I.	NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND DREPTUL INTERNATIONAL

I.1	Definirea Si Fundamentul Dreptului International

I.2	Aparitia Si Evolutia Istorica A Dreptului International

I.3	Raporturile Dintre Dreptul International Si Dreptul Intern

I.4	Aplicarea Dreptului International

I.4.1

Aplicarea Pe Plan International

I.4.2

Aplicarea Dreptului International In Dreptul Intern

I.5	Tratate Internationale (generalitati)

I.5.1

Definitia Si Elementele Esentiale Ale Tratatului

I.5.2

Denumirea Si Clasificarea Tratatului

I.5.3

Incheierea Tratatelor

I.5.4

Fazele Incheierii Tratatelor

I.5.4.1

Negocierea Si Semnarea Tratatelor

I.5.4.2

Exprimarea Consimtamantului Unui Stat De A Deveni Parte La Tratat

I.5.4.3

Rezervele La Tratate

I.5.4.4

Intrarea In Vigoare Si Inregistrarea Tratatelor

I.5.5

Aplicarea Tratatelor

II.	SUBIECTELE DREPTULUI INTERNATIONAL

II.1	Notiuni Introductive

II.2	Statul - Subiect Principal Al Dreptului International

II.2.1

Uniunile De State

II.2.1.1

Protectoratul

II.2.1.2

Vasalitatea

II.2.1.3

Microstatele

II.2.1.4

Vaticanul

II.2.2

Recunoasterea Statelor Si Guvernelor

II.2.3

Raspunderea Internationala A Statelor

II.2.4

Suveranitatea - Principiu Esential Al Dreptului International

III.	TERITORIUL IN DREPTUL INTERNATIONAL

III.1

Natura Juridica A Teritoriului De Stat

III.1.1

Componenta Teritoriului Unui Stat

III.1.1.1

Spatiul Terestru

III.1.1.2

Spatiul Acvatic

III.1.1.2.1

Apele Porturilor

III.1.1.2.1.1

Statutul Navelor De Razboi

III.1.1.2.1.2

Statutul Navelor Comerciale

III.1.1.2.2

Marea Teritoriala

III.1.1.3

Spatiul Aerian

III.2

Frontierele De Stat Si Problema Modificarilor Teritoriale

III.2.1

Notiuni Generale Privind Frontierele De Stat Si Regimul De Frontiera

III.2.2

Principalele Reglementari Privind Frontiera De Stat In Romania

III.2.3

Probleme Privind Modificari Ale Teritoriului

III.3

Dreptul Marii - Principii Si Concepte

III.3.1

Regimul Juridic Al Marii Teritoriale

III.3.1.1

Natura Juridica A Marii Teritoriale

III.3.1.2

Dreptul De Trecere Inofensiva

III.3.1.3

Jurisdictia Statului Riveran

III.4

Zone Maritime Asupra Carora Statele Au Drepturi Suverane

III.4.1

Platoul Continental

III.4.2

Zona Contigua

III.4.3

Zona Economica Exclusiva

III.5

Zone Maritime Nesupuse Suveranitatii Sau Drepturilor Suverane Ale Statelor

III.5.1

Marea Libera

III.5.2

Zona Internationala A Spatiilor Submarine

III.6

Regimul De Navigatie In Stramtorile Internationale

IV.	MAREA NEAGRA SI STRAMTORILE SALE DE - A LUNGUL ISTORIEI

IV.1	Din Antichitate Pana La Caderea Constantinopolului

IV.1.1

Perioada Sclavagista

IV.1.2

Perioada Bizantina (pana La Sfarsitul Secolului Al Xiii - Lea)

IV.1.3

Un Nou Pretendent La Dominatia Stramtorilor - Puterea Otomana

IV.2	Marea Neagra - "Lac Turcesc"

IV.2.1

Chilia Si Cetatea Alba, Ultimele "Porti" Ale Marii Negre

IV.2.2

Primele Capitulatii

IV.2.3

Simptome Ale Declinului

IV.2.4

Tratatul De La Kuciuk - Kainargi. Intrarea Monopolului Turcesc In Marea Neagra

IV.3	Spre O Prima Reglementare Internationala A Regimului Stramtorilor Marii Negre

IV.3.1

Rusia - O Noua Putere La Marea Neagra

IV.3.2

Tratatele De La Adrianopol Si De La Unkiar - Iskelesi

IV.3.3

Conferinta De La Londra (1841)

