I.	TESTAMENTUL - GENERALITATI

I.1	Introducere

I.2	Definitia Si Cuprinsul Testamentului

I.3	Caracterele Juridice Ale Testamentului

II.	CONDITIILE DE VALIDITATE ALE TESTAMENTULUI

II.1	Conditiile De Fond

II.1.1

Precizari Prealabile

II.1.2

Capacitate

II.1.2.1

Incapacitatea De A Dispune Prin Testament

II.1.2.2

Incapacitatea De A Primi Prin Testament

II.1.3

Consimtamantul

II.1.4

Obiectul Testamentului

II.1.5

Cauza Testamentului

II.2	Conditiile De Forma

II.2.1

Forma Scrisa

II.2.2

Prohibitia Testamentului Conjunctiv

III.	DIFERITELE FELURI DE TESTAMENTE

III.1

Precizari Prealabile

III.2

Testamentele Ordinare

III.2.1

Testamentul Olograf

III.2.1.1

Scrierea Testamentului

III.2.1.2

Data Testamentului

III.2.1.3

Semnatura Testamentului

III.2.2

Testamentul Autentic

III.2.3

Testamentul Mistic

III.3

Testamentele Privilegiate

III.3.1

Testamentul Militarilor

III.3.2

Testamentul Facut In Timp De Boala Contagioasa

III.3.3

Testamentul Maritim

III.4

Alte Testamente Reglementate De Lege

III.4.1

Testamentul Privind Depunerile La C. E. C.

III.4.2

Testamentul Facut De Romani In Strainatate

IV.	PRINCIPALELE DISPOZITII TESTAMENTARE

IV.1

Legatele

IV.1.1

Notiune. Desemnarea Legatarului

IV.1.2

Clasificarea Legatelor

IV.1.2.1

Criteriul Modalitatilor

IV.1.2.2

Criteriul Obiectului

IV.2	Ineficacitatea Legatelor

IV.2.1

Nulitatea Legatelor

IV.2.2

Revocarea Legatelor

IV.2.2.1

Revocarea Voluntara A Legatelor

IV.2.2.2

Revocarea Judiciara A Legatelor

IV.2.3

Caducitatea Legatelor

IV.2.4

Dreptul De Acrescamant

IV.2.5

Dezmostenirea Sau Exheredarea Mostenitorilor Legali

IV.2.5.1

Notiune

IV.2.5.2

Felurile Exheredarii

IV.2.5.3

Executia Testamentara

IV.2.5.4

Notiune. Natura Juridica

IV.2.5.5

Puterile Si Indatoririle Executorului Testamentar

V.	LIMITELE DREPTULUI DE A DISPUNE DE BUNURILE MOSTENIRII

V.1	Interzicerea Pactelor Asupra Unei Succesiuni Viitoare

V.1.1

Reglementare. Notiune

V.1.2

Conditiile Cerute Pentru Existenta Unui Pact Asupra Unei Mosteniri Viitoare

V.1.3

Sanctiunea Aplicata Pactelor Asupra Succesiunilor Viitoare

V.2	Interzicerea Substitutiilor Fidecomisare

V.2.1

Notiunea De Substitutie Fidecomisara

V.2.2

Conditiile Cerute Pentru Existenta Unei Substitutii Fidecomisare. Existenta Substitutiei Vulgare

V.2.3

Nulitatea Absoluta A Substitutiilor Fidecomisare

V.2.3.1

Fidecomisul Fara Obligatie

V.2.3.2

Legatul Ramasitei

V.2.3.3

Dublul Legat Conditional

V.3	Interdictia Actelor Juridice Cu Titlu Gratuit Care Ar Incalca Rezerva Succsesorala

V.3.1

Precizari Prealabile. Notiunea De Rezerva Succesorala Si Cotitatea Disponibila

V.3.2

Caracterele Juridice Ale Rezervei Succesorale

V.3.2.1

Rezerva Parte A Mostenirii

V.3.2.2

Indisponibilitatea Rezervei

V.3.3

Mostenitorii Rezervatari Si Intinderea Rezervei

V.3.3.1

Descendentii

V.3.3.2

Ascendentii Privilegiati

V.3.3.3

Sotul Supravietuitor

VI.	CONCLUZII

VII.	BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Dreptul persoanei de a dispune prin testament de mostenirea sa, in conformitate cu prevederile legale, isi are temeiul in existenta dreptului de proprietate. Acest drept a fost recunoscut inca din antichitate. In dreptul roman, testamentul avea o mare importanta, principiile sale fiind preluate in dreptul modern. Persoana fizica, in temeiul dreptului de dispozitie, are posibilitatea de a dispune de soarta bunurilor sale nu numai prin acte juridice intre vii, dar si printr-un act de ultima vointa pentru timpul cand nu va mai fi in viata, inlaturand in acest fel, aplicabilitatea normelor juridice care reglementeaza devolutiunea succesorala legala pentru ipoteza in care persoana a incetat din viata fara a fi lasat un testament valabil (ab intestat) . In cazul transmisiunii testamentare determinarea persoanelor chemate la mostenire precum si intinderea drepturilor si obligatiilor ce se cuvin acestora din mostenire este opera de ultima vointa a celui ce o lasa, insa in limitele si conditiile prevazute de lege. Codul civil - art. 800, dispune ca: Nimeni nu va putea dispune de avutul sau cu titlu gratuit, decat in formele prescrise de lege pentru donatiuni intre vii sau prin testament. Din acest text de lege rezulta ca forma juridica prin care se dispune pentru cauza de moarte este testamentul. DEFINITIA SI CUPRINSUL TESTAMENTULUI Codul civil roman - art. 802 - defineste testamentul astfel: Testamentul este un act revocabil prin care testatorul dispune, pentru timpul incetarii sale din viata, de tot sau o parte din avutul sau. Actele prin care defunctul dispune de bunurile sale dupa incetarea sa din viata sunt legatele. Aceste legate pot fi universale, cu titlu universal sau cu titlu particular. Dar dupa cum cu deplin temei s-a remarcat in literatura de specialitate, notiunea de testament nu trebuie confundata cu notiunea de legat, asa cum pare sa o fi facut legiuitorul. Pe langa legate, testamentul mai cuprinde si alte manifestari de ultima vointa ale defunctului: sarcini impuse legatarilor si care absorb in tot sau in parte, emolumentul liberalitatii testamentare (art. 830 si 930 C. Civ. ) ; exheredari, adica indepartari de la mostenire a unor mostenitori legali nerezervatari (art. 802 si 841 C. Civ. ) ; desemnarea unui executor testamentar, adica a unei persoane imputernicite sa aduca la indeplinire ultima vointa a defunctului (art. 910 C. Civ. ) ; revocarea dispozitiilor dintr-un testament anterior; retractarea revocarii dispozitiilor unui testament anterior; un partaj de ascendent (art. 795 C. Civ. ) ; recunoasterea unui copil din afara casatoriei (art. 57 C. Fam. ) ; dispozitiile cu privire la ingroparea si funeraliile defunctului. Este, deci, evident ca testamentul poate cuprinde pe langa legate si alte acte de ultima vointa ale defunctului, insa nu este obligatoriu ca testamentul sa cuprinda legate, fiind posibil sa cuprinda doar alte manifestari de vointa ale defunctului. Concluzia care s-a impus si care este astazi (...)