I.	INTRODUCERE

II.	EUROPA SI CONSTRUCTIA COMUNITARA

II.1	Istoricul Si Evolutia Sistemului Insitutional European Si A Institutiilor Acestuia

II.2	Istoricul Constituirii Comunitatilor Europene

II.3	Evolutia Comunitatilor Europene

II.4	Crearea Uniunii Europene Si Evolutia Acesteia

III.	EUROPA SOCIALA

III.1

Libertatile Fundamentale Ale Uniunii Europene

III.1.1

Libera Circulatie A Marfurilor

III.1.1.1

Uniunea Vamala Si Barierele Fiscale

III.1.1.2

Eliminarea Restrictiilor Cantitative La Intrarea Si Iesirea Marfurilor

III.1.1.3

Regula Ratiunii

III.1.1.4

Clauza De Protectie

III.1.1.5

Monopolurile De Stat Cu Caracter Comercial

III.1.2

Libera Circulatie A Capitalurilor

III.1.3

Libera Circulatie A Serviciilor

III.1.3.1

Raporturile Dintre Libertatea De Stabilire A Persoanelor Si Libera Circulatie A Serviciilor

III.1.3.2

Modalitati De Realizare A Liberei Circulatii A Serviciilor

III.2

Libera Circulatie A Persoanelor

III.2.1

Semnificatia Si Intinderea Principiului Liberei Circulatii A Persoanelor In Cadrul Integrarii Europene

III.2.1.1

Libera Circulatie A Persoanelor Si Libertatile Economice

III.2.1.2

Continutul Specific Al Liberei Circulatii A Persoanelor

III.2.2

Largirea Domeniului De Aplicare A Liberei Circulatii A Persoanelor

III.3

Libertatea De Circulatie E Persoanelor Si Drepturile Fundamentale Comunitare

III.3.1

Dreptul La Angajare

III.3.1.1

Definirea Notiunii De Lucrator In Dreptul Comunitar

III.3.1.2

Conditiile Obtinerii Cartii De Sedere

III.3.1.3

Permisul European De Munca

III.3.2

Dreptul De Rezidenta

III.3.2.1

Conditii Pentru Obtinerea Documentului De Rezidenta

III.3.2.2

Dreptul De Rezidenta Temporara

III.3.2.3

Dreptul De Rezidenta Al Studentilor

III.3.2.4

Dreptul De Rezidenta Al Persoanelor Care Au Incetat Sa Exercite O Activitate Profesionala

III.3.2.5

Dreptul De Rezidenta Al Familiei

III.3.3

Mecanismele Garantiei Privind Dreptul De Circulatie A Persoanelor

III.3.4

Exceptii De La Libera Circulatie A Persoanelor

III.4

Acordul De La Schengen Si Libera Circulatie A Persoanelor In Spatiul European

III.4.1

Prezentarea Generala A Initiativei De La Schengen

III.4.2

Principiile Genrale Din Conventia De La Schengen

III.5

Aspecte Privind Armonizarea Legislatiei Romanesti Cu Prevederile Comunitare Din Domeniul Liberei Circulatii A Persoanelor

IV.	EUROPA CULTURALA

IV.1	Cultura - Civilizatie - Natiune - Concept, Evolutie, Perspective

IV.2	Europa - Istorie Si Mostenire Comuna

IV.3	Dimensiunea Culturala Inainte De Tratatul Maastricht

IV.4	Tratatul De Maastricht - O Noua Dimensiune A Integrarii Europene Prin Cultura

IV.5	Mostenirea Culturala - Un Vehicul Pentru Identitatea Culturala

IV.5.1

Conservarea Si Dezvolatrea Mostenirii Comune

IV.5.2

Accesul Cetatenilor La Mostenirea Comuna

IV.6	Cultura - Factor In Dezvoltarea Economica

IV.6.1

Pregatirea Mostenirii Profesionale

IV.6.2

Mostenirea Culturala - Dezvolatre Regionala Si Crearea De Locuri De Munca

IV.7	Protejarea Culturii Prin Institutii Ale Statului In Diferite Tari Europene

IV.7.1

Spania

IV.7.2

Germania

IV.7.3

Franta

IV.8	Programe Culturale Europene

IV.9	Romania Si Integrarea Europeana Prin Cultura

IV.10

2008 - Anul European Pentru Dialogul Intercultural

V.	CONCLUZII

VI.	BIBLIOGRAFIE

Titlul lucrarii Dialoguri Socio-culturale in Uniunea Europeana marcheaza importanta aspectelor culturale, care nu ar fi putut fi tratate altfel decat intr-o stransa relationare cu aspectele sociale, in procesul integrarii europene. Aceasta deoarece scopul creearii Comunitatilor Europene era inca de inceput unul politic, iar mijlocul prin care acesta prindea forma era economicul, prin realizarea pietei comune. In cadrul acestui proces cultura joaca un rol determinant, caci asa cum spunea Jean Monnet intentia nu era aceea de a uni state ci oameni. In relatia dintre state putem vorbi de integrare in sens economic, dar integrarea in relatiile dintre oameni va fi una culturala, de realizare a coeziunii dintre mentalitati, realizari artistice si credinte religioase. Aceste dialoguri socio-cultural vizeaza pe de o parte schimburile umane ce au loc prin realizarea libertatii de cirulatie a persoanelor, mergand de la libertatea de circulatie in sens strict economic pana la aceea ce se acorda independent de realizarea vreunei activitati economice, iar pe de alta parte schimburile culturale ce au loc intre statele Uniunii prin intermediul programelor culturale comune ce au ca scop cunoasterea radacinilor culturale comune europene, a istoriei Europei, literarii, artei In acest fel integrarea europena prinde un continut vital si mai ales viabil in contextual nou creat al unei largi integrari europene. Ideea unificarii europene nu este nici noua nici veche. Ea a aparut pe fondul unei istorii zbuciumate de razboaie, suferinte, distrugeri ce au macinat Europa. Insa privind in analele istoriei putem spune ca perioada renascentista, caracterizata printr-o rapida raspandire si asimilare a ideilor noi pe intregul continent european dar si printr-o diversificare a conceptiilor intelectuale si morale, s-a remarcat ca o etapa importanta in lupta pentru unitatea Europei. Aceasta epoca aduce in prim plan tipul de om umanist, ca mostenitor al culturii antice si continuator al acesteia, in noile conditii istorice, politice, sociale si culturale. Totodata caracteristic acestui tip de om este faptul ca el nu apartine doar unei singure tari, ci intregii Europe, incercandu-se realizarea Uniunii Europene tocmai prin dezvoltarea acestei idei in randul populatiei, indiferent de nationalitatea sa. Personalitati marcante, ca J. J. Rouseau, I. Kant sau Victor Hugo, isi vor sustine cu convingere ideile lor despre necesitatea Unitatii Europene si, chiar daca nu au fost traduse in viata la acea data, se poate afirma ca ele constituie o dovada a vechimii si permanentei sperantei in uniunea batranului continent. Din pacate, nereusita transpunerii in practica a acestor conceptii a fost determinata de o serie intreaga de factori, cum ar fi: dezvoltarea industriala diferita a statelor europene, progresele stiintifice si tehnice, toate ducand la aparitia si dezvoltarea unor tendinte contradictorii, in sensul ca unele state se aflau in declin (Austria, Franta), in timp (...)