I.	INTRODUCERE

II.	ORIGINEA SI TIPOLOGIA RAZBOIULUI. CLARIFICARI CONCEPTUALE

II.1	Istoria Si Originile Razboiului

II.2	Delimitari Terminologice (conflict - Razboi)

II.2.1

Teorii Despre Razboi

II.2.2

Corelatia Conflict - Razboi

II.3	Cadrul Normativ Al Razboiului

II.4	Factorii Care Stau La Baza Razboiului

II.5	Tipologia Razboaielor (conflictelor) Si Spectrul Conflictelor

II.5.1

Spectrul Conflictului Din Perspectiva N. A. T. O.

II.6	Dimensiuni Si Forme Ale Razboaielor Contemporane

III.	ETAPE PREALABILE STARII DE RAZBOI

III.1

De La Starea De Pace La Starea De Razboi - Etape Intermediare (pace, Criza, Conflictul Altul Decat Razboiul, Razboi)

III.2

Clarificari Conceptuale. Consideratii Referitoare La Notiunile (stare Exceptionala, Stare De Criza, Stare De Alerta, Stare De Urgenta, Stare De Asediu, Lege Martiala, Stare De Razboi)

III.2.1

Stare Exceptionala

III.2.2

Stare De Criza

III.2.3

Stare De Alerta

III.2.4

Starea De Asediu

III.2.5

Stare De Urgenta

III.2.6

Lege Martiala

III.2.7

Stare De Razboi

IV.	REGIMUL JURIDIC AL STARII DE RAZBOI IN DREPTUL PUBLIC

IV.1	Fundamente Constitutionale Si Legale Ale Starii De Razboi

IV.1.1

Declansarea Si Instituirea Starii De Razboi. Mobilizarea Partiala Si Totala

IV.2	Particularitati Privind Serviciul Public Al Apararii Nationale

IV.3	Competente Si Responsabilitati Ale Autoritatilor Civile Si Militare Pe Timpul Starii De Razboi

IV.3.1

Competenta Autoritatilor Civile Ale Administratiei Publice

IV.3.1.1

Atributiile Presedintelui Romaniei

IV.3.1.2

Atributiile Parlamentului

IV.3.1.3

Atributiile Consiliului Suprem De Aparare A Tarii

IV.3.1.4

Atributiile Guvernului

IV.3.1.5

Atributiile Autoritatilor Administratiei Publice Locale

IV.3.1.6

Autoritatile Jurisdictionale

IV.3.1.7

Autoritatile Administratiei Publice Cu Atributii In Domeniul Apararii

IV.3.1.8

Structuri Militare Cu Atributii Administrative Pentru Generarea Si Regenerarea Fortelor/structurilor Militare In Situatii De Criza Si La Razboi

IV.4	Competenta Armatei

IV.5	Masuri Ce Se Iau Pe Durata Starii De Razboi Si Sanctiunile Aplicabile

IV.5.1

Efectele Juridice Ale Instituirii Starii De Razboi

IV.5.2

Incetarea Starii De Razboi - Demobilizarea

V.	REGLEMENTAREA STARII DE RAZBOI IN DREPTUL COMPARAT

V.1	Consideratii Referitoare La Regimul Juridic Al Starilor Exceptionale In Alte State

