I.	NOTIUNI INTRODUCTIVE

I.1	Caile De Atac In General

I.2	Apelul - Scurt Istoric

I.2.1

Apelul - Notiune Si Caracterizare

I.2.2

Hotararile Judecatoresti Supuse Apleului

II.	ASPECTE PRIVIND DECLARAREA APELULUI

II.1	Titularii Dreptului De Apel

II.2	Cererea De Apel Si Motivarea Acesteia

II.3	Termenul De Apel

II.3.1

Repunerea In Termen

II.3.2

Apelul Peste Termen

II.4	Renuntarea La Apel

II.5	Retragerea Apelului

II.6	Efectele Apelului

II.6.1

Efectul Suspensiv

II.6.2

Efectul Devolutiv

II.6.3

Efectul Neagravarii Situatiei In Propriul Apel

II.6.4

Efectul Extensiv

III.	JUDECAREA APELULUI

III.1

Precizari Preliminare

III.2

Masuri Premergatoare Sedintei De Judecata

III.3

Judecarea Propriu - Zisa A Apelului

III.4

Solutionarea Apelului

III.5

Solutii Si Chestiuni Complementare. Continutul Deciziei

III.6

Rejudecarea Cauzei De Catre Instanta De Trimitere. Limitele Rejudecarii

IV.	BIBLIOGRAFIE

Caile de atac reprezinta acele mijloace prevazute de lege prin care o hotarare judecatoreasca este supusa reexaminarii in scopul indreptarii unor erori savarsite cu ocazia solutionarii cauzei. Exercitarea cailor de atac indeplineste un dublu rol: permite realizarea in conditii cat mai bune a justitiei si asigura aplicarea uniforma a legii de catre instantele judecatoresti. Astfel, obiectul cailor de atac il constituie determinarea unei noi judecati, iar finalitatea lor in repararea erorilor comise de prima instanta. Caile de atac au natura juridica a unor remedii procesuale menite sa indrepte eventualele greseli ivite datorita partilor sau judecatorilor in impartirea dreptatii. Judecata in orice cale de atac este intotdeauna o activitate de control judecatoresc. De regula, acest control se exercita de catre o instanta superioara celei care a pronuntat hotararea atacata, iar prin exceptie, instanta care a judecat cauza poate reveni asupra ei, verificandu-si propria activitate si pronuntand o noua hotarare (de exemplu, in cazul contestatiei in anulare si al revizuirii). Principalul avantaj al cailor de atac este acela ca ofera partilor garantia unei examinari repetate a procedurii judiciare si implicit aflarea adevarului in cauza respectiva sau aplicarea legii, atunci cand a fost incalcata. Doua sau trei instante vor vedea mai clar si vor gresi mai putin decat una singura. Prin exercitarea cailor de atac se trece intr-o alta etapa a fazei de judecata, ulterioara judecatii in prima instanta, care se va finaliza cu pronuntarea unei noi hotarari de catre instanta de control judecatoresc. Hotararea supusa verificarii poate fi infirmata in tot sau in parte (prin anulare, reformare sau retractare) ori confirmata, adica mentinuta in integralitatea ei. Prin infirmarea hotararii este posibila rejudecarea cauzei, in conditiile legii, fie de catre instanta care a pronuntat infirmarea hotararii atacate, fie de catre alta instanta, cu ocazia retrimiterii. Sistemul procesual roman admite o structura judiciara intemeiata pe un dublu sau triplu grad de jurisdictie, apelul si recursul fiind singurele cai de atac ordinare impotriva hotararilor judecatoresti nedefinitive. Acestea sunt facultative si nu pot fi exercitate decat de catre cei carora legea le recunoaste aceasta posibilitate. Importanta deosebita a cailor de atac in activitatea de infaptuire a justitiei se desprinde si din consacrarea in diverse documente internationale a principiului existentei si necesitatii cailor de atac. In acest sens, Pactul international referitor la drepturile civile si politice enunta, in art. 14. 5, regula potrivit careia orice persoana declarata ca raspunzand de savarsirea unei infractiuni are dreptul, in conformitate cu normele prescrise de aceasta lege, sa ceara examinarea de catre o jurisdictie superioara a declararii vinovatiei sale si a pedepsei aplicate. Constitutia Romaniei reglementeaza, la art. 129, principiul conform caruia impotriva hotararilor (...)