I.	ASPECTE DE DREPT PROCESUAL PENAL

I.1	Scurta Introducere

I.2	Consideratii Generale Privind Procesul Penal Si Dreptul Procesual Penal

I.3	Legatura Dintre Dreptul Penal Si Alte Ramuri

II.	ELEMENTE DE PSIHOLOGIE JUDICIARA SI PSIHANALIZA

II.1	Notiune Si Importanta

II.2	Psihanaliza - Stiinta Viitorului

II.3	Psihanaliza Medicala Si Psihanaliza Criminala (asemanari Si Deosebiri)

II.4	Mecanisme Operationale Si Terminologie In Psihanaliza

II.5	Infractorul Si Infractiunea Din Perspective Psihologice Si Psihanalitice

II.6	Consideratii Privind Comportamentul Delicvent

II.7	Formarea Conflictului Interior Si Nasterea Infractiunii

II.8	Elemente Explicative Privind Procesele Psihologice Post - Infractionale

III.	INTEROGATORIUL JUDICIAR

III.1

Caracterizare Generala

III.2

Definitia Interogatoriului

III.3

Caracteristicile Interogatoriului Judiciar

III.4

Planurile Situationale

III.5

Tehnici De Intervievare In Marea Britanie Si America

III.5.1

Natura Si Metodele Interogatoriului Juridiciar

III.5.2

Consecintele Utilizarii Tehnicilor De Manipulare In Interogatoriul Judiciar

III.5.3

De Ce Marturisesc Suspectii

III.5.4

Tehnici De Manipulare Si Coercitie (sugerarea Marturisirii)

III.5.5

Legea Liberului Acces La Informatie (foia)

IV.	ASCULTAREA INVINUITULUI SAU INCULPATULUI

IV.1	Etape Si Strategii De Interogare A Invinuitului Sau Inculpatului

IV.2	Procedee Tactice Folosite In Ascultarea Invinuitului Sau Inculpatului

IV.3	Sondarea Sentimentului De Vinovatie

V.	INTEROGATORIUL PSIHANALITIC

V.1	Definirea Interogatoriului Psihanalitic

V.2	Caracteristici Si Mecanisme Ale Interogatoriului Psihanalitic

V.3	Comentarii Asupra Interogatoriului Judiciar De Tip Psihanalitic

V.4	Simptomatologii Semnificative

VI.	INSTITUTIILE CONFRUNTARII, PREZENTARII PENTRU RECUNOASTERE SI RECONSTITUIRII CA ACTIVITATI ALE URMARIRII PENALE DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICA

VI.1	Confruntarea

VI.2	Prezentarea Pentru Recunoastere

VI.3	Reconstituirea

VII.	METODELE DE INVESTIGARE A PERSONALITATII

VII.1

Conceptul De Personalitate Si Consideratii Introductive

VII.2

Metode De Investigare A Personalitatii

VII.2.1

Observatia

VII.2.1.1

Surse De Elemente Semnificative Din Cadrul Simptomaticii Labile

VII.2.2

Interviul

VIII.	PROBLEME JURIDICE SI PSIHOLOGICE CU PRIVIRE LA ANCHETATOR SI ACTIVITATEA SA

VIII.1

Anchetatorul Si Invinuitul

VIII.2

Aprecierea Probelor Si Stabilirea Vinovatiei

VIII.3

Caracteristicile Personalitatii Anchetatorului

VIII.4

Anchetatorul Si Administrarea Probelor

VIII.5

Aspecte Psihologice Privind Calitatile Personale Ale Anchetatorului

VIII.6

Caliatile Psiho - Sociale Ale Anchetatorului

VIII.7

Modele De Conduita Si Tipuri De Anchetatori

IX.	PROBLEMATICA PSIHOLOGICA A RELATIEI ANCHETATOR - ANCHETAT

IX.1	Contactul Interpersonal In Biroul De Ancheta Judiciara

IX.2	Comunicarea Non - Verbala

IX.3	Reguli Tactice Specifice Raporturilor Interpersonale De Opozabilitate Si Confruntare

IX.4	Coordonatele Psihologice Ale Recunoasterii Comiterii Faptei. De La Refuzul Recunoasterii La Marturisire

IX.5	Contracararea Atitudinilor De Rezistenta La Interogatoriu

X.	CONCLUZII GENERALE

XI.	BIBLIOGRAFIE

Viata a demonstrat ca este aproape imposibil ca oamenii sa traiasca in societate fara ca interesele lor sa fie lezate, astfel incat se nasc dispute si conflicte, pentru a caror solutionare este necesara interventia unei forte obiective si impartiale cum este cea a justitiei care de obicei se realizeaza pe cale contencioasa. Infaptuirea actului de justitie in domeniul penal trebuie circumscrisa nevoilor de adevar si dreptate in care sunt implicate societatea civila, autoritatile publice, precum si politia si parchetul, dar si instantele de judecata si cele de executare a pedepsei. Inca din cele mai vechi timpuri societatea umana a fost preocupata atat de studiul cauzelor aparitiei si al modului de desfasurare a proceselor si fenomenelor infractionale cat si de prevenirea si combaterea acestora incercand sa si apere sistemul de valori pe care ea insasi se intemeiaza. Aceasta preocupare este pe deplin justificata daca se are in vedere faptul ca prin fenomenul infractional se aduce o atingere grava intereselor umane de maxima generalitate si importanta, si se pun in pericol valorile fundamentale afectandu-i astfel buna sa functonalitate. Orice societate apreciaza comportamentul membrilor sai din punctul de vedere al conformarii acestora la normele morale si la cele juridice. Nerespectarea acestor norme atrage dupa sine masuri coercitive sau punitive. Apararea sociala impotriva faptelor periculoase, dupa aparitia statului a devenit o functie importanta a acestuia pe care o realizeaza cu ajutorul dreptului penal, care contribuie la apararea acestor valori prin aratarea faptelor periculoase si a sanctiunilor aplicabile celor care comit astfel de fapte. Procesul penal reprezinta o activitate judiciara complexa ce se desfasoara dupa anumite reguli stricte, stipulate de normele dreptului procesual penal, care are ca scop constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. Infractiunea este fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala (art. 17 C. penal). Din perspectiva psihologica, urmarirea penala - prin excelenta ancheta judiciara si cercetarea judecatoreasca - este o suma de relatii interpersonale ale unui subiect constant: reprezentantul organului de urmarire penala si ceilalti participanti la proces, parti sau subiecti ai procesului. Densitatea relatiilor interpersonale ale anchetatorului, care ramane acelasi in timp ce partenerii sai se schimbi indica de la bun inceput caracterul complex al activitatilor de ancheta, iar din perspectiva psihologica, constatarea obligatorie a modalitatii mentale care trebuie sa-l caracterizeze pe anchetatorul autentic. Procesul penal se desfasoara pe parcursul a trei etape succesive denumite faze ale procesului penal, si anume : -urmarirea penala; in faza de urmarire penala sunt cuprinse (...)