I.	CONSIDERATII INTRODUCTIVE

I.1	Notiunea De Raspundere Politica

I.2	Originea Institutiei

I.3	Natura Raspunderii Politice A Guvernului Si Membrilor Sai

I.4	Corelatia Raspundere Politica - Regim Constitutional

I.5	Evolutia Reglementarii Constitutionale A Raspunderii Politice

II.	RASPUNDEREA POLITICA A GUVERNULUI IN SISTEMUL ROMANESC ACTUAL

II.1	Raportul Control Parlamentar - Raspundere Politica A Guvernului

II.2	Corelatia Vot De Incredere - Motiune De Cenzura

II.3	Angajarea Raspunderii Guvernului

II.4	Consecintele Adoptarii Unei Motiuni De Cenzura Pe Plan Politico - Constitutional

III.	RASPUNDEREA POLITICA A MINSITRILOR IN SISTEMUL ROMANESC ACTUAL

III.1

Raspunderea Colectiva Si Raspunderea Individuala A Ministrilor

III.2

Remanierea Guvernamentala

III.3

Raspunderea Politica A Primului - Ministru

IV.	RASPUNDEREA POLITICA IN ALTE REGLEMENTARI CONSITUTIONALE

IV.1	Sistemul Constitutional Englez

IV.2	Sistemul Constitutional American

IV.3	Sistemul Constitutional Francez

V.	CONCLUZII

VI.	BIBLIOGRAFIE

De cele mai multe ori tratatele de drept public nu se opresc asupra sensului notiunii de raspundere politica, abordand-o ca pe un concept asupra caruia exista consensul teoreticienilor si referindu-se la ea intotdeauna in raport de o anumita institutie: Guvern, Presedinte, Parlament. Fara a adanci un demers care tine mai ales de teoria generala a dreptului, este interesant a retine opinia unui autor in domeniu, potrivit careia identificam in cadrul formelor raspunderii juridice si raspunderea juridica cu caracter politic1. Nu mai putin, in literatura de specialitate terminologia este diversa, nuantata, clarificarea ei fiind primul pas in intelegerea institutiei raspunderii politice a Guvernului. Constitutia Romaniei utilizeaza notiunea de raspundere politica a Guvernului in art 108, avand ca titlu marginal Raspunderea membrilor Guvernului, si respectiv in art. 113, referitor la Angajarea raspunderii Guvernului. Doctrina referitoare la institutiile politice foloseste adesea termenul de responsabilitate, cu explicatia ca utilizarea acestui termen este doar rezultatul modului in care s-a realizat traducerea din literatura franceza a notiunii corespunzatoare, sau facandu-se o subtila distinctie, se arata ca Raspunderea presupune o raportare activa a Cetatii: prin autoritatile sale, la agentul actiunii sociale (in speta a Parlamentului fata de Guvern), pe cand responsabilitatea ne apare ca o raportare activa a agentului actiunii sociale fata de Cetate, fata de regulile si autoritatile acesteia (in speta a Guvernului fata de Parlament) 2 Aceste doua situatii de raportare sunt ilustrate de cele doua articole din Constitutie mai sus evocate, primul vizand atitudinea activa a Parlamentului, mai pe larg detaliat apoi in art. 112 referitor la motiunea de cenzura, iar cel de-al doilea vizand actiunea Guvernului de angajare a raspunderii sale in fata Parlamentului, din proprie initiativa. Constitutia introduce in art. 108 (3) sintagma responsbailitate ministeriala, referindu-se la legea ce trebuie sa reglementeze cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului. Desigur, alaturarea termenului de pedeapsa cazurilor de raspundere a membrilor Guvernului nu trebuie sa duca la concluzia ca o lege a responsbailitatii ministeriale trebuie sa aiba exclusiv in vedere raspunderea penala a membrilor Guvernului3 si deci responsabilitatea minsiteriala s-ar referi doar la raspunderea penala. Argumentul consta in aceea ca legiuitorul constituant utilizand notiunea larga de cazuri de raspundere, nu introduce distinctii. Singura lege romaneasca, referitoare la responsabilitatea ministeriala, si anume Legea din 2 mai 1879, reglementa pe langa raspunderea penala si raspunderea civila. Un autor utilizeaza notiunea raspunderii politice facand distinctie intre responsabilitatea ministeriala si responsabilitatea guvernamentala, vizand, dupa caz, fie membrii Guvernului considerati individual, fie Guvernul in ansamblul sau. Distinctia consta in aceea (...)