cuprinsI.

INTRODUCERE. EVOLUTIA TRANSPORTURILOR FEROVIARE DE - A LUNGUL TIMPULUI

II.	REGIMUL JURIDIC AL TRANSPORTURILOR IN ROMANIA

III.	PROPRIETATEA PUBLICA SI INVESTITIILE IN TRANSPORTURI

IV.	DEFINITIE. NOTIUNEA JURIDICA A CONTRACTULUI DE TRANSPORT

V.	CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE TRANSPORT

VI.	PARTICIPANTII LA CONTRACTUL DE TRANSPORT

VI.1

Enumerare

VI.2

Carausul

VI.3

Calatorul

VII.	ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE CONTRACTULUI DE TRANSPORT

VII.1

Capacitatea De A Contracta

VII.2

Consimtamantul Partilor

VII.3

Obiectul Contractului

VII.4

Cauza Contractului

VIII.	FORMA CONTRACTULUI DE TRANSPORT

IX.	INCHEIEREA SI MODIFICAREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT DE CALATORI PE CALEA FERATA

IX.1	Conditii De Acceptare La Transport

IX.2	Persoane Excluse La Transport. Admiterea Conditionata

IX.3	Mersul Trenurilor Si Suspendarea Circulatiei Trenurilor

IX.4	Legitimatiile De Calatorie Si Durata Valabilitatii Lor

IX.4.1

Bilete De Carton

IX.4.2

Bilete De Carton Cu 50% Reducere

IX.4.3

Bilete De Carton Dus - Intors

IX.4.4

Bilete De Carton Pentru Diferenta De Clasa

IX.4.5

Bilete De Carton Combinate

IX.4.6

Bilete De Control

IX.4.7

Biletul Bianco

IX.4.8

Biletul De Calatorie In Grup

IX.4.9

Bilete De Calatorie Speciale Pe Zone Kilometrice

IX.4.10

Biletul De Calatorie In Circuit

IX.4.11

Biletul Cu Tarifare In Tren

IX.4.12

Biletele De Calatorie Eliberate In Tren

IX.4.13

Biletele De Calatorie Speciale

IX.4.14

Anexa De Control

IX.4.15

Legitimatiile De Calatorie Electronica

IX.4.16

Biletul De Calatorie Tren Autocuseta

IX.4.17

Abonamentele

IX.4.18

Abonamentele Cu Numar Nelimitat De Calatorii

IX.4.19

Abonamentele Cu Numar Limitat De Calatorii

IX.4.20

Suplimentul Pentru Tren Accelerat

IX.4.21

Suplimentul Pentru Tren Rapid

IX.4.22

Suplimentul De Tren Accelerat Sau De Tren Rapid

IX.4.23

Tichetul De Rezervare

IX.4.24

Tichetele Gratuite

IX.4.25

Suplimentul Pentru Trenul Intercity

IX.4.26

Suplimentele Combinate Cu Tichete De Rezervare

IX.4.27

Suplimentele De Pat Pentru Vagoane De Dormit

IX.4.28

Suplimentele Pentru Vagoane - Cuseta

IX.5	Ocuparea Si Rezervarea Locurilor

IX.6	Reduceri Din Tarifele De Transport De Calatori

IX.7	Calatoriile Gratuite In Interes De Serviciu Si In Interes Personal

IX.7.1

Autorizatiile De Calatorie

IX.7.2

Permisele De Calatorie

IX.7.3

Biletele De Calatorie In Interes De Serviciu

IX.7.4

Abonamentele De Calatorie Pentru Locuinta

IX.8	Dreptul La Transport

IX.9	Intreruperea Calatoriei

IX.10

Alte Forme De Contractare A Transporturilor De Calatori

X.	CONCLUZII

XI.	BIBLIOGRAFIE

Alaturi de agricultura si industrie, transporturile alcatuiesc o ramura de cea mai mare importanta in dezvoltarea economiei nationale. Constructia de cai ferate in tara noastra a inceput la mijlocul secolului al XIX lea. Primele linii intrate in exploatare au fost Oravita Bazias 1854, Cernavoda Constanta in 1860 si Bucuresti Filaret Giurgiu in 1869. Cele mai multe linii au fost date in exploatare in perioada 1870 1914. In perioada interbelica s-au adaugat cateva linii noi, intre care calea ferata transcarpatica Vatra Dornei Ilva Mica. Totusi lipseau unele legaturi intre arterele principale, ceea ce ducea la o slaba deservire cu mijloace feroviare a unor regiuni ale tarii. Pentru remedierea acestei situatii au fost construite mai multe linii de legatura printre care: Faurei Tecuci, Bucuresti Rosiori de Vede Caracal, Salva Viseu de Jos, Bumbesti Livezeni, Piatra Neamt Bicaz, Rovinari Targu Jiu, Strehaia Motru s. a. Unele dintre aceste linii au prezentat trasee dificile, necesitand saparea a numeroase tuneluri sau construirea unor viaducte prin munti, corectari de pante si consolidari de versanti (ex. Valea Jiului). S-a trecut totodata la modernizarea transportului feroviar prin electrificare. Lungimea totala a retelei de cai ferate este in prezent de peste 11. 300 Km, din care 33% este electrificata. Orientarea generala a liniilor este influentata de prezenta Carpatilor (care sunt traversati de 10 linii) si de asezarea in sudul tarii al Capitalei, catre care converg principalele trasee. Bucurestiul este primul centru feroviar al tarii, din care pornesc 8 linii magistrale, cele mai multe legandu-se, mai departe, cu trasee internationale. 1. Bucuresti Timisoara (cu varianta prin Rosiori de Vede sau Pitesti, pana la Craiova), avand 2 puncte de frontiera: Moravita si Jimbolia; 2. Bucuresti Arad Curtici, prin Brasov, Fagaras, Sibiu, Deva; 3. Bucuresti Oradea Episcopia Bihorului, prin Brasov, Sighisoara, Teius, Cluj-Napoca; 4. Bucuresti Satu Mare Halmeu prin Brasov, Ciceu, Deda, Dej, Baia Mare; 5. Bucursti Vicsani, prin Ploiesti, Marasesti, Bacau, Suceava: 6. Bucuresti Ungheni, prin Ploiesti, Marasesti, Tecuci, Iasi; 7. Bucuresti Galati prin Urziceni, Faurei, Braila; 8. Bucuresti Mangalia, prin Fetesti, Cernavoda, Constanta. Din toate aceste magistrale se desprind alte linii secundare care fac legatura cu toate marile orase ale tarii. Principalele noduri feroviare din care se ramifica mai mult de 5 linii ferate sunt: Bucuresti, Ploiesti, Brasov, Timisoara, Arad, Oradea, Faurei, Rosiori de Vede. La nivelul anului 1990 transportul de persoane pe calea ferata a fost de 407. 931. 000 calatori. B. Regimul juridic al transporturilor in Romania Reglementarea juridica a transporturilor in Romania se face prin Ordonanta Guvernului nr. 19 din 18 august 1997. Ordonanta stabileste normele generale aplicabile organizatorilor si executarilor tuturor activitatilor de transport feroviar pe teritoriul Romaniei precum si (...)