I.	INTRODUCERE

II.	ISTORIA SI EVOLUTIA UNIUNII EUROPENE

II.1	Planulschumann Si Crearea Ceco

II.2	Crearea Cee Si Ceea

II.3	Transformarea Comunitatilor In Uniunea Europeana

II.4	Evolutia Constructiei Comunitare

III.	ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANA

III.1

Procedura De Aderare

III.2

Acquis - Ul Comunitar

III.3

Aderarea Romaniei La Uniunea Europeana

IV.	PIATA INTERNA SI LIBERTATILE FUNDAMENTALE

IV.1	Libera Circulatie A Marfurilor

IV.1.1

Notiune Si Temei Legal

IV.1.2

Eliminarea Taxelor Vamale Si A Masurilor Cu Efect Echivalent

IV.1.3

Eliminarea Formalitatilor De Trecere A Frontierelor

IV.2	Libera Circulatie A Persoanelor

IV.2.1

Notiune Si Temei Legal

IV.2.2

Politica In Domeniul Vizelor

IV.2.3

Circulatia Fortei De Munca

IV.2.4

Libera Circulatie A Persoanelor Si Securitatea Sociala

IV.3	Libera Circulatie A Serviciilor

IV.3.1

Libera Circulatie A Serviciilor Si Libertatea De Stabilire

IV.3.2

Temei Legal

IV.4	Libera Circulatie A Capitalului

IV.4.1

Notiune Si Temei Legal

V.	POLITICI COMUNITARE

V.1	Dreptul Societatilor Comerciale

V.2	Politica In Domeniul Concurentei

V.3	Politica In Domeniul Transportului

V.3.1

Transportul Rutier

V.3.2

Transportul Feroviar

V.3.3

Transportul Maritim

V.3.4

Transportul Aerian

V.4	Politici Sociale Si Ocuparea Fortei De Munca

V.4.1

Notiune Si Temei Legal

V.4.2

Ocuparea Fortei De Munca

V.4.3

Legislatia Muncii Si Imbunatatirea Conditiilor De Munca

V.4.4

Sanatatea Si Siguranta La Locul De Munca

V.4.5

Protectia Sociala

V.4.6

Dialogul Social

V.4.7

Egalitatea De Sansa Pentru Barbati Si Femei

V.5	Politica Regionala Si Coordonarea Instrumentelor Structurale

V.6	Impozitare

V.6.1

Impozitatre Directa

V.6.2

Impozitare Indirecta

V.6.3

Cooperare Administrativa Si Asistenta Reciproca

V.7	Control Financiar

V.7.1

Controlul Financiar Intern Public

V.7.2

Auditul Extern

V.7.3

Resursele Proprii Ale Uniunii Europene

V.7.4

Finantarile Acordate De Uniunii Europene

V.7.5

Protejarea Intereselor Uniunii Europene, Prevenirea Fraudei

V.8	Dispozitii Financiare Si Bugetare

VI.	ACQUIS - UL COMUNITAR IN ECONOMIE

VI.1	Agricultura

VI.1.1

Acquis - Ul Comunitar In Agricultura

VI.1.2

Reforma Politicii Agricole Comune

VI.2

Pescuit

VI.2.1

Acquis - Ul Comunitar In Pescuit

VI.2.2

Reforma In Domeniul Pescuitului

VI.3

Energie

VI.4	Politica Industriala

VI.5	Intreprinderi Mici Si Mijlocii

VI.6	Protectia Mediului Inconjurator

VI.7	Protectia Consumatorului Si A Sanatatii

VII.	AQUIS - UL COMUNITAR IN DOMENIUL EDUCATIEI SI CULTURII

VII.1

Educatie, Formare Profesionala Si Tineret

VII.1.1

Temei Juridic

VII.1.2

Educatia

VII.1.3

Formare Profesionala

VII.1.4

Tineret

VII.2

Telecomunicatii Si Tehnologia Informatiilor

VII.3

Cultura Si Politica In Domeniul Audiovizualului

VII.3.1

Temei Juridic

VII.3.2

Politica Privind Cultura

VII.3.3

Politica Privind Audiovizualul

VII.4

Stiinta Si Cercetare

VII.5

Statistica

VIII.	ALTE REGLEMENTARI COMUNITARE

VIII.1

Uniune Economica Si Monetara

VIII.2

Uniune Vamala

VIII.3

Justitie Si Afaceri Interne

VIII.4

Relatii Externe

VIII.5

Politica Externa Si De Securitate Comuna

VIII.6

Institutii

VIII.7

Diverse

IX.	CONCLUZII

X.	BIBLIOGRAFIE

In prezenta lucrare imi propun sa analizez tema Capitole de negociere in vederea aderarii la Uniunea Europeana, tema cu o importanta covarsitoare in cadrul procesulul de negociere in vederea aderarii la Uniunea Europeana, mai ales in contextul negocierilor de aderare purtate de Romania. Integrarea europeana reprezinta un proces istoric, legic, necesar, care are numeroase implicatii legate de prosperitatea tuturor popoarelor continentului, depasirea oricaror focare de tensiune si conflict, promovarea fara bariere a schimburilor economice, stiintifice si culturale. Integrarea europeana economica si politica a evoluat in stransa corelatie cu componenta juridica, materializata in tratatele constitutive ale Comunitatilor si in amendamentele ulterioare, precum si in contributia valoroasa adusa de jurisprudenta Curtii de Justitie Europene. Totodata, dimensiunea juridica a reprezentat un factor de impuls al constructiei comunitare, care a mobilizat, pe parcursul istoriei, energiile statelor europene pentru gasirea formulelor cele mai adecvate in aprofundarea si extinderea constructiei comunitare. Ideea de unitate europeana are o lunga si frumoasa traditie. Daca ea s-a afirmat cu deosebita vigoare in zilele noastre, acesta este rezultatul intrunirii, in prezent, a unor conditii dintre cele mai bune pentru depasirea divizarii continentului, toate tarile europene aderand la generoasele ale statului de drept si colaborarii internationale. Ideea unificarii continentului european in cadrul unei singure entitati are o indelungata si laborioasa traditie, ea preocupand din timpuri indepartate ganditori si practicieni, promotori ai progresului si vizionari. Istoric vorbind, sub diverse denumiri, ideile unitatii s-au afirmat inca de timpuriu si au raspuns intr-o masura mai mica sau mai mare intereselor si aspiratiilor tarilor celor mai importante din Europa, in anumite momente istorice. De la Pax romana, Pax germanica si Pax eclessiastica si pana la proiectele moderne de infaptuire a unei federatii europene s-au afirmat numeroase propuneri ingenioase si originale, bine structurate si minutios gandite, elaborate de celebrii oameni de stat, de stiinta si de cultura. Exista, de asemenea, unele opinii potrivit carora ideea de unitate a Europei isi gaseste originea in perioada antica atunci cand cuceririle efectuate de armatele romane au fost considerate ca manifestari ale acestei tendinte. Trebuie mentionat insa ca nu s-a ajuns la o federatie si nici la o uniune totala, astfel incat Uniunea Europeana este un paradox care permite statelor componente sa-si pastreze suveranitatea pe planuri esentiale. Familia europeana a evoluat in stransa legatura cu evenimentele politice si economice internationale din a doua jumatate a secolului XX. Comunitatile au aparut si s-au dezvoltat din necesitatea resimtita de statele europene de a gasi o modalitate de evitare a declansarii unui nou conflict armat. S-a gandit astfel crearea unei comunitati de destine intre (...)