I.	INTRODUCERE

II.	ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND FURTUL DE AUTOTURISME

II.1	Tendinte Actuale In Domeniul Furturilor De Autoturisme

II.2	Evolutia Fenomenului Intern Si International

II.3	Traficul De Autoturisme Furate O Afacere Infloritoare Pentru Lumea Interlopa

III.	MODURILE DE SESIZARE A ORGANELOR DE URMARIRE PENALA. ACTELE PREMERGATOARE CE POT FI EFECTUATE DE CADRELE DE POLITIE

III.1

Sesizarea Organelor De Urmarire Penala

III.2

Activitati Ce Se Pot Efectua In Cadrul Actelor Premergatoare

III.2.1

Neinceperea Urmaririi Penale

III.2.2

Declinarea Competentei

III.2.3

Inceperea Urmaririi Penale

III.3

Verificari Ce Se Impun In Faza Actelor Premergatoare

III.3.1

Verificarea Documentelor

III.3.1.1

Acte Straine Ce Insotesc Autoturismele

III.3.1.2

Acte In Limba Romana

III.3.2

Verificarea Autovehiculului

III.3.3

Evidente Ce Pot Fi Exploatate Atat In Faza Actelor Premergatoare, Cat Si Dupa Inceperea Urmaririi Penale

IV.	PRINCIPALELE MODALITATI DE SAVARSIRE A INFRACTIUNILOR. CERCETAREA LA FATA LOCULUI

IV.1	Importanta Cercetarii La Fata Locului

IV.2	Pregatirea In Vederea Cercetarii La Fata Locului

IV.2.1

Pregatirea Echipei De Cercetare La Locului Faptei

IV.2.2

Pregatirea Mijloacelor Tehnico Stiintifice Criminalistice

IV.3	Efectuarea Cercetarii La Fata Locului

IV.3.1

Cercetarea In Faza Statica

IV.3.2

Cercetarea In Faza Dinamica

IV.3.2.1

Examinarea Amanuntita A Autoturismului

IV.3.2.2

Executarea Fotografiilor De Detaliu Si Inceperea Redactarii Procesului - Verbal

IV.3.2.3

Luarea De Declaratii Victimei, A Posibililor Martori Si A Potentialilor Suspecti

IV.4	Fixarea Rezultatelor Cercetarii La Fata Locului Procesul - Verbal

IV.4.1

Fotografia Executata La Fata Locului

V.	ASCULTAREA PERSOANELOR IN PROCESUL CERCETARII INFRACTIUNII DE FURT DE AUTOTURISME

V.1	Ascultarea Partii Vatamate

V.2	Ascultarea Martorilor

V.3	Ascultarea Invinuitilor (inculpatilor)

VI.	ALTE ACTIVITATI TACTICE SI PROCEDURALE IMPLICATE IN CERCETAREA FURTULUI DE AUTOTURISME

VI.1	Alte Activitati Tactice De Cercetare A Furtului De Autoturisme

VI.1.1

Identificarea Si Prinderea Faptuitorilor

VI.1.2

Perchezitia

VI.1.3

Reconstituirea

VI.2	Activitati Procedurale De Intocmire Si Finalizare A Dosarului De Urmarire Penala In

VII.	FURTUL DE AUTOTURISME

VIII.	CONCLUZII

IX.	ASPECTE PRIVIND PREVENIREA FURTURILOR DE AUTOTURISME

X.	MASURI SI PROPUNERI PRIVIND REDUCEREA FENOMENULUI INFRACTIONAL IN DOMENIUL FURTURILOR DE AUTOTURISME

XI.	REFERINTE BIBLIOGRAFICE

Realitatile societatii romanesti de dupa 1989 evidentiaza un lucru ingrijorator si anume, faptul ca starea de infractionalitate creste pe zi ce trece la cote alarmante. Activitatile grupurilor de infractori au luat o amploare deosebita si au aparut retele de infractori specializati pe fapte ce pana mai ieri erau de neconceput a fi intalnite in Romania. Astfel, au aparut retele de infractori specializati in traficul de droguri, armament si munitie, materiale radioactive, bancnote false, trafic de carne vie, trafic de autoturisme furate etc. In aceasta lucrare ma voi referi la problematica savarsirii infractiunilor comise de infractori specializati in furtul si traficul de autoturisme pe teritoriul Romaniei. Furtul din si de autoturisme face parte dintre infractiunile care cunosc o crestere relativ proportionala cu cresterea numarului de autovehicule. De asemenea, organigrama retelei de infractori arata ca fiecare membru al unei bande se ocupa de o activitate infractionala in care el este specializat; astfel: unul fura masina, altul fabrica documentele false, altul falsifica numarul de inmatriculare sau seria de caroserie, altul o transporta si altii o valorifica. Pericolul social al faptelor comise de infractori nu rezida in faptul ca acestia si-au adus o contributie mai mare sau mai mica pe lantul infractional, ci in faptul ca acesti infractori si-au creat o suprastructura bine definita. Daca fiecare veriga a acestui lant infractional ar fi tratata singular ar crea falsa impresie ca fiecare infractor este un mic chilipirgiu, care a cautat sa-si rotunjeasca veniturile, dar in realitate este vorba de o criminalitate de tip organizat. Se poate spune ca nimic nu este mai periculos pentru societate ca aceasta forma, respectiv criminalitatea organizata, sa se dezvolte, iar pentru acest lucru societatea in ansamblul ei trebuie constientizata. Avand in vedere ca dinamica vietii sociale actuale nu prea ii da cetateanului ragazul necesar de a intelege si a explica implicatiile sociale ale criminalitatii organizate, rolul de a descifra si explica acest fenomen revine, pe langa alte componente ale statutului de drept, Politiei, organelor de procuratura si in ultima faza instantelor judecatoresti. Capitolul 1 aspecte introductive privind furtul de autoturisme 1. 1. Tendinte actuale in domeniul furturilor de autoturisme Furturile de autoturisme constituie o problema prioritara pentru organele de urmarire penala intrucat acest gen de furturi a cunoscut de la an la an noi dimensiuni, avand un curs ascendent. Aceasta problema este si in atentia Comisiei Internationala de Politie Criminala Interpol. Cu ocazia vizitei facuta in 1992 la Bucuresti, secretarul general al Interpolului, domnul Raymond E. Kendall a apreciat eforturile politistilor, rezultatele obtinute pe toate liniile in special unele infractiuni care pur si simplu au explodat in ultimii ani, in special traficul de droguri, dar si infractiuni impotriva proprietatii, traficul de autovehicule (...)