I.	INTRODUCERE

I.1	Scurt Istoric Privind Protectia Drepturilor Copilului Pe Plan International

I.2	Cadrul Legal Intern Privind Respectarea, Promovarea Si Garantarea Drepturilor Copilului

II.	DREPTURILE COPILULUI POTRIVIT LEGISLATIEI ROMANE IN VIGOARE

II.1	Aspecte Preliminarii

II.2	Imperativul Respectarii Principiilor Privind Garantarea Drepturilor Copiilor

II.3	Drepturile Si Libertatile Civile Ale Copilului

II.3.1

Dreptul Copilului La Pastrarea Si Stabilirea Identitatii Sale

II.3.2

Dreptul Copilului De A Mentine Relatii Personale Si Contacte Directe Cu Parintii, Rudele, Precum Si Cu Alte Persoane Fata De Care Copilul A Dezvoltat Legaturi De Atasament

II.3.3

Dreptul Copilului La Protejarea Imaginii Sale Publice Si A Vietii Sale Intime, Private Si Familiale

II.3.4

Dreptul Copilului La Libertate De Exprimare

II.3.5

Dreptul Copilului La Libertatea De Gandire, De Constiinta Si De Religie

II.3.6

Dreptul Copilului La Libera Asociere In Structuri Formale Si Informale, Precum Si Libertatea De Intrunire Pasnica

II.3.7

Dreptul Copilului La Viata Culturala Proprie

II.3.8

Dreptul Copilului La Respectarea Personalitatii Si Individualitatii Sale

II.3.9

Dreptul Copilului De A Depune Singur Plangeri Referitoare La Incalcarea Drepturilor Sale Fundamentale

II.4	Drepturi Referitoare La Asigurarea Unui Mediu Familial Si Ingrijirea Alternativa

II.4.1

Dreptul Copilului De A Creste Alaturi De Parintii Sai

II.4.2

Copilul Are Dreptul Sa Fie Crescut In Conditii Care Sa Permita Dezvoltarea Sa Fizica, Mentala, Spirituala, Morala Si Sociala

II.4.3

Dreptul Copilului La Protectie Alternativa

II.5	Drepturi Care Privesc Sanatatea Si Bunastarea Copilului

II.6	Dreptul Copilului La Educatie, Activitati Recreative Si Culturale

II.6.1

Dreptul Copilului De A Primi O Educatie Care Sa Ii Permita Dezvoltarea, In Conditii Nediscriminatorii, A Aptitudinilor Si Personalitatii Sale

II.6.2

Dreptul Copilului La Odihna Si La Vacanta

III.	DREPTURILE COPILULUI IN DOCUMENTE ADOPTATE IN CADRUL O. N. U.

III.1

Aspecte Generale

III.2

Conventia Cu Privire La Drepturile Copilului

III.3

Declaratia Drepturilor Copilului

IV.	PROTECTIA COPILULUI IN SISTEMUL EUROPEAN AL DREPTURILOR OMULUI

IV.1	Conventia Europeana Asupra Statutului Juridic Al Copiilor Nascuti In Afara Casatoriei

IV.2	Conventia Europeana In Materia Adoptiei De Copii

IV.3	Conventia Asupra Protectiei Copiilor Si Cooperarii In Materia Adoptiei Internationale

V.	INSTITUTII SI ORGANISME CU ATRIBUTII IN DOMENIUL PROTECTIEI DREPTURILOR COPILULUI

V.1	Institutii Romanesti Abilitate In Domeniul Drepturilor Copilului

V.1.1

Aspecte Generale

V.1.2

Autoritatea Nationala Pentru Protectia Drepturilor Copilului

V.1.3

Comisia Pentru Protectia Copilului 68

V.1.4

Alte Organisme Cu Atributii In Domeniul Drepturilor Copilului

V.2	Organisme Internationale Cu Competenta In Ceea Ce Priveste Protectia Drepturilor Copilului

V.2.1

Fondul Natiunilor Unite Pentru Copii - Unicef (united Nation International Children Emergency Found)

V.2.2

Comitetul Pentru Drepturile Copilului

V.2.3

Alte Organizatii

VI.	STUDII DE CAZ

VII.	CONCLUZII SI PROPUNERI

VIII.	ANEXA 1

IX.	BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Nivelul de perfectionare la care a ajuns in prezent protectia fiintei umane - atat pe plan mondial, cat si in Europa, este, fara indoiala, rezultatul parcurgerii mai multor etape, din cele mai vechi timpuri si pana in zilele noastre. Astfel, inca din timpurile stravechi si parcurgand intreaga istorie a gandirii sociale, a aparut convingerea ca oamenilor li se cuvin anumite drepturi, anumite libertati. Cercetarile efectuate cu privire la modul de organizare familiala a societatilor tribale au pus in evidenta faptul ca, in cadrul lor, rolurile sociale acordate indivizilor, in timpul fiecarei etape a dezvoltarii lor, au un caracter mult mai precis fata de societatea contemporana, oferind indicatii exacte si totodata utile asupra conduitelor ce trebuie adoptate in diferite perioade de varsta. In aceste societati nu se putea distinge o atitudine comuna fata de copilarie. Asadar, in anumite societati, pana la perioada pubertatii, copiii nu sunt considerati membrii cu drepturi depline ai comunitatii. In altele, ei sunt apreciati ca fiind neutri din punct de vedere al sexului, atat baietii cat si fetele bucurandu-se de un tratament egal in raport cu adultii. Pentru multe alte comunitati, copiii sunt priviti ca un dar sacru, reprezentand intruparea spiritului celor care au murit si care au revenit, in acest mod, in cadrul comunitatii. Chiar si in prezent exista comunitati tribale in care membrii tribului se considera, ei insisi copii in raport cu autoritatea intruchipata de divinitatea religioasa. In functie de modelele culturale ale comunitatii, chiar notiunile de tata, mama, frate sau sora au diverse semnificatii, care urmaresc raporturile de dominare sau subordonare existente in cadrul societatii respective. In cursul diferitelor perioade ale istoriei, marea variabilitate a modelelor culturale si a particularitatilor comunitare a impus dezvoltarea unor atitudini diferentiate, adeseori contradictorii intre ele, fata de copilarie. In majoritatea societatilor arhaice, la fel ca si tineretea, copilaria nu era altceva decat o etapa a unei tranzitii fundamentale catre statusul si pozitia sociala a adultului. Spre deosebire de societatile contemporane, in care copilaria este idolatrizata si protejata, cea mai mare parte dintre societatile arhaice apreciau aceasta perioada de varsta ca o stare de ignoranta si de pedeapsa, in esenta ei, prin, subordonarea neconditionata fata de autoritatea adultului. Pentru alte asemenea societati, copilaria era privita ca o binefacere pentru individ si ca o resursa de regenerare pentru intreaga comunitate. Istoria sociala a copilariei a inregistrat acest intreg ansamblu de atitudini contradictorii, oferindu-ne o imagine a copilariei care difera mult de reprezentarea pe care o are societatea contemporana despre aceasta perioada de varsta. In unele societati antice, copiii se bucurau de o atentie speciala, avandu-se in vedere ca reprezentau un potential uman important. Ei erau participanti activi la viata (...)