I.	REPERE DE ORDIN TEORETIC

I.1	Razboiul, Situatii De Criza Si Pacea. Administratia Militara

I.1.1

Razboiul, Situatii De Criza Si Pacea. Notiune

I.1.2

Organizarea Si Functionarea Administratiei Militare. Sistemul De Comanda Si Control

I.1.3

Raporturile Care Se Stabilesc Intre Administratia Militara Si Administratia Publica

I.2	Istoricul, Notiunea Si Regimul Juridic Al Actelor De Comandament Cu Caracter Militar

I.2.1

Evolutia Istorica A Notiunii De "Act De Comandament Cu Caracter Militar"

I.2.2

Introducere In Teoria Actelor De Comandament Cu Caracter Militar. Delimitari Conceptuale

I.2.3

Delimitarea Sferei Actelor De Comandament Cu Caracter Militar

I.2.4

Regimul Juridic Al Actelor De Comandament Cu Caracter Militar

I.2.4.1

Conditiile Generale De Valabilitate Si Trasaturile Definitorii Ale Actelor De Comandament Cu Caracter Militar

I.2.4.2

Procedura Prealabila De Elaborare A Actelor De Comandament Cu Caracter Militar Aplicabile Conflictelor Armate

I.2.4.3

Modul De Intrare In Vigoare A Actelor De Comandament Cu Caracter Militar

I.2.4.4

Efectele Juridice Ale Actelor De Comandament Cu Caracter Militar

I.2.4.5

Modul De Incetare A Efectelor Juridice Ale Actelor De Comandament Cu Caracter Militar

I.3	Controlul Actelor De Comandament Cu Caracter Militar

I.3.1

Notiunea Si Rolul Controlului Administrativ

I.3.2

Controlul Administrativ

I.3.2.1

Controlul Administrativ Intern

I.3.2.2

Controlul Administrativ Extern

I.3.3

Consiliile De Judecata - Organe Jurisdictionale Specializate. Organizare Si Functionare

I.3.4

Problema Controlului Din Perspectiva Stiintei Militare. Jocul De Razboi

I.3.5

Alte Forme Ale Controlului Asupra Activitatii Cu Specific Militar

I.3.6

Discutii Privind Controlul Judiciar Asupra Actelor De Comandament Cu Caracter Militar

I.3.6.1

Notiunea Si Institutia Contenciosului Administrativ

I.3.6.2

Principalele Etape In Evolutia Contenciosului Administrativ Roman Cu Referire La Actele De Comandament Cu Caracter Militar. Aspecte Din Practica Instantelor De Contencios Administrativ

I.3.6.3

Exceptarea Actelor De Comandament Cu Caracter Militar De La Contenciosul Administrativ Potrivit Reglementarilor Dreptului Pozitiv Si A Doctrinei Dreptului Administrativ

II.	REPERE DE ORDIN PRACTIC

III.	ORDINELE MILITARE CARE AU CONDUS LA EVENIMENTELE DIN 17 - 18 DECEMBRIE 1989. SENTINTA PUBLICA DE LA 22 MARTIE 2004

IV.	CONCLUZII SI PROPUNERI

V.	ANEXE

VI.	BIBLIOGRAFIE

Tulburata de activitate, alterata uneori de pasiuni sau deformata uneori de unele convingeri intuitive, gandirea umana nu s-a dovedit capabila sa duca pana la capat coerent si obiectiv anuminte rationamente. S-a impus asadar necesitatea interventiei succesive si riguroase de rationament. Cu siguranta, planeta noastra divizata de considerente geografice, economice, religioase, politice, etnice se confrunta cu idei antagoniste care genereaza conflicte sau aliante. In aceasta lume, nu numai o data, logica a devenit nula in fata irationamentului, iar adevarul a fost guvernat de pasiuni. Societati ostile, in care pacea cedeaza crizei si uneori razboiului, exacerbeaza tensiuni si complica existenta umana. Lumea a devenit un mecanism complex, iar pentru a-l intelege si stapani trebuie sa facem apel la cercetare stiintifica. Parte componenta a acestei lumi, decurgand din laturile sale antagoniste, actiunea militara este complexa prin natura sa. Generalul Beautere aprecia ca ea se exprima prin socul a doua vointe mereu imprevizibile, uneori irationale. Rezolvarea conflictului impune protectia fortelor si mijloacelor de lupta ce poate varia considerabil in functie de parametrii resurselor morale, nivelului tehnologic si virtuozitatea tehnica. In contextul actual comandantul are nevoie de cat mai multe informatii pentru ca deciziile luate sa nu implice o serie de urmari nedorite. El trebuie sa aiba in vedere nu numai rezultatul dorit al actiunilor de lupta, dar si implicatiile juridice care decurg in urma acestora. Procesul decizional la nivelul administratiei militare incumba responsabilitatea comandantilor de a asimilia o insemnata cantitate de informatii, de a procesa aceste informatii si de a lua decizii pe aceste considerente in situatii de pace sau de criza/razboi care sa vizeze activitatea strict militara a oamenilor din subordine. Acest proces se finalizeaza prin emiterea de acte de comandament cu careacter militar. Complexitatea activitatilor militare si importanta savarsirii misiunii armatei, in general, a proiectat de-a lungul timpului o anumita pozitie a legiuitorului fata de notiunea de act de comandament cu caracter militar si mai ales fata de interventia puterii judecatoresti in procesul militar decizional. Lucrarea de fata isi propune sa analizeze aaceste aspecte cu implicatii directe in dreptul pozitiv romanesc. Studiul de fata se bazeaza pe o vasta bibliografie, care mi-a oferit sprijinul stiintific necesar elaborarii lui. Multe lucrari sunt depasite din punct de vedere al relatiei cu evolutia si dinamica legislatiei actuale sau determinarilor de ordin milirar care au suportat transformari substantiale, fapt ce a necesitat documentarea din surse avand uz restrans propriu Armatei Romaniei ‚ fiind inevitabil la un moment dat aportul personal. Lucrarea se axseaza pe cateva idei principale care capata contur in capitolele prezentate. Astfel, CAPITOLUL I este unul introductiv care prezinta clarificari asupra particularitatilor celor trei (...)