I.	DELIMITAREA CONCEPTULUI DE RISC DE TARA

I.1	Definirea Conceptului De Risc De Tara Si Trasaturile Sale

I.2	Principalele Forme De Manifestare A Riscului De Tara Si Fapte Generatoare

I.2.1

Alte Forme De Manifestare Ale Riscului De Tara (riscul Specific Debitorilor Cvasi - Suverani, Riscul Sistematic, Riscul De Tara Generalizat)

I.2.2

Evenimente Generatoare De Risc De Tara

II.	EVALUAREA RISCULUI DE TARA

II.1	Scopul Si Necesitatea Evaluarii Riscului De Tara

II.2	Indicatori Utilizati In Evaluarea Riscului De Tara

II.2.1

Situatia Economica

II.2.2

Situatia Politica

III.	METODE DE PREVIZIUNE SI ACOPERIRE A RISCULUI DE TARA

III.1

Sistemele Formale De Evaluare A Riscului De Tara

III.2

Modelele Econometrice (statistice)

III.3

Metode De Analiza Pe Baza De Scenarii

III.4

Metode Probabilistice De Evaluare A Riscului De Tara

III.5

Studiile De Tara

III.6

Acoperirea Riscului De Tara

IV.	ORGANISME DE EVALUARE SI ESTIMARE A RISCULUI DE TARA

IV.1	Agentii De Evaluare Financiara A Riscului De Tara

IV.1.1

Standard & Poors

IV.1.2

Moodys Investitors Services

IV.1.3

Fitch - Ibca

IV.1.4

Diferente Si Asemanari In Abordarea Modelelor De Evaluare A Riscului De Tara Utilizate De Agentiile De Rating

IV.2	Firme De Evaluare A Riscului De Tara

IV.2.1

Business Environmental Risk Information (beri)

IV.2.2

The Economist Intelligence Unit (e. I. U. )

IV.2.3

Diferente Si Asemanari In Abordarea Modelelor De Evaluare A Riscului De Tara Utilizate Firmele De Evaluare

IV.2.4

Metodologia Utilizata De Citibank

IV.2.5

Metodologia Utilizata De Bank Of America

IV.2.6

Metodologia Utilizata De Credit Lyonnais

IV.2.7

Diferente Si Asemanari In Abordarea Modelelor De Evaluare A Riscului De Tara Utilizate De Institutiile Bancare

IV.3	Reviste De Specialitate

IV.3.1

The Economist

IV.3.2

Institutional Investors

V.	ANALIZA RISCULUI DE TARA AL ROMANIEI

V.1	Evaluarea Situatiei Economice Si Politice A Romaniei

V.1.1

Evaluarea Situatiei Economico - Financiare

V.1.2

Analiza Componentelor Politice Ale Riscului De Tara Pentru Romania

V.2	Pozitia Romaniei In Clasamentele Internationale De Risc De Tara

V.3	Institutii Din Romania Specializate In Analiza Riscului De Tara. Banca De Export - Import A Romaniei

V.3.1

Cuantificarea Si Evaluarea Riscului De Tara Pentru Romania Utilizand Modelul Analitic Al Eximbank, Pentru Anul 2003

VI.	CONCLUZII SI PROPUNERI

VII.	BIBLIOGRAFIE

De-a lungul timpului oamenii au fost preocupati sa cunoasca viitorul, chiar daca acesta le-ar fi fost favorabil sau nu. Cu timpul stiinta a fost cea care a explicat si determinat masura in care se poate prevedea viitorul si certitudinea acestuia. Filozofii greci considerau ca orice lucru are deopotriva o cauza cat si un efect. Astfel, orice decizie pe care o luam in prezent va avea consecinte asupra viitorului, iar cauza evenimentelor viitoare sunt actiunile prezente. De obicei, omul incearca sa afle care a fost cauza unui eveniment, daca acesta ia adus pierderi activitatii sale. De aici, in timp, au putut fi identificate unele evenimente care au produs pagube omenirii. Totodata oamenii de stiinta au incercat sa determine probabilitatea aparitiei acestor evenimente, fenomene distructive; si au tras concluzia ca majoritatea evenimentelor si fenomenelor nu se produc cu regularitate si sunt imprevizibile de cele mai multe ori (cutremure, inundatii, grindina, etc. ). Aceasta concluzie, precum ca in natura se produc si fenomene aleatoare, care nu se supun unei regularitati de tip cauza-efect apartine fizicii cuantice. Prin aplicarea acestei descoperiri la comportamentul uman s-a ajuns la concluzia ca acesta este rezultatul libertatii de vointa a individului. Este adevarat ca aria de actiune a umana este rezultatul unui motiv bine definit, sau altfel spus are un scop final. Insa orice actiune presupune o anumita durata din momentul inceperii si pana in momentul finalizarii, pe parcursul ei pot sa apara evenimente, informatii noi care sa modifice insasi actiunea. De aceea comportamentul uman, si in consecinta si cel economic, nu se supune unei regularitati certe, ci de multe ori imprevizibil. Pornind de aceasta constatare, scolile economice si-au exprimat mai multe puncte de vedere cu privire la incertitudine: scoala clasica reduce incertitudinea la risc; piata este cea care furnizeaza agentilor economici o informatie presupusa perfecta, care le permite sa adopte alternativele de actiune cu probabilitatea cea mai mare de a fi cele mai bune; incertitudinea keyniseana adauga mecanismului pietei un comportament conventional ca instrument necesar pentru cea mai buna intelegere a anticiparilor; subiectivismul austriac considera piata un mecanism universal, imposibil de ocolit, de care se ciocnesc toti indivizii confruntati cu incertitudinea absoluta. Incertitudinea este descrisa ca situatia in care decidentul nu poate identifica toate sau chiar nici unul dintre evenimentele posibile a se produce si cu atat mai putin de a putea estima probabilitatea producerii lor avand semnificatia de variabila incomplet definita. Totodata, incertitudinea exprima starea de nesiguranta cu privire la viitor. Incertitudinea economica are ca sursa fie caracterul impredictibil al unui proces, fie caracterul incomplet al informatiilor existente la un moment dat. Incertitudinea are doua componente: obiectiva si subiectiva. Incertitudinea subiectiva se refera la producerea unui (...)