I.	NOTIUNEA, SCOPUL SI IMPORTANTA RECONSTITUIRII

I.1	Notiunea Reconstituirii (definitie, Functii, Obiect, Terminologie)

I.2	Scopul Reconstituirii

II.	FELURILE RECONSTITUIRII

II.1	Prezentarea Generala

II.2	Reconstituirea Destinata Verificarii Verocitatii Declaratiilor Martorilor, Invinuitului Sau Inculpatului Si Ale Persoanei Vatamate

II.3	Reconstituirea Efectuata Pentru Stabilirea Posibilitatii De Observare, Percepere, Memorare Sau Reproducere A Unui Fapt Sau Fenomen

II.3.1

Verificarea Conditiilor De Auditie

II.3.2

Verificarea Conditiilor De Vizibilitate

II.4	Reconstituirea In Vederea Verificarii Posibilitatilor De Savarsire A Infractiunii Intr - Un Anumit Mod

III.	DISPUNEREA, ORGANIZAREA SI EFECTUARE RECONSTITUIRII

III.1

Dispunerea Rconstituirii

III.2

Organizarea Reconstituirii

III.2.1

Participantii

III.2.2

Locul Si Conditiile De Desfasurare

III.2.3

Folosirea Obiectelor Si Instrumentelor Necesare Reconstituirii

III.2.4

Cantitatea Si Calitatea Reproducerilor

III.3

Efectuarea Reconstituirii

IV.	FIXAREA, APRECIEREASI FOLOSIREA REZULTATELOR RECONSTITUIRII

IV.1	Fixarea Rezultatelor Reconstituirii

IV.1.1

Procesul Verbal De Reconstituire

IV.1.2

Fotografiile Si Schitele

IV.1.3

Filmul Si Fonograma Judiciara

IV.2	Aprecierea Si Folosirea Rezultatelor Reconstituirii

V.	ANEXE

VI.	BIBLIOGRAFIE

Reglementare reconstituirii in legislatia procesual penala actuala a fost determinata atat de necesitatea largirii posibilitatilor de aflare a adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, cat si de consfintirea prin lege a unui procedeu cu caracter probator intalnit frecvent in activitatea practica a organelor juduciare. In conformitate cu art. 130 Codul de procedura penala, organul de urmarire penala sau instanta de judecata, daca gaseste necesar pentru verificarea si precizarea unor date, poate sa procedeze la reconstitirea la fata locului, in intregime sau in parte, a modului si conditiilor in care a fost savarsita fapta. Dupa unii autori, reconstituirea este in esenta o activitate procedurala auxiliara, un procedeu destinat realizarii scopului procesului penal, raportata la alte activitatii procedurale. Alti autori autori considera reconstituirea ca o forma auxiliara a cercetarii la fata locului, constind in reproducerea experimentala a anumitor imprejurari ale infractiunii sau chiar a intregului ei, pentru a stabili daca faptele cercetate au putut avea loc intr-o anumita forma concret individualizata in spatiu si timp. Alti autori definesc reconstituirea ca o activitate procedurala auxiliara, apropiata de cercetarea la fata locului, ce consta in reproducerea pe cale experimentala a unor fapte si imprejurari ce au insotit fapta savarsita, sau a intrgului mecanism de savarsire a infractiunii, in vederea precizarii, prin mijlocirea experimentelor, a modului de producere in conditii determinate de spatiu si timp, a unui fapt sau fenomen ce graviteaza in jurul infractiunii sau in vederea precizarii imprejurarii daca un anumit fapt sau fenomen a putut sau nu avea loc. Avand in vedere dispozitiile legale si literatura de specialitae optam pentru opinia conform careia reconstituirea poate fi definita ca o activitate de procedura penala si de tactica criminalistica ce consta in reproducerea artificiala a imprejurarilor in care a fost savarsita infratiunea sau oricare fapt ce reprezinta importanta inj cauza pentru a se stabili daca a avut ori putea sa aiba loc in conditiile date. Conform unei acceptiuni mai vechi, dar care nu si-a pierdut valabilitatea, datorita continutului ei concret, precum si scopului pe care-l urmareste, reconstituirea mai poate fi definita ca o modalitate de observare directa a unor fapte, imprejurari, actiuni, ce in acest scop sunt reproduse artificial si imitativ. In opinia unui autor american, conceptul de reconstituire are doua aspecte, si anume reconstituirea materiala si reconstituirea mentala. Reconstituirea materiala (Physical Reconstruction) presupune reconstituirea locului faptei asa cum este el indicat de martori si dovezi materiale. Reconstituirea mentala (Mental Reconstruction) a faptelor infractorului ajuta criminalistul in verificarea logicii teoriei elaborate cu privire la posibilitatea savarsirii faptei. O teorie nu trebuie respinsa doar pentru ca cel care investigheaza cazul nu s-ar fi (...)