I.	INTRODUCERE

II.	PROBLEME PRIVIND ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII LA S. C. XYZ S. A.

II.1	Tehnologia Si Organizarea S. C. Xyz S. A. , Implicatii In Conceptul De Organizare Si Conducere A Contabilitatii

II.2	Locul Si Rolul Contabilitatii In Sistemul Informational La S. C. Xyz S. A.

II.3	Evolutia Si Coordonatele Contabilitatii In Romania

II.4	Armonizarea Si Normalizarea Sistemului Contabil Romanesc

II.5	Principii Si Conditii De Organizare A Sistemului Contabil

II.6	Organizarea Structurala A Contabilitatii La S. C. Xyz S. A.

II.6.1

Probleme Generale Privind Organizarea Contabilitatii

II.6.2

Organizarea Si Atributiile Biroului De Contabilitate La S. C. Xyz S. A.

II.6.3

Relatiile Biroului De Contabilitate Cu Celelalte Structuri Organizatorice

II.6.4

Forma De Inregistrare Contabila Folosita

III.	ORGANIZAREA EVIDENTEI OPERATIVE SI ANALITICE A STOCURILOR LA S. C. XYZ S. A.

III.1

Delimitari Si Structuri Privind Stocurile La S. C. Xyz S. A.

III.2

Recunoasterea Si Evaluarea Stocurilor

III.2.1

Criterii Pentru Recunoasterea Stocurilor

III.2.2

Evaluarea La Intrare A Stocurilor

III.2.3

Evaluarea Contabila La Iesire A Stocurilor

III.2.4

Evaluarea Stocurilor La Inventariere

III.2.5

Tehnici De Masurare A Costurilor In Specificul Ias 2 "Contabilitatea Stocurilor"

III.2.6

Evaluarea Ulterioara A Stocurilor (evaluarea In Bilant)

III.3

Sistemul Documentelor Justificative Si Organizarea Evidentei Operative Privind Stocurile

III.4

Metode De Inregistrare Contabila Si De Evidenta Analitica A Stocurilor

III.5

Analiza Stocurilor Si A Situatiei Financiare

IV.	ORGANIZAREA CONTABILITATII SINTETICE A EVIDENTEI SI MASCARII STOCURILOR LA S. C. XYZ S. A.

IV.1	Sistemul De Conturi Privind Organizarea Contabilitatii Sintetice A Stocurilor

IV.2	Contabilitatea Stocurilor De Materii Prime Si Materiale

IV.2.1

Contabilitatea Operatiilor Privind Materiile Prime Si Materialele In Cazul Utilizarii Inventarului Permanent La S. C. Xyz S. A.

IV.2.2

Contabilitatea Stocurilor Cumparate Fara Facturi

IV.2.3

Contabilitatea Cumpararii De Stocuri Cu Reduceri Comerciale Si Financiare

IV.2.4

Contabilitatea Operatiilor Privind Materiile Prime Si Materialele In Cazul Utilizarii Inventarului Intermitent

IV.3	Contabilitatea Produselor Si A Productiei In Curs De Executie La S. C. Xyz S. A.

IV.4	Contabilitatea Stocurilor Aflate La Terti

IV.5	Contabilitatea Marfurilor

IV.5.1

Evaluarea Marfurilor La Unitatile Comerciale Cu Amanuntul Si Celecu Ridicata

IV.5.2

Contabilitatea Operatiilor Privind Marfurile, In Cazul Folosirii Metodei Inventarului Permanents. C. Xyz S. A.

IV.5.2.1

Evidenta Marfurilor Evaluate La Costul De Achizitie

IV.5.2.2

Evidenta Marfurilor Evaluate La Pretul De Vanzare Cu Amanuntul

IV.5.2.3

Evidenta Marfurilor Returnate

IV.5.2.4

Evidenta Marfurilor Vandute Cu Plata In Rate

IV.5.2.5

Contabilitatea Importului Si Exportului De Marfuri

IV.5.2.6

Contabilitatea Marfurilor Aflate In Consignatie

IV.6	Contabilitatea Ambalajelor La S. C. Xyz S. A.