V.1.1

Particularitati Privind Masurile De Urgenta In Legislatia Canadiana

V.1.1.1

Generalitati

V.1.1.2

Prevederi Constitutionale Si Legale

V.1.1.3

Starea De Criza Internationala

V.1.1.4

Starea De Razboi

V.1.1.5

Controlul Parlamentar Al Masurilor Dispuse In Starile Exceptionale

V.2	Particularitati Ale Regimului Juridic Al Starilor Exceptionale In Alte State

V.2.1

Germania

V.2.1.1

Prevederi Constitutionale

V.2.1.2

Starea De Aparare

V.2.1.3

Conducerea

V.2.1.4

Competenta De Legiferare

V.2.1.5

Statutul Comisiei Mixte

V.2.1.6

Atributiile Guvernului Federal

V.2.1.7

Legislaturile Si Durata Functiilor

V.2.1.8

Nivelul Si Durata Valabilitatii Actelor Normative Adoptate In Starea De Aparare

V.2.1.9

Abrogarea Masurilor Extraordinare. Incetarea Starii De Aparare

V.2.1.10

Atributiile Fortelor Armate

V.2.2

Marea Britanie

V.2.2.1

Starea De Urgenta. Prevederi Legale

V.2.2.2

Emergency Powers Act, 1920

V.2.2.3

Emercency Powers Act, 1964

V.2.2.4

Prevenirea Actelor Teroriste

V.2.3

Statele Unite Ale Americii

V.2.3.1

Prevederi Constitutionale

V.2.3.2

Prevederi Legale

V.2.3.3

Strategia Nationala De Securitate1

VI.	MENTINEREA PACII. STUDIU DE CAZ

VI.1	Operatiunile Unavem I, Ii, Iii

VI.2	Misiunea, Conceptia Operatiilor Si Sarcinile Observatorilor Si A Trupelor De Mentinere A Pacii

VI.2.1

Structura Fortei

VI.2.2

Desfasurarea Operatiilor

VI.3	Reguli De Angajare A Fortei

VI.4	Rapoarte Operationale Si Raspunsuri

VII.	ANEXE

VIII.	CONCLUZII SI PROPUNERI

IX.	BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

La inceputul mileniului III lumea se afla in schimbare. Sfarsitul bipolaritatii a condus la noi redesenari ale frontierelor, la noi reconfigurari ale ordinii mondiale. In plin proces al globalizarii natiunile isi definesc ca si scopuri supreme obtinerea si prezervarea securitatii, concomitent cu pastrarea identitatii si suveranitatii. Confruntarile clasice, de proportiile celor doua conflagratii mondiale sunt de domeniul trecutului, astazi fiind aproape imposibil sa se mai ajunga la astfel de conflicte. Totusi dezvoltarea si progresul aduc inevitabil o serie de amenintari si vulnerabilitati la adresa mediului international de securitate: terorismul global, crima organizata, imigratia ilegala, extremismul etnic si religios etc. Toate acestea se constituie ca surse pentru conflictele actuale si viitoare. Ca fenomen social, razboiul are un impact deosebit asupra ordinii juridice care guverneaza relatiile intre state si, in egala masura, asupra aceleia interne. Acesta este si motivul pentru care suntem preocupati de a analiza razboiul din perspectiva juridica, premisa esentiala in evidentierea unor criterii de clasificare a conflictelor armate in functie de consecintele ce le produc in mediul international si cel intern. Demersul nostru stiintific este axat pe patru directii de cercetare: Originea si tipologia razboiului. Clarificari conceptuale, Etape prealabile starii de razboi, Regimul juridic al starii de razboi in dreptul public si Reglementarea starii de razboi in dreptul comparat. Capitolul 1 pune in discutie razboiul ca fenomen social deosebit de complex, care angajeaza in mare masura toti factorii vietii sociale obligandu-ne, astfel, sa-i studiem originea, esenta, caracterul si tipologia. Am surprins spectrul conflictelor armate moderne care, pe fundalul transformarilor fundamentale determinate de tot mai noile tehnologii, isi schimba fizionomia, conceptia, tipologia si particularitatile. Desfasurarea conflictelor militare va fi in intregime rasturnata. Prin imbinarea actiunilor agresive militare cu cele economice, culturale, psihologice, religioase, informatice, electronice, simbolice si imagologice se urmareste stapanirea si cucerirea mintii pentru a se impune un comportament dorit de catre un agresor adversarului sau. In capitolul 2 vom puncta etapele intermediare ce apar la trecerea de la starea de pace la cea de razboi, deoarece exista chiar grade variabile de pace si razboi, separate prin situatii care pot fi considerate ca nefiind nici una nici alta. De aceea exista o tipologie a conflictului cu pacea si razboiul la extremitati si cu ceea ce poate fi numit conflict altul decat razboiul, in spatiul dintre aceste doua extreme. In functie de tipul de conflict declansat se creeaza stari diferentiate de pericol: stare exceptionala, stare de criza, stare de alerta, stare de urgenta, stare de asediu, lege martiala, stare de razboi. Reglementarea starii de razboi o vom analiza in cadrul dreptului public in capitolului 3 intitulat (...)