I.	CASA DE ECONOMII SI CONSEMNATIUNI - O BANCA UNIVERSALA

I.1	Scurta Prezentare A Bancii Xyz

I.2	Operatuin Desfasurate Prin Unitatile Operative Ale Casei De Economii Si Consemnatiuni

I.3	Principalele Obiective Ale Casei De Economii Si Consemnatiuni

II.	ACTIVITATEA DE CREDITARE A PERSOANELOR FIZICE LA XYZ

II.1	Forme De Credite Acordate Persoanelor Fizice

II.2	Principii De Baza Ale Activitatii De Creditare

II.3	Perioade De Creditare Si Documentele Solicitate De Xyz Pentru Acordarea Creditului

II.4	Alte Conditii Necesare Pentru Aprobarea Creditului

III.	ACTIVITATEA DE CREDITARE A PERSOANELOR JURIDICE LA XYZ

III.1

Clasificarea Creditelor Acordate De Casa De Economii Si Consemnatiuni Persoanelor Juridice

III.2

Conditii Speciale De Creditare A Persoanelor Juridice

III.3

Documentele Solicitate Pentru Prevenirea Riscului De Credit

III.4

Garantarea Riscurilor Si Evaluarea Performantei Financiare A Entitatilor Economice

IV.	INSTRUMENTAREA OPERATIUNILOR DE CREDITARE LA SUCURSALA XYZ DIN TARGU JIU

IV.1	Aplicatie Practica Privind Acordarea Unui Credit Persoanelor Fizice

IV.2	Aplicatie Practica Privind Acordarea Unui Credit Persoanelor Juridice

V.	PROPUNERI SI CONCLUZII

VI.	ANEXE

VII.	BIBLIOGRAFIE

Casa de Economii si Consemnatiuni (C. E. C. ) din Romania a implinit 140 de ani. Ea a fost infiintata cu scopul de a atrage si administra economiile populatiei. Pana in prezent aceasta este principala ei functie. Trecerea Romaniei la un sistem politic, democratic si procesul de transformare a economiei romanesti intr-o economie de piata impun reorientarea Casei de Economii si Consemnatiuni spre noile oportunitati si cerinte ale pietei concurentiale. In anul 1992, Fundatia Caselor de Economii pentru Cooperare Internationala si firma de consultanta KPMG Peat Marwick Frankfurt au efectuat la cerinta Bancii Mondiale in cadrul proiectelor EU-PHARE un studiu referitor la situatia Casei de Economii si Consemnatiuni din Romania si la oportunitatile acesteia privind transformarea sa intr-o banca moderna. Datorita procesului de reforma lent si contradictoriu precum si a atitudinii conservatoare a conducerii din acea perioada, transformarea C. E. C. intr-o banca moderna nu a avut loc. Abia in primavara anului 1996 s-a reluat cooperarea cu Asociatia Caselor de Economii din Germania si cu Fundatia Caselor de Economii pentru Cooperare Internationala. Pe baza analizei actualizate in noiembrie 1996, Ministerul Federal pentru Cooperare Economica si Dezvoltare din Germania, Ministerul Finantelor din Romania si Asociatia Caselor de Economii din Germania, reprezentata de Fundatia Caselor de Economii din Germania pentru Cooperare Internationala au convenit asupra proiectului de colaborare privind transformarea Casei de Economii si Consemnatiuni din Romania intr-o banca moderna. Evolutia nefavorabila a fondurilor mutuale din 1999, datorita unui cadru nereglementat a determinat ca o mare parte din clientii acestor institutii sa se orienteze catre Casa de Economii si Consemnatiuni, cea mai sigura banca din Romania. Din punct de vedere strategic, pentru Casa de Economii si Consemnatiuni (C. E. C. ) sunt importante urmatoarele aspecte: C. E. C. este o banca universala Noua lege a C. E. C. situeaza Casa de Economii si Consemnatiuni in randul celorlalte banci din Romania. Pozitia exclusiva a societatii bancare, de colector de disponibilitati ale populatiei se pierde. C. E. C. va oferi clientilor aproape toate produsele si serviciile unei banci universale (cu exceptia operatiunilor cu hartii de valoare si imobiliare care pot fi oferite prin intermediul unor societati independente, specializate). Segmentul de piata al C. E. C. este constituit din clienti particulari, intreprinderi mici si mijlocii, statul si institutiile publice Centrul de greutate al activitatilor C. E. C. il constituie, ca si pana acum activitatea cu clientii particulari si asigurarea aproape in totalitate a produselor si serviciilor unei banci universale. Volumul de credit pentru intreprinderile mici si mijlocii este limitat la 20% din active, Casa de Economii si Consemnatiuni neputand sa acorde credite IMM-urilor din depunerile la vedere ale populatiei. Din punct de vedere al politicii economice, institutiei ii revine (...)