I.	INTRODUCERE

II.	HEPATITA VIRALA ACUTA - DEFINITIE

II.1	Importanta Si Frecventa Bolii

II.2	Agentul Cauzal

II.3	Notiuni De Epidemiologie

II.4	Simptomele Bolii - Evolutie

II.5	Forme Clinice

II.6	Complicatii

III.	TRATAMENTUL IN HEPATITA VIRALA ACUTA

III.1

Ingrijirea Bolnavilor Cu Hepatita Virala Acuta

III.2

Cazuri De Bolnavi Cu Hva

III.3

Masuri De Prevenire Si Combatere

III.4

Regimul De Viata Dupa Externare

III.5

Educatia Sanitara A Bolnavilor Internati Cu Hepatita Virala Acuta

IV.	PLANUL DE NURSING PENTRU CAZURILE STUDIATE

V.	CONCLUZII

VI.	BIBLIOGRAFIE

Aprecierea ca bolile infectioase sunt pe cale de a fi eradicate a fost pripita, nefondata si infirmata destul de repede. Ele ocupa un loc important in randul cauzelor de deces, mai ales in regiunile slab dezvoltate ale lumii. Bolile Infectioase raman principala cauza a deceselor in lume facand, in fiecare an, cel putin 17 milioane de victime dintre care majoritatea sunt copii mici. Departe de a lua sfarsit, lupta impotriva bolilor infectioase se dovedeste din ce in ce mai dificila. Anumite maladii, despre care se credea ca erau tinute sub control, cunosc astazi recrudescente. Altele afecteaza regiuni care pareau ferite de astfel de boli. Nici o tara nu este scutita de bolile infectioase. Dezvoltarea socio-economica a numeroase state este franata de flagelul acestor boli. In majoritatea lor, progresele inregistrate in ultimele decenii in domeniul sanatatii, sunt puse astazi din nou sub semnul intrebarii. Cel putin 350 de milioane de persoane sunt purtatoare cronice ale virusului hepatitic B, iar 100 de milioane al virusului hepatitic C. Aproximativ un sfert din acestia vor deceda in urma unei afectiuni a ficatului legate de aceste virusuri. Virusul hepatitic E reprezinta o cauza majora a hepatitei acute. Anumite forme de cancer sunt declansate de virusurile hepatitice B si C. HEPATITA ACUTA VIRALA DEFINITII. Hepatita acuta virala este o boala infectioasa si transmisibila, produsa de virusuri extrem de mici care patrund in organismul uman pe cale digestiva sau parenterala, provocand o imbolnavire generala a organismului, in special a ficatului. Deoarece sunt mai multe virusuri care produc hepatita, exista si mai multe tipuri de hepatita virala. Astfel virusul hepatitic A este o particula extrem de mica, de numai 27 nm. Acest virus se gaseste in scaunul bolnavului cu hepatita si se transmite, in principal, pa cale digestiva. In mod exceptional, se poate intalni si in sangele bolnavului. Virusul hepatitic B difera difera de precedetul, fiind mult mai mare, si anume 42 nm. Se gaseste in special in sangele bolnavului si, mai rar in saliva, secretii sexuale si urina. Al treilea tip de hepatita este hepatita non A non B, cunoscuta pana nu de mult si sub numele de hepatita post-transfuzionala. Acest tip de virus se gaseste in sangele bolnavului si se transmite prin sangele transfuzat. Recent s-au descoperit trei virusuri non A non B, nu toate cu transmitere prin sange, unele putandu-se transmite digestiv respectiv hidric. In ultimii 5 ani, in hepatita virala acuta s-au facuto progrese spectaculoase atat in viusologie cat si in diagnosticul serologic. Astfel, in anul 1989 s-a descoperit virusul hepatitic C si in anul 1990 virusul E care a dus la dezmembrarea si la sfarsitul notiunii hepatitelor non A non B. in 1991 s-a stabilit un nou cadru nozologic al hepatitei virale, care include cinci entitati distincte (HA; HB; HD; HC; HE), determinate de cinci virusuri deosebite, cu markeri specifici proprii: VHA, VHB, VHC, VHD SI VHE. Cele cinci feluri de (...)