I.	INTRODUCERE

II.	IMUNITATI SI PRIVILEGII DIPLOMATICE. NATURA LOR JURIDICA

II.1	Notiune De Statut Diplomatic, Privilegiu Si Imunitate Diplomatica

II.2	Natura Juridica A Imunitatilor Si Privilegiilor Diplomatice

II.3	Durata Imunitatilor Si Privilegiilor Diplomatice

III.	CATEGORIILE SI PARTICULARITATILE IMUNITATILOR SI PRIVILEGIILOR DIPLOMATICE

III.1

Categoriile De Imunitati Si Privilegii Diplomatice. Clasificarea Lor

III.2

Particularitatile Imunitatilor Si Privilegiilor Diplomatice

III.3

Inviolabilitatile Diplomatice - Echivalentul Imunitatilor

IV.	CONCLUZII

V.	BIBLIOGRAFIE

VI.	ADNOTARI

Aproape printr-o lege a firii in fiecare etapa, secol, pare a se ivi la nivelul fiecarei entitati sociale personalitati cu vointa si puterea intelectuala de a modela intregul sistem international potrivit propriilor sale valori. Abordarea moderna a relatiilor internationale bazate pe statul natiune si motivate de interese nationale a elaborat conceptual de echilibru al puterilor care a dominat diplomatia influentand relatiile internationale hotarator. Privita cu admiratie din exterior, ca o activitate plina de grandoare, dat fiind ceremonialul in care se desfasoara, diplomatia este de fapt o complexa activitate zilnica plina de neprevazut, ce recomanda un studiu aprofundat asupra diverselor problematici existente. Omul in cursul evolutiei sale, a parcurs stadii diferite de adaptare in relatiile sociale, economice, in raporturile sale cu alte grupuri sociale, ce au adus forme variate de exploatare si in consecinta interese si structuri diferite de evolutie bazate pe interesul grupului social. Diplomatia este acea arta ce aduce o expunere, o promovare, a politicilor unui stat, numit stat acreditant, intr-un alt stat, numit stat acreditar. Altfel spus o prezentare consensuala a intereselor unui stat, prin reprezentantii sai, pe teritoriul altui stat. Din cele mai vechi timpuri s-a recurs la diplomatie pentru a aplana starile de tensiune, starile conflictule, pentru a normaliza relatiile dintre state. Potrivit lui Hernry Kissinger care defineste diplomatia ca fiind o ajustare a diferendelor prin negociere, acest proces este posibil numai in cadrul sistemului international care prevaleaza legitimitatea. Cand mijloacele diplomatice inceteaza a fi utilizate in rezolvarea diferendelor, expunerea fortei nu va intarzia sa apara, distrugand bunul cel mai de pret al oricarei natiuni - pacea. Diplomatul este chemat sa reprezinte statul sau, fara de care misiunea si nici el ca functionar de stat nu ar avea ratiuni de existenta, si caruia ii este raspunzator pentru tot ce intreprinde in numele acestuia. Rolul diplomatului este de a face cunoscute drepturile legitime, stabilirea unei colaborari de durata si de promovare a intereselor statului pe care il reprezinta. Diplomatia poate fi reprezentata ca o institutie dinamica menita sa faciliteze scopurile nationale si internationale ale natiunilor, fie ele teluri fundamentale, interese vitale sau obiective politice concrete. Ea actioneaza ca un mijloc de aliniere a unor interese corelative si acomodare a deosebirilor internationale. Exista un principiu general de drept, potrivit caruia un stat isi exercita suveranitatea asupra tuturor persoanelor, inclusiv strainii, care se afla pe teritoriul sau si nici o activitate nu se poate desfasura pe acest teritoriu fara permisiunea sa. Dar in aceste conditii, o misiune diplomatica nu si-ar mai pute exercita functiile si deci, justifica existenta ei; ca atare, trebuie sa i se creeze, ei si membrilor ei, minimul necesar de conditii - acele imunitati, privilegii si (...)