PRIN CONDUCTE CILINDRICE CU SECTIUNE TRANSVERSALA CIRCULARA

I.1	Scurt Istoric Privind Cercetarile Efectuate In Domeniul Aditivarii Cu Polimeri La Lichide Si Unele Rezultate Obtinute In Acest Sens

I.2	Aplicatii Practice Ale Fenomenului De Reducere A Frecarii La Curgerea Lichidelor Aditivate Cu Solutii Diluate De Polimeri

I.2.1

Retele Industriale De Apa

I.2.2

Sisteme De Canalizare

I.2.3

Retele De Termoficare

I.2.4

Sisteme Hidroenergetice

I.2.5

Sisteme De Irigatii

I.2.6

Instalatii De Stingere A Incendiilor

I.2.7

Reducerea Pierderilor De Presiune Cu Ajutorul Aditivilor La Alte Lichide Decat Apa. Considerente Privind Descoperirea Fenomenului De Aditivare

I.2.8

Alte Aplicatii In Tehnica

I.3	Clase De Solutii Utilizate In Cadrul Experimentelor

I.3.1

Solutii Diluate De Polimeri

I.3.2

Comportarea Nenewtoniana A Fluidelor Aditivate Cu Polimeri

I.3.3

Plasticitatea

I.3.4

Pseudoplasticitatea

I.3.5

Modele Reologice Pseudoplastice

I.3.6

Efectul Aditivilor Polimerici Asupra Curgerii Turbulente A Fluidelor

I.3.7

Reducerea Coeficientului De Frecare La Curgerea Turbulenta A Fluidelor Prin Conducte

II.	CONCLUZII SI REZULTATE OBTINUTE IN URMA CERCETARILOR EFECTUATE IN ROMANIA

II.1	Reologia Aditivilor Polimerici

II.2	Instalatii De Stins Incendii - Hidranti De Incendiu Exteriori Si Interiori

II.2.1

Introducere

II.2.2

Descrierea Instalatiei Experimentale

II.2.3

Aparate De Masura Utilizate

II.2.4

Tehnica Masuratorilor Si Relatii De Calcul

II.2.5

Rezultatele Masuratorilor

II.2.5.1

Introducere

II.2.5.2

Reducerea Pierderilor De Presiune

II.2.5.3

Influenta Aditivilor Asupra Debitului De Apa Si Asupra Lungimii Jetului

III.	MISCAREA LAMINARA INTR - O CONDUCTA CIRCULARA ORIZONTALA

III.1

Problema Hagen - Poisseuille

IV.	MISCAREA LICHIDELOR LA NUMERE REYNOLDS CUPRINSE INTRE 2300. . . 4000 (10000)

IV.1	Caracteristica Energetica. Considerente Asupra Corelatiei Intre Miscarea Laminara Si Cea Turbulenta

IV.2	Numarul Lui Reynolds

V.	TEORIA AMESTECULUI TURBULENT

V.1	Analogia Lui Bahmetev

V.2	Calculul Efortului Tangential In Miscarea Turbulenta

V.3	Caracteristicile Miscarii Turbulente

V.3.1

Descompunerea Reynolds

V.3.2

Ecuatiile De Miscare Ale Fluidelor Reale In Miscare Turbulenta( Ecuatiile Lui Reynolds)

VI.	EVALUAREA PIERDERILOR

VI.1	Evaluarea Pierderilor De Presiune In Conditii Specificate

VI.1.1

Evaluarea Pierderilor Liniare De Presiune

VI.1.2

Evaluarea Pierderilor Locale De Presiune

VI.2	Consideratii Privind Variatia U, Q Si P Intr - O Conducta Circulara Dreapta

VII.	APLICATIE - CALCULUL DE FORTE SI MIJLOACE LA DEPOZITUL CENTRAL

VII.1

Date Generale Despre Obiectiv

VII.2

Calculul De Forte Si Mijloace La Depozitul Central

VII.3

Planul Organizarii Si Desfasurarii Aplicatiei Tactice Cu Trupe La S. C. Antilopa S. A.

VIII.	CALCULUL PIERDERILOR

VIII.1

Calculul Pierderilor De Presiune Printr - Un Dispozitiv De Interventie

VIII.1.1

Calculul Pierderilor Liniare De Presiune

VIII.1.2

Calculul Pierderilor Locale De Presiune

VIII.1.3

Calculul Pierderilor Totale De Presiune

VIII.2

Reactia Variatiei Parametrului P In Teava De Refulare

IX.	BIBLIOGRAFIE

X.	ANEXE

al cercetarilor privind influenta aditivilor polimerici la curgerea lichidelor prin conducte cilindrice cu sectiune transversala circulara Scurt istoric privind cercetarile efectuate in domeniul aditivarii cu polimeri la lichide si unele rezultate obtinute in acest sens In contextul actualei crize energetice mondiale, reducerea consumului de energie constituie o problema vitala pentru dezvoltarea economica si sociala prezenta si in perspectiva. Acest fapt a condus la intensificarea rapida si considerabila a cercetarilor privind metodele de micsorare a consumului energetic, intre care, introducerea aditivilor pentru reducerea pierderilor de presiune, la curgerea lichidelor reprezinta o preocupare tehnica remarcabila in ultimele patru decenii. Fenomenul fizic a fost descoperit de catre englezul B. A. Toms [1], primele rezultate fiind publicate de acesta in anul 1948. Acest fenomen consta in reducerea eforturilor tangentiale de frecare la curgerea prin conducte a lichidelor, care contin in cota parte o anumita concentratie cu ordinul ppm de polimeri, avand drept consecinta micsorarea pierderilor de presiune. Cercetari sistematice privind influenta aditivilor asupra pierderilor de presiune au inceput practic dupa anul 1965. Este de remarcat faptul ca, referitor la efectul Toms, pana in anul 1961 se cunostea de existenta a 33 de lucrari, in perioada 1962 - 1965 au fost cercetate, prelucrate si redactate un numar de 95 de lucrari. Pana in anul 1976 se publicasera peste 1000 de lucrari avand un caracter teoretic, experimental sau aplicativ [2, 3]; in prezent se apreciaza ca numarul lucrarilor a depasit ordinul 104. Prima lucrare care contine observatii experimentale privind reducerea pierderilor de presiune la curgerea lichidelor prin conducte cilindrice a fost prezentata de Toms la primul Congres International de Reologie, Olanda in anul 1948, care studiind degradarea mecanica a solutiilor de polimeri, la curgerea prin conducte cilindrice, a determinat ca acestea necesita un gradient de presiune mai mic decat solventul pur pentru a se obtine aceeasi viteza de curgere. Determinarile experimentale ale acestuia dateaza din anul 1946. Exemple particulare privind reducerea frecarii la curgerea fluidelor prin conducte, generata de existenta unor cantitati mici din alte substante sunt intalnite anterior. In anul 1883, s-a inregistrat o marire a vitezei de curgere a apei, in raurile cu continut de mal. De asemenea, Hele-Shaw, studiind in anul 1897 frecarea de suprafata la animalele marine, a incercat sa simuleze fenomenul de alunecare datorat secretiei vascoase, adaugand in apa secretie biliara cu un grad ridicat de prospetime, obtinand astfel o reducere a rezistentei de curgere. In perioada celui de-al doilea razboi mondial, Mysels a observat ca pierderile de presiune la curgerea prin conducte a benzinei, in care s-a adaugat napalm (substanta tensioactiva), sunt mult mai mici comparativ cu benzina neaditivata, procedeu care, a fost dealtfel, brevetat in anul (...)