I.	STAREA DE SANATATE SI ROLUL ALIMENTATIEI IN DETERMINAREA EI

I.1	Starea De Nutritii Si Factorii Care O Influenteaza

I.2	Caracterizarea Starii De Nutritie

I.3	Examenele Somatometrice

I.4	Examene Clinice

I.5	Examene De Laborator

I.6	Indicatori De Sanatate Publica In Relatie Cu Alimentatia

II.	TREBUINTE CALNICE SI NUTRITIVE ALE OMULUI

II.1	Trebuintele Calorice

II.2	Influentele In Nutrine

II.2.1

Necesarul De Proteine

II.2.1.1

Rolul Proteinelor

II.2.1.2

Calitatea Proteinelor Alimentare

II.2.1.3

Ratia De Proteine

II.2.2

Necesarul De Glucide Si Lipide

II.2.2.1

Rolul Lipidelor Si Glucidelor

II.2.2.2

Ratia De Glucide Si Lipide

II.2.3

Trebuintele In Elemente Minerale

II.2.3.1

Calciul, Fosforul Si Magneziul

II.2.3.2

Sodiul, Potasiul Si Clorul

II.2.3.3

Fierul, Cuprul Si Cobaltul

II.2.3.4

Iodul Si Fluorul

II.2.3.5

Alte Oligoelemente

II.2.4

Trebuintele In Vitamine

II.2.4.1

Vitaminele Liposolubile

III.	VALOARE NUTRITIVA A ALIMENTELOR

III.1

Laptele Si Derivatele Lactate

III.2

Carnea Si Pestele Si Produselor

III.3

Ouale

III.4

Legumele Si Fructele Si Derivatele Lor

III.5

Cereale Si Leguminoase Uscate Si Derivatele Lor

III.6

Alimente Zaharoase

III.7

Grasimile Alimentare

III.8

Bauturile

IV.	CAPACITATEA SI RANDAMENTUL IN MUNCA

V.	IPOTEZA DE LUCRU

VI.	MATERIALE SI METODE

VI.1	Studiul Alimentatiei Studentilor

VI.1.1

Ancheta Alimentara Statistica

VI.1.2

Studiul Alimentatiei Studentilor In Cei Doi Ani Ai Cercetarii

VI.2	Nvestigarea Starii De Sanatate A Studentilor Prin Ancheta De Simptome

VI.3	Investigarea Capacitatii De Munca

VI.3.1

Perceperea Subiectiva A Oboselii

VI.3.2

Promovarea Examenelor In Sesiune

VI.3.3

Media Generala Analitica

VII.	REZULTATE SI DISCUTII

VII.1

Investigarea Alimentatiei

VII.1.1

Rezultatele Din Primul An Al Cercetarilor

VII.1.1.1

Tipuri De Alimente

VII.1.1.2

Ratia Calorica

VII.1.1.3

Ratia De Nutrine

VII.1.2

Rezultatele Din Al Doilea An Al Cercetarii

VII.1.2.1

Tipuri De Alimente

VII.1.2.2

Ratia Calorica

VII.1.2.3

Ratia De Nutrine

VII.2

Studiul Starii De Sanatate Prin Anchete De Simptome

VII.2.1

Rezultatele Din Primul An Al Investigatiilor. Starea De Sanatate Subiectiva

VII.2.2

Rezultate Din Al Doilea An Al Cercetarii

VII.3

Investigarea Capacitatii De Munca

VII.3.1

Perceptia Senzatiei De Oboseala

VII.3.1.1

In Primul An Al Cercetarii

VII.3.1.2

In Al Doilea An Al Cercetarii

VII.3.2

Situatia Starii Generale Percepute

VII.3.2.1

Anul Intai Al Cercetarii

VII.3.2.2

In Al Doilea An Al Cercetarii

VII.3.3

Promovarea Examenelor In Sesiune

VII.3.3.1

In Primul An Al Cercetarii

VII.3.3.2

In Al Doilea Al Cercetarii

VII.3.4

Media Generala Anuala

VII.3.4.1

In Primul An Al Cercetarii

VII.3.4.2

In Al Doilea An Al Cercetarii

VIII.	CONCLUZII

IX.	BIBLIOGRAFIE

Starea de nutritie constituie ansamblul unor caracteristici morfofunctionale ale unui individ sau ale unei colectivitati, care sunt influentate de numerosi factori, dar in primul rand de alimentatie. Cand aportul de material plastic, energetic si catalitic este adecvat nevoilor organismului, alimentatia asigura o stare de nutritie buna, si constituie un mijloc eficient de pastrare si promovare a sanatatii. Dimpotriva cand alimentatia este dezechilibrata sub aspect calitativ sau cantitativ, apar o serie de modificari ale starii de nutritie, care se reflecta pe plan biochimic, clinic sau in morbiditatea colectivitatii. Studiul starii de nutritie a unei colectivitati poate informa deci asupra conditiilor de alimentatie si a starii de sanatate a populatiei. Alimentatia colectivitatilor este influentata de numerosi factori economici, sociali, geografici, etc. Astfel, nivelul productiei de alimente, accesibilitatea populatiei la produsele alimentare (pretul de cost, veniturile populatiei), nivelul cultural (superstitiile, credintele religioase, tabu, etc. ), obiceiuri alimentare (sortimente fata de care se manifesta retinere sau care sunt consumate in exces, modalitatile de prelucrare defectuoasa, etc. ), interventia unor calamitati sociale (crize, razboaie, etc. ) sau naturale (seceta, inundatii, invazii de insecte, rozatoare, epizootii, etc. ) factori climatici, etc. Pentru o interpretare corecta a fenomenelor depistate se recomanda, deci, ca cercetarile de nutritie sa fie precedate si completate cu informatii privind situatia geografica si a regiunii in care se gaseste colectivitatea, caracteristicile economice, sociale, culturale antropologice ale populatiei, prezenta unor factori nocivi, starea de sanatate a populatiei etc. O atentie deosebita, se da posibilitatii efectuarii unor investigatii privind alimentatia populatiei. Rezultatele obtinute prin cercetarea concomitenta a alimentatiei si starii de nutritie au o valoare deosebita, deoarece, pe de o parte fac cunoscute eventualele abateri in comparatie cu normativele, fundamentandu-se astfel masuri pentru echilibrarea regimului, iar pe de alta parte, permit stabilirea unor relatii intre aportul alimentar si starea de sanatate, apreciata dupa criterii clinice si biochimice. Intrucat cercetarile de nutritie se adreseaza unor mase largi de oameni, pentru atingerea obiectivelor propuse este necesara stabilirea si mentinerea contactului cu organele administrative, precum si asigurarea cooperarii populatiei printr-o munca sustinuta de educatie sanitara. In programarea activitatii, trebuie sa se tina seama de anumite conditii sezoniere (ploi, campanii agricole, sarbatori, etc. ). Trebuie asigurate materiale de lucru (fise, instrumente verificate, reactivi, etc. ) si spatiul necesar desfasurarii activitatii (sala de consultatii, laborator, depozit, etc). In cercetarea starii de nutritie se aplica metoda epidemiologica de studiu. Ancheta poate fi aplicata longitudinal, urmarind evolutia in timp a indicatorilor (...)