I.	INTRODUCERE

II.	NOTIUNEA DE CETATENIE

II.1	Consideratii Preliminare. Definirea Notiunii De Cetatenie

II.2	Cetatenia Statutara Si Cetatenia Identitara

II.2.1

Cetatenia - Statut Legal Si Politic

II.2.2

Identitate Si Rol Social

II.3	Natiune, Nationalitate, Cetatenie

II.4	Sensurile Notiunii De Cetatenie

II.5	Evolutia Istorica A Termenului De Cetatenie

II.6	Cetatean Al Unui Stat, Strainii, Conflictele De Cetatenie Din Perspectiva Dreptului International

II.6.1

Definitia Cetateanului

II.6.2

Reglementarile Cu Privire La Dobandirea Cetateniei In Dreptul International

II.6.3

Reglementarile Cu Privire La Pierderea Cetateniei In Dreptul International

II.6.4

Statutul Juridic Al Strainilor

II.6.5

Conflicte De Cetatenie

II.6.6

Protectia Diplomatica

III.	CETATENIA IN DREPTUL ROMANESC

III.1

Definitia Cetateniei Romane

III.2

Evolutia Istorica A Notiunii De Cetatenie In Romania

III.3

Principiile Generale Ale Cetateniei Romane

III.4

Dobandirea Cetateniei Romane

III.4.1

Dobandirea Cetateniei Romane Prin Nastere

III.4.2

Dobandirea Cetateniei Romane Prin Adoptie

III.4.3

Dobandirea Cetateniei Romane Prin Repatriere

III.4.4

Dobandirea (acordarea) Cetateniei Romane La Cerere

III.4.5

Cetatenia Copilului Gasit Pe Teritoriul Romaniei

III.5

Pierderea Cetateniei Romane

III.5.1

Retragerea Cetateniei Romane

III.5.2

Aprobarea Renuntarii La Cetatenia Romana

III.6

Alte Reglementari Referitoare La Cetatenia Romana

III.6.1

Dovada Cetateniei Romane

III.6.2

Cetatenia De Onoare

III.6.3

Reglementarea Dublei Cetatenii In Romania

III.7

Drepturile, Libertatile Si Indatoririle Fundamentale Ale Cetatenilor

III.7.1

Drepturile Si Libertatile Fundamentale Ale Cetatenilor Prevazute In Constitutia Romaniei

III.7.1.1

Natura Juridica A Drepturilor Si Libertatilor Fundamentale

III.7.1.2

Principalele Drepturi Si Libertati Garantate De Constitutia Romaniei

III.7.2

Indatoririle Fundamentale Ale Cetatenilor

IV.	CETATENIA - DE LA NATIONAL LA SUPRANATIONAL

IV.1	Abordari Actuale Ale Cetateniei

IV.1.1

Cetatenia Multiculturala

IV.1.2

Cetatenia Supranationala

IV.2	Cetatenia Europeana

IV.2.1

Necesitatea Cetateniei Europene

IV.2.2

Continutul Conceptului De Cetatenie Europeana

IV.3	Cetatenii Romani - Cetateni Europeni. Drepturile Cetatenilor Europeni

IV.3.1

Romania In Relatiile Cu Uniunea Europeana

IV.3.2

Reglementarea Cetateniei Uniunii Europene Si A Drepturilor Ce Decurg Din Calitatea De Cetatean European

IV.3.3

Clasificarea Drepturilor Ce Decurg Din Calitatea De Cetatean European

IV.3.4

Principalele Drepturi Ale Cetatenilor Europeni

IV.4	Concluzii Referitoare La Cetatenia Europeana

V.	STUDIU DE CAZ PRIVIND PARTICIPAREA LA GUVERNARE SI CETATENIA ACTIVA IN ROMANIA

V.1	Conceptele De Cetatenie Activa Si Participare La Guvernare. Clarificari Conceptuale

V.2	Implicarea Cetatenilor In Viata Publica Din Romania

V.2.1

Implicarea Cetatenilor In Cadrul Ong - Urilor

V.3	Practica Consultarii Publice In Romania

V.3.1

Evaluarea Cantitativa A Practicii Consultarii Publice In Romania

V.3.2

Evaluarea Calitativa A Practicii Consultarii Publice In Romania

V.4	Solutii Pentru Cresterea Calitatii Consultarii Publice In Romania

V.5	Scurta Analiza Privind Participarea Publica In Parlamentele Tarilor Europene

VI.	CONCLUZII

VII.	BIBLIOGRAFIE

VIII.	ANEXE

In doar cateva decenii, cuvantul,, cetatenie a ajuns sa fie printre cele mai frecvent utilizate in discutiile comunitatilor din cadrul societatii. Acest cuvant ne vine in ajutor cand ne formulam reactia de raspuns la ceea ce uneori numim criza texturii sociale sau a coeziunii sociale. Conceptul de cetatenie este folosit in special pentru a se incerca stabilizarea si redirectionarea anumitor practici in care sunt implicate scolile si, in sens mai general, educatia si formarea. Cu toate acestea, trebuie sa mergem dincolo de consensul confortabil si vag care reiese din utilizarea permanenta a acestor formulari generale si sa ne implicam in dezbaterile incinse care se desfasoara pe marginea problemei cetateniei. Un termen cu o semnificatie istorica si sociala de o asemenea intensitate nu poate fi folosit in mod indiferent si nu trebuie redus la o serie de vagi rugaminti menite sa calmeze atmosfera din cartierele cu probleme sau sa restabileasca ordinea in scolile scapate de sub control. Respectarea legii si simtul responsabilitatii, conditiile de baza pentru orice societate democratica, nu pot fi reduse la obedienta pasiva in fata unei ordini sociale echitabile si stabile in mod intrinsec. Prabusirea regimurilor comuniste din Europa si aparentul consens cu privire la cetatenie intr-o societate democratica nu au condus la disparitia dezbaterilor, divergentelor si nici a conflictelor intre diferitele state, grupuri si indivizi. In aceasta lucrare vom incerca sa facem o analiza a problemelor cu care sa confrunta cetatenia din punct de vedere juridic, dar si din perspectiva stiintelor politice si sociale, atat sub raport teoretic, cat si in concretizarea ei romaneasca, dar si europeana. Vorbind despre cetatenie, ne aflam in fata primei probleme a raportului dintre individ si societate, in fata unei institutii prin excelenta necesara, complexa, interdisciplinara si continua, a carei cunoastere se cere la nivelul popularitatii pe care o impune. Referitor la importanta studierii cetateniei si a consecintelor pe care le genereaza, gasesc relevant un citat dintr-o lucrare aparuta la Institutul de drept comparat din Paris, intitulata La nationalite dans la Science sociale et dans le Droit contemporain, citat care are urmatorul continut: Dintre toate problemele juridice, niciuna nu este mai importanta ca aceea a cetateniei: pentru stat, deoarece de numarul si atasamentul cetatenilor sai depind forta si puterea sa; pentru individ, deoarece de legaturile lui cu statul depind conditiile, private si publice, ale existentei sale [ ] intreaga viata se afla implicata in aceasta legatura. (Institut de Droit Compare de L Universite de Paris, La nationalite dans la Science sociale et dans le Droit contemporain, 1939, p. 209). In legislatia romaneasca nu s-a dat o definitie a cetateniei, decat, intamplator, prin Legea 24/1971, art. 1, in care institutia era privita dintr-un orizont mai larg, ca expresie a relatiilor social-economice, politice si juridice dintre (...)