I.	CORUPTIA SI CRIMA ORGANIZATA CA FENOMENE SOCIALE NOCIVE

I.1	Conceptele De Coruptie Si Crima Organizata

I.2	Cauze Ale Coruptiei Si Crimei Organizate

I.2.1

Paradigma Functionalista

I.2.2

Paradigma Conflictului Social

I.2.3

Paradigma Interactionismului Simbolic (teoria "Etichetarii")

I.3	Cauzele Care Genereaza Coruptia

I.4	Criminalitatea Violenta, Coruptia, Crima Organizata. Recrudescenta Violentei In Societatea Contemporana

II.	CONCEPTUL DE ORGANIZATIE CRIMINALA

II.1	Definirea Conceptului De Organizatie Criminala

II.2	"Crima Organizata" Sau "Organizarea Crimei"

II.3	Definitia Organizatiei Criminale

II.4	Caracteristici

II.5	Codul Comportamental

II.6	Domenii De Actiune

II.7	Organizatii Criminale Mafiote

III.	FENOMENUL TERORIST

III.1

Delimitari Conceptuale

III.2

Clasificari Ale Terorismului

III.3

Scopurile Si Motivatiile Actiunilor Teroriste

III.4

Structura Entitatilor Teroriste Si Modelul Actiunilor Teroriste

III.5

Caracteristicile Actiunilor Teroriste

III.6

Noi Vulnerabilitati Ale Populatiilor, Valorilor, Statelor, Institutiilor, Organizatiilor Si Organismelor Nationale Si Internationale

III.6.1

Vulnerabilitati De Sistem

III.6.2

Vulnerabilitati De Proces

III.6.3

Vulnerabilitati De Disfunctii

III.7

Tendinte Ale Evolutiei Fenomenului Terorist

III.8

Amplificarea Terorismului - Risc Global

IV.	COMBATEREA TERORISMULUI

IV.1	Conceptia De Combatere A Terorismului: Obiective, Nivele De Combatere

IV.2	Reguli De Actiune Antiterorista

IV.3	Studiu De Caz: "11 Septembrie 2001 - World Trade Center"

V.	CONCLUZII SI PROPUNERI

VI.	BIBLIOGRAFIE

VII.	ANEXE

Globalizarea este o sursa de noi provocari pentru umanitate. Numai o organizare mondiala este capabila sa faca fata provocarilor la nivel planetar. Cand actionam impreuna, suntem mai putin vulnerabili fata de catastrofele ce ne lovesc pe fiecare dintre noi Identificarea si neutralizarea amenintarilor la adresa securitatii (inteleasa ca stare de siguranta colectiva) presupun, printre altele, definirea globalizarii. De regula acest proces este perceput ca facand referire la chestiuni economice si financiare, o abordare partial corecta sau partial gresita daca avem in vedere ca la nivelul opiniei publice, globalizarea apare ca o uniformizare la scara mondiala a nivelului de trai si a celui de dezvoltare. Globalizarea se constituie ca un ansamblu complex de procese avand ca obiectiv realizarea integrarii internationale pe diferite paliere: economic, politic, militar si de securitate, socio-cultural. Daca in secolele anterioare, cursul istoriei era determinat in mare proportie de evenimentele ce aveau loc in anumite regiuni ale lumii, astazi, in secolul XXI, viitorul omenirii se naste si se modeleaza in cele mai diverse si de neimaginat zone. Aceasta datorita unei retele de determinari si influentari aflata intr-o continua extindere. Globalizarea nu lasa prea multe sanse statelor de a trai izolat. Pe de o parte, populatiile lor resimt nevoia de a fi reprezentate si conduse pe scena internationala, iar pe de alta parte, evolutiile dintr-o zona a lumii au un impact rapid, surprinzator de rapid asupra alteia. Ceea ce individualizeaza actualul model al globalizarii este intensitatea si, daca se poate spune astfel, globalismul ei (in sensul ca fenomenul globalizarii nu mai lasa astazi nici un fel de insule virgine in raport cu efectele sale este un fenomen global si atotcuprinzator) . Tot mai evidentul sistem global inlatura normele clasice de organizare, dilueaza delimitarile dintre problemele interne si afacerile externe ale statelor, dintre economie si securitate nationala si nu mai trateaza suveranitatea ca o chestiune de totul sau nimic. Efectele globalizarii sunt multiple si au intensitati variate, ceea ce poate conduce la o integrare si asimilare deplina, neconditionata de catre societatile unor state sau la o anumita reticenta, daca nu chiar ostilitate, in acceptarea lor de catre altele. Efectele sunt pozitive si negative, asa dupa cum insusi procesul ce le genereaza poate uni sau dezbina omenirea. Efectele pot fi economice, politice, militare, culturale, religioase, sociale, demografice si ambientale. Intelegerea acestor aspecte este importanta pentru ca interactiunea dintre ele poate fi constructiva sau distructiva, poate accelera ritmul si complexitatea transformarilor la nivel global sau, dimpotriva, le poate decelera. Caracteristica principala a globalizarii o constituie fluxul rapid, in continua crestere si adeseori generator de discrepante, de bunuri, servicii, persoane, capital, idei, informatii, tehnologie, cultura, moda, armament (...)