I.	CE ESTE COMERTUL ELECTRONIC

I.1	Arhitectura Unui Sistem De Comert Electronic

I.2	Plati Electronice - Notiuni Elementare

I.2.1

Plata Prin Internet

I.2.2

Solutii De Plata In Timp Real

I.2.3

Credit Card

I.2.4

Care Sunt Cerintele

I.2.5

Furnizori De Servicii

I.2.6

Functionarea Sistemului De Plata Bazat Pe Carduri

I.2.7

Securitatea

II.	PLATFORME WEB PENTRU COMERT ELECTRONIC

II.1	Modele De Magazine Virtuale

II.1.1

Magazinul Electronic

II.1.2

Magazinul Universal Electronic

II.1.3

Achizitia Publica Electronica

II.1.4

Licitatia Electronica

II.1.5

Comunitatea Virtuala

II.1.6

Furnizare De Servicii Pentru Comertul Electronic

II.1.7

Brokeraj De Informatii

II.2	Modele De Publicitate

II.3	Modele Pentru Vanzarea De Continut

II.3.1

Vanzarea Pe Baza De Subscriere

II.3.2

Vanzarea La Nivel De Obiect

II.3.3

Vanzarea De Continut Prin Publicitate

II.4	Modele De E - Business

II.4.1

Modelul User - To - Business

II.4.2

Modelul User - To - Online Buying

II.4.3

Modelul Business - To - Business

II.4.4

Modelul User - To - User

II.4.5

Modelul User - To - Data

II.4.6

Modelul Application Integration

III.	SISTEME ELECTRONICE DE PLATI

III.1

Sisteme De Plati In Internet Bazate Pe Carduri Bancare Set

III.1.1

Obiective De Securitate In E - Commerce

III.1.2

Cumpararea Electronica

III.1.3

Criptografia In Set

III.2

Cybercash

III.3

Sistem On - Line De Plata Cu Moneda Electronica Ecash

III.3.1

Principiul Functionarii Lui Ecash

III.3.2

Retragerea De Monede Ecash De La Banca

III.3.3

Cheltuirea Monedelor Ecash

III.3.4

Cumpararea

III.4

Netcash

III.4.1

Monedele Electronice Eliberate De Serverul Sm

III.4.2

Tranzactia De Cumparare

III.4.3

Sisteme De Micro - Plati

III.5

Millicent

III.5.1

Modelul De Securitate Si Incredere

III.5.2

Modelul De Incredere

III.5.3

Frauda Vanzatorului

III.5.4

Securitatea Tranzactiilor

III.6

Cybercoin

III.7

Plati Prin Cecuri Electronice

III.7.1

Semnaturi Digitale Pe Cecuri Electronice

III.7.2

Carnetul De Cecuri Electronice

III.7.3

Serverele Bancilor

IV.	BIBLIOGRAFIE

Odata cu raspandirea web-ului si atingerea unei mase critice de utilizatori, firmele cu activitate de comert, analistii, specialistii in marketing s-au gandit ca merita investit efort in punerea la punct a unor tehnologii care sa transforme surferii web in potentiali clienti. Initial, siturile web ale acestor firme contineau doar informatii de contact, oferte promotionale sau chiar cataloage de produse sub forma unor pagini HTML statice. Lansarea unei comenzi de cumparare a unor produse se putea face eventual via fax, telefon sau email. Totul era ok, doar ca pentru a putea intra in posesia produselor, clientul trebuia sa plateasca contravaloarea produselor comandate iar banii sa parcurga drumul de la client la comerciant (vanzator). Plata se facea de regula prin mecanismele clasice, catre un cont deschis de comerciant la o banca; presupunea deplasarea clientului la sediul unei institutii cu profil bancar pentru a depune banii si pentru initia transferul acestora in contul comerciantului. In functie de politica adoptata de comerciant pentru a demara procesul de livrare a produselor catre client acesta cerea sau nu, confirmarea efectuari plati prin fax. Fie ca se folosea o retea de distributie proprie, fie ca se apela la un serviciu postal specializat (posta rapida, DHL, etc), teoretic aceasta ultima faza era cea mai lunga. As putea spune ca pana acum, in mare, am creionat modalitatea in care se desfasoara comertului la distanta in prezent, in Romania. Cu doua amendamente: (1) Exista inca putine situri web de comert care permit vizualizarea on-line a cataloagelor de produse si lansarea comenzilor; informatia ca un anumit comerciant ofera un anumit produs este obtinuta telefonic si/sau pe baza unei reclame in mass-media; si (2) Din pacate, in Romania, in multe cazuri nu livrarea produsului prin posta catre beneficiar dureaza cel mai mult, ci tocmai transferul banilor catre comerciant; aceasta situatie se intalneste mai frecvent la cumpararea de produse/ servicii din afara Romaniei, caz in care multe din bancile romanesti nu se grabesc sa faca plata in timp mai scurt de 30 zile. Cu riscul de a fi contrazis, (chiar m-as bucura sa primesc mesaje de acest gen din partea reprezentantilor unor banci care activeaza pe piata romaneasca! ), voi afirma ca alaturi de incoerenta legislativa si implicit fiscalitatea ridicata, principala frana in dezvoltarea mediului de afaceri din tara este tocmai lipsa de eficienta a serviciilor bancare romanesti. Mai exact, lipsa unor solutii de e-banking cu adevarat functionale sau a unor alternative care pot minimiza interactiunea dintre functionarul bancar si contabilul care realizeaza interfata unei firme cu banca. De exemplu, ce frumos ar fi daca din ce in ce mai multe banci romanesti ar investi in solutii informatice care sa aiba drept scop oferirea unor servicii de calitate clientului, minimizand birocratia specifica care presupune: completarea unor formulare tipizate, deplasarea la sediul bancii, stat la coada la (...)