I.	NOTIUNI INTRODUCTIVE

I.1	Consideratii Generale

I.2	Notiune Si Scurt Istoric

I.3	Definitia Si Scopul Spalarii Banilor

I.4	Incriminarea Operatiunilor De Spalare A Banilor

II.	METODE DE SPALARE A BANILOR

II.1	Factori Determinanti In Alegerea Tehnicii De Spalare A Banilor

II.2	Algoritmul Spalarii Banilor

II.3	Transferarea Banilor In Strainatate

II.4	Serviciile Bancare On - Line

II.5	Tehnici De Spalare A Banilor

III.	PARADISURILE FINANCIARE

III.1

Notiunea Si Caracteristicile Paradisurilor Financiare

III.2

Sistemul Bancar Off - Shore

III.3

Principalele Teritorii Considerate Paradisuri Financiare

III.4

Spalarea Banilor, Trusturile Off - Shore Si Evaziunea Fiscala

IV.	DETERMINANTE CRIMINOGENE

IV.1	Spalarea Banilor Murdari - Criminalitate A Gulerelor Albe

IV.2	Factori Criminogeni Ce Determina Savarsirea Infractiunii De Spalare A Banilor

V.	PREVENIREA SI COMBATEREA SPALARII BANILOR

V.1	La Nivel International

V.2	Pe Plan National

VI.	CAZURI ELOCVENTE

VI.1	Relatarile Unui Avocat Condamnat Pentru Infractiunea De Spalare A Banilor

VI.2	Cazul Banca De Credit Si Comert International

VI.3	Banca Uniunii Europene Din Antigua

VI.4	Reteaua Spence De Spalare A Banilor Din New York

VII.	CONCLUZII

VIII.	BIBLIOGRAFIE

Marile scandaluri financiare aparute in ultimii ani sunt marcate de aceeasi trasatura: organizatiile criminale profita din plin de toate facilitatile oferite de paradisurile financiare si centrele bancare off-shore in scopul spalarii banilor rezultati din activitati ilicite. Paradisurile financiare pun la dispozitia investitorilor straini o gama foarte larga de servicii, incepand cu constituirea si inregistrarea corporatiilor straine si sfarsind cu operatiunile bancare ce nu fac obiectul controlului autoritatilor (toate acestea fara obligatia de a dezvalui originea banilor), fapt ce ingreuneaza investigatiile penale in domeniu. Dificultatile intampinate de organele judiciare sunt amplificate de faptul ca, in numeroase cazuri, paradisurile financiare pastreaza secretul financiar cu foarte mare strictete, protejand efectiv investitorii straini si ferindu-i de orice investigatie sau urmarire in justitie declansata eventual in tarile lor de origine. Desi secretul bancar si paradisul fiscal sunt doua notiuni distincte, ele au in comun atat scopurile legitime cat si justificarea comerciala, oferind insa posibilitatea desfasurarii de tranzactii si operatiuni ce ulterior se dovedesc a fi activitati de reciclare, de spalare a fondurilor provenite din activitati ilicite. Aplicarea nediscriminatorie a legilor secretului bancar, precum si rapida dezvoltare a paradisurilor financiare constituie impedimente majore in desfasurarea investigatiilor legale. Exemplul elocvent al folosirii acestor facilitati si imunitati in scopuri infractionale il constituie Banca pentru Credit si Comert International (B. C. C. I. ) care a falimentat in 1991, dezvaluind cea mai ampla filiera de spalare a banilor si permitand confiscarea a 12 miliarde de dolari. Acest caz a generat o unda de soc pe pietele financiare si in randul autoritatilor de control din toate tarile afectate de scandal, fortandu-le sa inaspreasca reglementarile de prevenire a utilizarii pietelor financiare pentru spalarea banilor. Cu toate acestea, sase ani mai tarziu, un alt caz grav a fost descoperit odata cu falimentul Bancii Uniunii Europene din Antigua, demonstrand astfel ca problema capatase o noua dimensiune datorata folosirii tehnologiei de ultima ora; infiintata de doi rusi, aceasta banca a fost folosita pentru spalarea profiturilor ilicite ale organizatiilor criminale din Rusia. Se poate spune ca activitatile de spalare a banilor au existat, in forma primara, inca din epoca medievala, atunci cand camata, era considerata de biserica catolica un pacat capital, o crima de gravitatea traficului de droguri din ziua de astazi; cei ce practicau camata, negustorii si camatarii acelor vremuri, anticipau tehnicile moderne de ascundere, transferare si spalare a banilor, urmarind ascunderea acestor dobanzi, mascand sau deghizand existenta lor. Inselatoria putea fi realizata in nenumarate moduri: cand negustorii negociau imprumuturile pe termen lung, cresteau artificial rata de schimb, suficient ca sa acopere si (...)