I.	ANALIZA SISTEMELOR INFORMATIONALE

I.1	Activitatea De Determinare A Cerintelor

I.1.1

Metode Moderne De Determinare A Cerintelor Sistemului

I.1.2

Joint Application Design

I.1.3

Sistemele De Sprijinire A Grupurilor

I.1.4

Prototipizarea Si Determinarea Cerintelor Sistemelor

I.1.5

Rapid Application Development

I.2	Structurarea Cerintelor Sistemului

I.2.1

Modelarea Proceselor

I.2.1.1

Tehnica Gane And Sarson Pentru Construirea Dfd

I.2.1.2

Tehnica Yourdon And Demarco

I.2.1.3

Diferente Intre Metodele De Modelare Logica A Sistemelor Gane And Sarson Si Yourdon And Demarco

I.2.1.4

Tipuri De Diagrame Ale Fluxurilor De Date

I.2.2

Modelarea Logicii Proceselor

I.2.2.1

Reprezentarea Logicii Proceselor Prin Engleza Structurata

I.2.2.2

Modelarea Logicii Proceselor Cu Ajutorul Tabelelor De Decizie

I.2.2.3

Modelarea Logicii Proceselor Prin Arbori Decizionali

I.2.2.4

Modelarea Logicii Temporale A Proceselor Cu Ajutorul Diagramelor Si Tabelelor Starilor De Tranzitie

I.2.3

Modelarea Conceptuala A Datelor

I.2.3.1

Importanta

I.2.3.2

Introducere In Cadrul Conceptual Al Diagramelor Entitate - Relatie

I.2.3.3

Relatiile Entitatilor

I.2.3.4

Tipuri De Relatii

I.2.3.5

Reguli Economice Regasite In Diagramele Entitate - Relatie

II.	PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATIONALE

II.1	Proiectarea Formularelor Si A Rapoartelor

II.1.1

Aspecte Tehnice Ale Proiectarii Formularelor Si Rapoartelor

II.1.2

Evaluarea Satisfactiei Utilizarii Iesirilor

II.2	Proiectarea Interfetelor Si A Dialogurilor

II.3	Proiectarea Logica A Bazelor De Date: Modelarea Logica A Datelor

II.3.1

Simplificarea Structurii Datelor Prin Normalizare

IJ	Proiectarea Bazelor De Date

IK	Proiectarea Securitatii Fisierelor Si Bazelor De Date

IK.1	Reconstituirea Datelor

IK.2	Criptarea Datelor

III.	APLICATIA "CONTIUS"

III.1

Instrumente Folosite - Scurta Descriere

III.2

Tehnologii Folosite

III.3

Structura Aplicatiei

IV.	BIBLIOGRAFIE

Rezultatele activitatii de determinare a cerintelor se concretizeaza in diferite forme ale informatiilor colectate, cum sunt copii ale interviurilor, insemnari efectuate in timpul observarii si analizei documentelor, interpretari ale raspunsurilor la chestionare, seturi de formulare, rapoarte, descrieri ale posturilor de lucru s. a., precum si rezultate ale prelucrarilor efectuate de calculator, cum ar fi prototipurile. Informatii obtinute in urma conversatiilor cu utilizatorii sau prin observarea activitatilor prestate de acestia: copii sau sinteze ale interviurilor, raspunsuri la chestionare sau interpretari ale acestora, insemnari si rezultate din observarea activitatilor, procese verbale ale sedintelor ce au avut loc in acest scop. Informatii scrise care exista in unitate: misiunea si strategia afacerii, exemplare ale formularelor, rapoartelor si machetelor de ecrane, manuale ale procedurilor, descrieri ale posturilor de lucru, manuale de instruire, scheme de sistem si documentatia sistemului existent, rapoartele consultantilor, etc. Informatii obtinute cu ajutorul calculatorului: rezultate ale sesiunilor JAD, copii ale fisierelor sesiunilor grupului de sprijinire a sistemului, continutul depozitelor si rapoartelor existente in CASE, ecrane si rapoarte rezultate din prototipurile sistemului, etc. Odata cu procesul de culegere a informatiilor prezentate, analistul trebuie sa afle si alte aspecte despre organizatie, cum ar fi: obiectivele firmei, pentru a se vedea modul in care sunt derulate activitatile ei; informatiile de care au nevoie persoanele din unitate pentru exercitarea sarcinilor ce le revin; datele (descrierea lor, volumul, marimea, periodicitatea s. a. ) vehiculate in unitate pentru fiecare loc de munca; cand, cum, de catre cine si ce date circula, se transforma sau se inregistreaza; ordinea de prelucrare si dependenta dintre datele trecute prin diverse activitati desfasurate; regulile prin care se specifica modul in care sunt transmise si prelucrate datele; evenimentele marcante si momentele declansarii lor, prin care se schimba valoarea datelor. Timpul necesar culegerii informatiilor este imens, iar cheltuielile sunt pe masura. Este necesara cunoasterea sloganului care circula printre analisti analysis paralysis (analizele paralizeaza), referindu-se la excesele de zel din faza de analiza. Ca efect al tendintelor de marire a timpului de analiza a sistemelor existente, in ultimii ani s-a efectuat trecerea spre analiza mai putin pronuntata a sistemelor ce urmeaza a se realiza. Tehnicile moderne, JAD si prototipizarea, preiau tot mai putine elemente din sistemele existente, ca urmare a analizelor efectuate. Altele, mai radicale, renunta aproape total la analiza sistemului existent. Este cazul proceselor controlate prin RAD (Rapid Application Development), care apeleaza la JAD, prototipizare si alte instrumente integrate de tip CASE. Datorita interesului tot mai crescut pentru aceste tehnici moderne de analiza, dintre metodele de (...)