IV.4	Perioada 1841 - 1918

IV.4.1

Tratatul De La Paris Din 1856. Neutralitatea Marii Negre

IV.4.2

Tratatul De La Londra Din 1871: Abrogarea Unor Articole Restrictive Pentru Rusia

IV.4.3

Congresul De La Berlin Din 1878. Romania Dobandeste Iesirea La Marea Neagra

IV.4.4

Stramtoriile Marii Negre In Timpul Primului Razboi Mondial

IV.4.5

Conventia De La Mudros Si Tratatul De La Svres

IV.5	Conventia De La Lausanne

IV.6	Conferinta De La Montreux

IV.6.1

Privire Generala

IV.6.2

Aportul Delegatiei Romane An Realizarea Conventiei De La Montreux

IV.6.3

Clauzele Conventiei De La Montreux

IV.7	Cooperarea Economica A Marii Negre (cemn)

IV.7.1

Evolutia Cooperarii Economice In Bazinul Marii Negre

IV.7.2

Organizare Si Structuri Institutionale

IV.7.3

Proiecte Si Actiuni Prioritare

IV.7.4

Perspective

IV.7.5

Contributii Ale Romaniei La Activitatile Cemn

V.	PROTECTIA MEDIULUI

V.1	Introducere

V.2	Protectia Mediului Marin

VI.	CONCLUZII

VII.	BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Dreptul international este alcatuit dintru-un ansamblu de norme scrise sau nescrise, avand ca scop reglementarea conduitei statelor in relatiile dintre ele. Ca atare, el are un caracter de drept public, folosindu-se, de aceea, si terminologia de drept international public. Acesta se deosebeste de dreptul international privat, pentru ca, acesta din urma, reglementeaza raporturi intre persoane fizice si/sau juridice, avand ca obiect determinarea dreptului aplicabil in cazurile de conflicte de competenta intre doua sau mai multe ordini juridice nationale, in vedere solutionarii unui litigiu intre astfel de persoane. Dreptul international a fost caracterizat ca un drept de coordonare, spre deosebire de dreptul intern care este unul de subordonare. Se ridica insa problema cum este posibil ca in lipsa unei autoritati superioare statelor, normele de drept international sa poata fi aplicate acestora. Solutia consta in exprimarea consimtamantului statelor la crearea si aplicarea dreptului international. Acordul de vointa al statelor, consimtamantul lor, tacit sau expres, este considerat in general, fundamentul acestui drept1). Statele, in conditii de deplina egalitate in drepturi, si pe baza liberului lor consimtamant, intr-un proces de coordonare, de punere de acord a vointei lor, creeaza norme juridice prin tratate sau cutuma, care duc la formarea si dezvoltarea dreptului international. Caracterul coordonator al vointei statelor sta la baza obligativitatii dreptului international, a aplicarii si respectarii normelor sale. Statele nu pot fi obligate sa respecte norme la formarea carora nu si-au dat consimtamantul, iar acest consimtamant nu poate fi decat rezultatul unei manifestari tacite sau exprese a vointei lor suverane2), exprimate in mod clar. Normele de drept international devin obligatorii pentru state numai atunci cand decurg din vointa liber exprimata a acestora, vointa manifestata in tratate sau alte izvoare de drept international. 1). Alexandru Bolintineanu, Adrian Nastase, Drept international contemporan, Ed. Regia autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 1995, pag. 18. 2) Dumitra Popescu, Florian Coman, Drept international public, Editura Ministerului de Interne, Bucuresti, 1993, pag. 24 Complexitatea sporita a vietii si problematicii internationale in conditiile actuale a determinat multiplicarea si cresterea insemnatatii formelor juridice de manifestare a vointei suverane a statelor in procesul normativ international. Liberul consimtamant in dreptul international nu inseamna lipsa raspunderii, dimpotriva, statul care si-a asumat obligatii internationale, prin exprimarea libera a vointei sale suverane poarta intreaga raspundere pentru nerespectarea lor si poate suporta consecinte juridice, inclusiv aplicarea unor sanctiuni internationale. Prin realizarea acordului de vointa nu se creeaza o vointa unica, o contopire a vointei diferitelor state, asa cum sustin unii doctrinari, ci din potriva, statele isi pastreaza vointele lor suverane (...)