I.	INTRODUCERE

II.	PRODUCTIVITATEA MUNCII - FACTOR DETERMINANT AL COMERTULUI INTERNATIONAL

II.1	Costurile Comparative Si Productivitatea Muncii

II.2	Avantajul Comparativin Teoria Lui David Ricardo

II.2.1

Avantajul Comparativ, Costurile De Oportunitate Si Productivitatea Muncii

II.2.2

Productia, Preturile Si Posibilitatile De Consum

II.3	Productivitatea Muncii Determina Nivelul Salariilor

II.3.1

Preturi Si Salarii

II.3.2

Nivelul Salariilor Reale

II.3.3

Efecte Ale Modificarii Productivitatii

II.4	Dezvoltari Ale Modelului Ricardian

II.4.1

Cazul Mai Multor Produse

II.4.2

Cazul Mai Multor Tari

II.4.3

Cazul Mai Multor Produse Si Mai Multor Tari

II.5	Cursul Valutar Si Avantajul Relativ

II.6	Avantajul Relativ Si Costurile De Transport

II.7	Indicatori De Masurare A Specializarii Internationale

III.	TEORIA LUI HECKSCHER SI OHLIN. ABUNDENTA RELATIVA A FACTORILOR DE PRODUCTIE

III.1

Functii De Productie Si Venituri De Scara

III.2

Intensitatea Si Abundenta Factorilor De Productie

III.2.1

Intensitatea Factorilor De Productie

III.2.2

Abundenta Factorilor De Productie

III.3

Modelul Heckscher - Ohlin

III.3.1

Inzestrarea Tarilor Cu Factori De Productie

III.3.2

Preturile Factorilor Si Ale Marfurilor

III.3.3

Dezvoltarea Modelului Si Verificarea Empirica

III.4

Cererea Reciproca Si Schimburile Comerciale Internationale

III.4.1

Cererea Intr - O Economieinchisa

III.4.2

Preferintele Sociale Si Bunastarea

III.4.3

Cererea Reciproca Si Curba Schimburilor

IV.	COMERTUL EXTERIOR SI TEHNOLOGIA

IV.1	Modelul Decalajului Tehnologic

IV.2	Teoria Ciclului Produsului

IV.3	Curbele Invatarii Si Comertul International

V.	COMERTUL EXTERIOR SI CRESTEREA ECONOMICA

V.1	Efectele Cresterii Asupra Comertului Exterior

V.2	Cresterea Economica, Consumul, Productia Si Comertul International

V.2.1

Cresterea Economica, Consumul Si Comertul International

V.2.2

Cresterea Economica, Productia Si Comertul International

V.3	Modificarea Cantitativa Si Calitativa A Stocului De Factori De Productie, Cresterea Economica Si Comertul International

V.3.1

Modificarea Cantitativa A Stocului De Factori De Productie, Cresterea Economica Si Comertul International

V.3.2

Progresul Tehnic

V.4	Efectele Comertului Exterior Asupra Cresterii Economice

VI.	COMERTUL INTERNATIONAL SI CONCURENTA IMPERFECTA

VI.1	Economiile De Scara Si Costurile De Productie

VI.1.1

Costurile De Productie Totale

VI.1.2

Costurile Medii Ale Productiei

VI.1.3

Costurile Marginale De Productie

VI.2	Teoria Concurentei Imperfecte

VI.2.1

Oligopolul Si Schimburile Internationale

VI.2.2

Competitia Monopolista Si Comertul International

VI.3	Schimburile Inter Si Intraindustriale

VI.3.1

Verificarea Empirica A Schimburilor Intra - Industriale

VI.3.2

Efectele Subventiilor De Export

VI.4	Comertul International Cu Bunuri Diferentiate Si Servicii

VI.4.1

Concurenta Imperfecta Pe Pietele Mondiale

VI.4.2

Comertul International Cu Bunuri Diferentiate

VI.4.3

Efecte Ale Modificarii Preferintelor

VI.5	Efectele Barierelor Ne Tarifarein Comertul International

VI.5.1

Contingentele La Import

VI.5.2

Echivalentul Vamal Al Unei Norme De Calitate, Aplicate Cu Scop Protectionist

VI.6	Comertul International Cu Servicii

VI.6.1

Cerinta Mentinerii Identitatii

VI.6.2

Cerinta Pastrarii Identitatii Si Comertul International Cu Servicii

VI.7	Cercetari Empirice

VI.7.1

Diferente Privind Caracteristicile De Calitate Ale Produselor

VI.7.2

Efectele Obstacolelor Cantitative La Import Asupra Calitatii Si Preturilor Marfurilor Importate

