I.	INTRODUCERE

I.1	Motivatia Temei Alese

II.	CADRUL TEORETIC

II.1	Schizofrenia, Prezentare De Ansamblu

II.2	Subtipuri De Schizofrenie

II.3	Trasaturi Clinice

II.3.1

Sindromul Acut

II.3.2

Sindromul Cronic

II.4	Schizofrenia Reziduala

II.4.1

Schizofrenia Reziduala In Perspectiva Icd - 10 Si Dsm - Iv - Tr

II.4.2

Disfunctiile Din Cadrul Sindromului Deficitar Din Schizofrenia Residuala

II.5	Problematica Eului

II.5.1

Abordarea Jungiana

II.5.2

Abordarea Freudiana

II.5.3

Concluzie

II.6	Evaluarea Psihologica

II.6.1

Evaluarea Psihologica In Cadrul Clinic

II.6.2

Instrumentul Psihologic

II.6.3

Investigatii Psihologice Specifice Schizofreniei

III.	OBIECTIVELE SI IPOTEZELE CERCETARII

IV.	METODOLOGIA CERCETARII

IV.1	Justificarea Testelor Folosite

IV.2	Descrierea Testelor Folsite

IV.2.1

Chestionarul R. I. S. C.

IV.2.2

Testul De Atentie Toulouse - Pieron

IV.2.3

Testul Szondi

IV.2.4

Testul Asociativ Verbal

IV.3	Prezentarea Subiectilor

IV.3.1

Subiectul M. O.

IV.3.2

Subiectul A. F.

IV.4	Probleme Care Apar In Evaluarea Pacientului Cu Schizofrenie

IV.4.1

Cadru Fizic

IV.4.2

Cadru Temporal

IV.4.3

Cadrul Aliantei De Interventie

IV.4.4

Cadrul Deontologic

V.	REZULTATELE CERCETARII

V.1	Prezentarea Datelor

V.2	Interpretarea Datelor

VI.	CONCLUZII SI IMPLICATII

VII.	BIBLIOGRAFIE

VIII.	ANEXE

Shizofrenia este o boala foarte severa, atat dinn perspectiva pacientului, a carui calitate a vietii este afectata major, caracterizata prin pierderea independentei, a productivitatii si a stimei de sine, cat si a familiei si a intregului palier social cu care intra in legatura pacientul, tocmai datorita capacitatilor intelectuale si a afectivitatii afectate. Speranta de viata intr-o asemenea tulburare este scazuta, suicidul variind de la 20 25 si pana la 50 de ori mai frecvent decat la alte tipuri de tulburari psihice. Perspectiva suicidului in acest caz este sumbra deoarece circa 40% dintre cei diagnosticati cu o forma sau alta de schizofrenie incearca cel putin o data, iar un procent de 10% pana la 20% chiar reusesc. Evolutia in zilele noastre, in termeni statistici, asupra unei asemenea boli precum schizofrenia este de: 20% recuperari, 70% recaderi si 10% afectare severa. Datele oferite mai sus, au rolul de a sublinia gravitatea unei asfel de boli si de a oferi pacientului maximum de perspective in vederea unei recuperari si reintegrari sociale cat mai optime posibil. Cel care poarta in cea mai mare masura responsabilitatea recuperarii unui pacient cu schizofrenie este doctorul psihiatru, cel care-i ofera tratament medicamentos in primul rand, iar apoi are un rol pretios in stabilirea aprecierilor cantitative ale tulburarilor specifice de comportament ca baza pentru planificarea si evaluarea reabilitarii sociale. Lucrarea de fata are rolul de a evidentia si studia rolul evaluarii psihologice de catre psihologul clinician a pacientului cu schizofrenie in perspectiva sustinerii medicului psihiatru in oferirea unei cat mai adecvate baze de tratament medicamentos, dar si a unei recuperari psihoterapeutice adecvate, toate avand la un loc ca rezultat o reintegrare sociala cat mai armonioasa cu putinta. Consider ca experienta clinica practica este un punct de reper de o mare valoare in experienta oricarui psiholog, mai ales al unui viitor psiholog. In pofida unor lacune de intelegere, uneori, intre medicii psihiatri si psihologi, experienta lor poate fi singura in masura sa ajute anumiti bolnavi, a caror sansa de recuperare, altfel, ar scadea drastic. Dar valoarea experientei clinice practice nu se rezuma doar la mediul spitalicesc ci si in practica de cabinet psihoterapeutic, indiferent de ce forma de psihoterapie este vorba. Experienta clinica iti ofera suport atat in definirea anumitor simptoame, sindroame si tulburari cat si in taxonomizarea acestora, atunci cand vorbim de aspectul teoretic, iar sub aspect practic iti faciliteaza recunoasterea anumitor elemente la pacienti / clienti mult mai usor si cu o intelegere in deplinatatea fenomenului observat. Tema si subiectul ales de mine pentru lucrarea de licenta vizeza tocmai aceasta experienta clinica practica, pe care am reusit sa o acumulez intr-o perioada de doi ani petrecuti la spitalul clinic universitar Alex. Obreja, sectia III clinic si care m-a ajutat sa vad intr-o perspectiva mult (...)