IV.6.1

Contabilitatea Ambalajelor De Transport Care Circula Dupa Principiul Vanzare - Cumparare

IV.6.2

Contabilitatea Ambalajelor De Transport Care Circula Dupa Principiul Restituirii

V.	UTILIZAREA MIJLOACELOR TEHNICE IN EVIDENTA STOCURILOR LA S. C. XYZ S. A.

V.1	Gradul De Inzestrare Cu Mijloace Tehnice De Calcul La S. C. Xyz S. A.

V.2	Utilizarea Calculatorului In Activitatea Financiar Contabila A S. C. Xyz S. A.

V.3	Prezentarea Aplicatiei

VI.	CONCLUZII

VII.	BIBLIOGRAFIE

Cota unica de impozitare si intarirea leului se pare ca sunt mai bine primite de investitorii straini, firmele romanesti parand a fi in dezavantaj, insa situatia nu este fara iesire. Fiecare societate comerciala exportatoare trebuie sa-si recalibreze rapid costurile. Restructurarea priveste atat costurile salariale, cat si pe cele de productie, solutia numita concedieri fiind una periculoasa. Suprimarea masiva a locurilor de munca poate sa fie sinonima cu dinamitarea, din interior, a companiilor. O varianta care ar avea ca efect o descongestionare a costurilor salariale este externalizarea unor activitati. Agentul economic se fura cu cel putin 10%, mentinand in regie proprie cheltuieli care pot fi foarte bine diminuate prin contracte de prestari servicii. Majoritatea companiilor, indiferent de dimensiunea lor, ignora posibilitatea de a apela la servicii specializate si isi incarca inutil schema de personal. Ana Imep este una dintre firmele care incepand cu anul 2004 a inceput sa-si externalizeze activitatile care nu aveau o legatura directa cu obiectul ei de activitate. Avand in vedere aprecierea leului incepand cu a doua jumatate a anului trecut, privind efectul net, un leu mai puternic va aduce cu mult mai multe beneficii economiei romanesti decat dezavantaje. Rata inflatiei va scadea mai rapid si costul creditelor in moneda nationala se va reduce. Companiile vor putea importa mai ieftin tehnologie pentru a deveni mai competitive. Singurele nemultumiri apar in randul exportatorilor. Nu toti vor putea compensa la fel de repede aprecierea cursului de schimb cu castigurile de productivitate. Pe ansamblu comertul exterior nu este de asteptat sa fie sever afectat, potrivit Programului de Preaderare, 70% din exporturile catre UE avand la baza importuri din aceeasi zona, ceea ce inseamna ca riscul valutar este in multe cazuri sensibil diminuat. Producatorii cu cifre substantiale de afaceri la export ignora astazi ca productivitatea pe care o invoca este una artificiala, sustinuta in mare masura de pietele neliberalizate ale intrarilor energetice. In conditiile date, lipsa de reactie la inversarea evolutiei cursului leu-euro nu este surprinzatoare. Romania trebuie sa iasa din structura anchilozata a exporturilor, bazata pe exploatarea deprecierii predictile a monedei nationale. Suportul financiar din banii comunitari reprezinta una dintre caile de innoire a tehnologiilor actuale. Romania este, din acest punct de vedere, in postura de a importa competitivitate. Imbunatatirea competitivitatii ar trebui sa fie un motor al reechilibrarii exporturilor prin orientarea spre acoperirea cererii interne, piata autohtona fiind practic ignorata in perioada prelungita de depreciere a leului. Pe termen mediu, aprecierea leului aduce insa castiguri chiar si exportatorilor, pentru ca ii determina sa fie mai eficienti. La randul lor, acestia vor forta proprii furnizori sa-si imbunatateasca productivitatea, astfel ca intarirea leului ar putea genera reforma (...)