VII.	DEPLASAREA INTERNATIONALA A FACTORILOR DE PRODUCTIE

VII.1

Deplasarea Internationala A Capitalului

VII.1.1

Arbitrajul

VII.1.2

Deplasarea Capitaluluiin Modelul Ricardian

VII.1.3

Deplasarea Capitaluluiin Modelul Heckscher - Ohlin

VII.1.4

Efecte Dinamice Ale Deplasarilor Internationale De Capital

VII.2

Productia Multinationala Si Taxarea Transnationala

VII.3

Deplasarea Internationala A Fortei De Munca

VIII.	TAXELE VAMALE SI COMERTUL INTERNATIONAL

VIII.1

Argumente Ale Protectiei Vamale

VIII.2

Efectele Taxelor Vamale

VIII.2.1

Cazul Unei Tari Mici

VIII.2.2

Cazul A Doua Tari Mari

VIII.2.3

Efectul Taxei Vamale Asupra Raportului De Schimb

VIII.3

Politica Vamala

VIII.3.1

Impunerea Vamala Optima

VIII.3.2

Taxe Vamale De Retorsiune

VIII.4

Taxa Vamala Efectiva

VIII.4.1

Calculul Taxei Vamale Efective

VIII.4.2

Evidentierea Efectului Taxelor Vamale Asupra Produsului Finit Si Celui Intermediar

VIII.5

Rezultate Empirice

VIII.5.1

Cercetariin Legatura Cu Taxele Vamale

VIII.5.2

Ercetari Referitoare La Rata Protectiei Efective

VIII.5.3

Cercetarea Empirica Privind Efectele Unei Impuneri Vamale Optime Implicite

Prima componenta utilizeaza instrumentarul analitic al microeconomiei, iar cea de-a doua se foloseste, mai ales, de instrumentarul macroeconomiei. Totusi, recent, economistii acorda si in acest din urma domeniu, atentie abordarii din perspectiva microeconomiei. Capitolele 2 - 5 ale lucrarii sunt consacrate respectiv influentei productiei, inzestrarii cu factori de productie, tehnologiei si cresterii economice asupra economiei internationale. Se abordeaza apoi noile mecanisme ale schimburilor comerciale internationale (capitolul 6), efectele deplasarii internationale a factorilor de productie (capitolul 7) si ale taxelor vamale (capitolul 8) asupra comertului international. Comertul exterior permite imbunatatirea eficientei economice, respectiv structurii productiei nationale, marirea venitului national si in final cresterea bunastarii. Eficienta economica este raportul dintre efectul util si efortul depus intr-un anumit domeniu al economiei. Efectul util se masoara prin sporul de utilitate* ocazionat prin desfasurarea unei activitati si este reflectat de pret, iar efortul consta in cheltuirea suplimentara de resurse de productie, concretizate in costurile** respectivei activitati. O economie nationala este in echilibru, atunci cand raportul intre utilitatea marginala si costul marginal este acelasi pentru toate activitatile. Aceasta situatie este definita drept optim economic, iar preturile corespunzatoare sunt preturi optime pentru economia nationala respectiva. Optimului economic ii corespunde cel mai inalt nivel al bunastarii, resursele de productie si tehnologia fiind date. Teoria economica demonstreaza, si realitatea practica evidentiaza ca schimburile economice cu strainatatea, in general relatiile economice externe ale unei tari, judicios configurate, permit economiei nationale sa realizeze un nivel de echilibru general superior celui aferent starii de autarhie, si astfel sa atinga un nivel mai inalt al bunastarii. In continuare se vor urmari efectele schimburilor economice externe asupra productiei, consumului, raportului de schimb, si bunastarii intr-o economie nationala. Costurile comparative si productivitatea muncii Comertul exterior este desfasurat cu precadere de persoane fizice si intreprinderi. Motivatia lor este aceea de a cumpara bunuri si servicii acolo unde sunt mai ieftine, si vinde acolo unde pot obtine preturi mai ridicate. Si guvernele pot fi angajate in tranzactii de comert exterior, dar adesea au motivatie diferita. De exemplu Comisia Uniunii Europene cumpara produse agricole de la fermierii din Uniune la preturi ridicate si le revinde in afara Uniunii la preturi scazute. Uneori guvernele achizitioneaza bunuri sau servicii de la producatorii interni, desi le-ar putea obtine din strainatate la preturi mai scazute. In continuare se abordeaza acele schimburi comerciale, care au ca scop profitul. Comertul astfel desfasurat, poate fi considerat drept arbitraj care valorifica diferentele de pret, superioare costurilor de (...)