I.	INTRODUCERE

II.	SISTEME CRIPTOGRAFICE

II.1	Evolutia Istorica A Criptografiei

II.2	Criptografia In Antichitate

II.3	Criptografia In Evul Mediu

II.4	Criptografia In Epoca Moderna

II.5	Dispozitive Clasice De Cifrare

II.6	Sisteme Criptografice

II.7	Conceptul De Semnatura Digitala

II.8	Criptografia In Securitatea Retelelor Calculatoarelor

III.	CRIPTOGRAFIA CLASICA

III.1

Substitutii Si Permutari In Criptografia Clasica

III.2

Cifruri Transpozitie

III.3

Cifruri Substitutie

III.4

Substitutii Monoalfabetice

III.5

Substitutia Omofonica

III.6

Substitutia Polialfabetica

III.7

Substitutia Poligramica

III.8

Cifruri Produs

IV.	CRIPTOGRAFIA COMPUTATIONALA SIMETRICA

IV.1	Standardul Des

IV.2	Proprietati Ale Cifrului Des

IV.3	Critici Si Siabiciuni Ale Standardului Des

IV.4	Alte Cifruri Simetrice

V.	CRIPTOGRAFIA COMPUTATIONALA CU CHEI PUBLICE

V.1	Sistem Criptografic Cu Chei Publice

V.2	Teste De Primalitate

V.3	Sisteme De Cifrare Cu Chei Publice Exponentiale

V.4	Cifrul Rivest - Shamir - Adleman

V.5	Aspecte De Implementare Ale Algoritmilor Exponentiali

V.6	Sisteme De Cifrare Cu Chei Publice De Tip Rucsac

VI.	APLICATII PRACTICE

VI.1	Implementarea Cifrului Des

VII.	BIBLIOGRAFIE

I. 8 - Criptografia in securitatea retelelor calculatoarelor Evolutia istorica a criptografiei Criptografia este stiinta scrierilor secrete. Un cifru se defineste ca transformarea unui mesaj clar sau text clar in mesaj-cifrat ori criptograma. Procesul de transformare a textului clar in text cifrat se numeste cifrare sau criptare, iar transformarea inversa, a criptogramei in text clar, are denumirea de descifrare sau decriptare. Atat cifrarea cit si descifrarea sunt controlate de catre una sau mai multe chei criptografice. Criptanaliza studiaza metodele de spargere cifrurilor, adica de determinare a textului clar sau a cheii de cifrare din criptograma. Cunostintele actuale referitoare la inceputurile criptografiei ne sunt furnizate de diferite lucrari stiintifice, religioase sau istorice privind diferite razboaie ale unor civilizatii de mult apuse. Pe baza datelor cunoscute astazi se apreciaza ca domeniul criptografiei a aparut in mod independent in mai multe parti ale lumii, la mai multe popoare. In primul rand razboaiele si diplomatia au impulsionat continua perfectionare si innoire a metodelor de secretizare si de descifrare a mesajelor. Devenind tot mai complexa, activitatea in acest domeniu presupune o serioasa pregatire matematica, lingvistica, o gandire logica bine dezvoltata ai, de ce nu, intr-o lume a informaticii ca cea pe care o strabatem azi, o buna cunoastere a calculatoarelor si a programarii acestora. Criptografia in antichitate Primele informatii referitoare la criptografie dateaza de acum circa patru mii de ani si provin din EgiptuI antic sub forma unor formule funerare care contin, intr-o modalitate incipienta, elementele constitutive ale stiintei de azi. Grecii antici au cunoscut si au practicat in multe variante scrierea secreta, dupa cum atesta documentele istorice. Inca din secolul al V-lea I. H. se cunoaste o prima forma a transpozitiei, metoda folosita si astazi. Pentru cifrare se folosea un instrument numit scitala - un baston in jurul caruia se infasura spira langa spira o panglica foarte ingusta de piele, papirus sau pergament pe care, paralel cu axa, se scriau literele mesajului. Dupa scrierea textului panglica era derulata. mesajul devenind indescifrabil, intrucat literele erau dezasamblate. Mesajul se putea reconstitui numai de persoana care dispunea de un baston de lungime si grosime identice cu dimensiunile initiale pe care sa fie infasurata din nou panglica primita. In alte lucrari antice, din secolul al IV-lea i. C, se prezinta alte variante de scriere secreta. Una din metodele descrise se bazeaza pe folosirea asa-numitului disc cu orificii care putea sa fie trimis cu ajutorul arcului dintr-o (intr-o) cetate asediata. Dispozitivul era de fapt un disc de lemn cu 24 de orificii pe margine si cu doua orificii in interiorul discului. Pozitia celor doua orificii, mai precis raza determinate de acestea, desemna o litera de referinta secreta. De la aceasta litera de referinta intr-un sens si altul erau puse celelalte (...)