I.	ISTORICUL UNIUNII EUROPENE

II.	PREMISELE IDEILOR DE UNITATE EUROPEANA

II.1	Crearea Comunitatii Economice A Carbunelui Si Otelului

II.1.1

Crearea Comunitatii Economice Europene Si A Comunitatii Europene A Energiei Atomice

II.2	Evolutia Comunitatilor Europene

II.2.1

Extinderea Spatiului Comunitar

II.2.2

Actul Unic European

II.3	Crearea Uniunii Europene

II.3.1

Adoptarea Tratatului De La Maastricht

II.3.2

Tratatul De La Amsterdam

II.3.3

Tratatul De La Nisa

II.4	Viitorul Uniunii Europene

III.	CARACTERELE JURIDICE FUNDAMENTALE ALE COMUNITATILOR EUROPENE

III.1

Notiuni Introductive

III.1.1

Specificitatea Comunitatilor Europene

III.1.2

Teoria Federatiei Sau Confederatiei

III.1.3

Teoria Organizatiilor Internationale Obisnuite

III.1.4

Teoria Supranationalista

III.1.5

Teoria Organizatiilor De Tip "Autonom"

III.1.6

Teoria Puterii Publice Comune

III.2

Caracteristicile Generale Ale Comunitatilor

III.2.1

Organizatiile Internationale

III.2.2

Structura Institutionala Si Juridica Originala

III.2.3

Organizatiile Economice Integrate

III.2.4

Uniuniea Europeana

IV.	COMPETENTELE COMUNITATILOR EUROPENE SI DOMENIILE LOR DE ACTIUNE

IV.1

Precizari

IV.1.1

Principiul Specializarii

IV.1.2

Principiul Subsidiaritatii

IV.1.3

Principiul Proportionalitatii

IV.2	Campul De Aplicare Al Competentelor Comunitare

IV.2.1

Competenta Teritoriala

IV.2.2

Competenta Asupra Persoanelor

IV.2.3

Cetatenia Uniunii

IV.2.4

Libera Circulatie A Capitalurilor, Persoanelor, Marfurilor Si Serviciilor

IV.3	Domeniile De Competente Ale Uniunii Europene

IV.3.1

Realizarea Pietei Interne

IV.3.2

Politicile Comune

IV.3.3

Moneda Unica Europeana - Avantajele Si Dezavantajele Introducerii Acesteia

IV.4	Politicile De Baza Ale Uniunii Europene

IV.4.1

Politica Externa Si De Securitate Comuna

IV.4.2

Cooperarea In Domeniul Justitiei Si Afacerilor Interne

V.	REPARTIZAREA FUNCTIILOR IN CADRUL COMUNITATILOR EUROPENE

V.1

Precizari

V.2	Functia Normativa

V.2.1

Functia "Constituanta"

V.2.2

Functia Legislativa

V.2.2.1

Initiativa Legislativa

V.2.2.2

Adoptarea Actelor Normative

V.2.2.3

Rolul Parlamentului In Procesul Legislativ

V.2.2.4

Consultarea Parlamentului

V.2.3

Procedura De Cooperare

V.2.4

Procedura Codeciziei

V.2.5

Procedura Avizului Conform

V.2.6

Absenta Interventiei Parlamentului

V.3	Functia Executiva

V.3.1

Rolul Comisiei

V.3.1.1

Executia Bugetara

V.3.1.2

Delegarea Comisiei De Catre Consiliu In Vederea Exercitarii Competentelor De Decizie Si De Reglementare

V.3.1.3

Controlul Delegarii

V.3.2

Rolul Consiliului Si Al Organelor Monetare

V.4	Functia Bugetara

V.5	Functia De Control

V.5.1

Controlul Exercitat De Parlamentul European

V.5.2

Controlul Exercitat De Catre Comisie

VI.	CONCLUZII

VII.	BIBLIOGRAFIE

J. A. I. Cooperarea in domeniul Justitiei si Afacerilor Interne J. Of. - Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene N. A. T. O. - Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord P. E. S. C. Politica Externa si de Securitate Comuna TMs. Tratatul de la Maastricht U. E. Uniunea Europeana INTRODUCERE Departe de a reprezenta o simpla prelungire si copiere a institutiilor nationale, care continua sa isi indeplineasca rolul, institutiile europene sunt, in pofida unor asemanari, cu totul altceva, avand personalitate si atributii proprii. Institutiile comunitare sunt expresia puterii comunitare si pentru ca prin intermediul lor respectiva putere isi realizeaza atributiile. Daca, prin perspectarea unor forme exterioare de organizare, ele nu se deosebesc in toate cazurile in mod radical de institutiile similare nationale, deosebirea fata de acestea devine evidenta in cazul originii, scopului si structurii lor multinationale, inclusiv in ceea ce priveste faptul ca sunt purtatoare ale suveranitatii comunitare. Respectivele deosebiri sunt subliniate si de aria in care se realizeaza functionalitea lor, acestea identificandu-se cu intreaga Comunitate. Nu in ultimul rand, distinctiile devin relevante datorita valorilor juridice oferite de Dreptul Comunitar, care le asigura cadrul juridic in care isi realizeaza activitatea. Deoarece procesul de integrare este departe de a fi incheiat, el aflandu-se intr-o continua devenire este firesc ca institutiile comunitare sa cunoasca si ele o dinamica corespunzatoare in raport cu particularitatile fiecarui moment al respectivului proces de evolutie. Institutiile Uniunii Europene au fost create pentru a da expresie unei apropieri din ce in ce mai reale a natiunilor europene in cadrul unei cooperari mai stranse ca niciodata. Pe masura ce responsabilitatile Uniunii s-au largit, Institutiile Uniunii Europene s-au dezvoltat, devenind mai numeroase. In primii douazeci de ani de viata ai Uniunii Europene, procesul decizional a fost mai simplu: Comisia Europeana propunea, Parlamentul dadea avizul, Consiliul de Ministrii decidea, iar Curtea Europeana de Justitie dadea interpretarea legala necesara. In ultimele decenii ale Uniunii, Parlamentul European a devenit o institutie ai carei membri sunt alesi prin vot direct si care are puteri largite, Banca Europeana de Investitii, care a devenit o sursa majora de finantare pentru dezvoltarea economica, Comitetul Economic si Social a dovedit in practica valoarea dezbaterilor si cooperarii dintre partenerii economici si sociali, iar mai de curand, Comitetul Regiunilor a fost creat pentru a promova interesele diverselor regiuni si a pastra specificitatea si diversitatea acestora. Nu poate exista, asadar, o Europa unita fara respectarea partilor componente ale intregului. Profesorul Jacques Le Rider afirma:   Definitiile exclusive ale Europei sunt in realitate definitii antieuropene, caci daca Europa tine de universal, ea nu are frontiere care sa fie definitive si de netrecut. A transforma granitele (...)