I.	INTRODUCERE IN MANAGEMENTUL CALITATII PROIECTELOR

II.	SCURT ISTORIC

III.	MANAGEMENTUL CALITATII PROIECTELOR

III.1

Ce Este Proiectul

III.2

Ce Este Managementul Proiectelor

III.3

Managementul Calitatii Proiectelor

III.3.1

Planificarea Calitatii

III.3.2

Asigurarea Calitatii

III.3.3

Controlul Calitatii

III.4

Managementul Calitatii Totale (tqm). Legatura Dintre Managementul Calitatii Totale Si Standardele De Calitate Iso 9000

III.5

Programe Ale Uniunii Europene In Romania

IV.	PREZENTAREA CONSILIULUI JUDETEAN VRANCEA

IV.1	Consiliul Judetean Vrancea Autoritate A Administratiei Publice Locale

IV.2	Obiectul De Activitate Al Consiliul Judetean Vrancea

IV.3	Obiectivele

IV.4	Institutii Subordonate Consiliului Judetean Vrancea

IV.5	Modalitatile De Finantare

IV.6	Analiza In Dinamica A Principalilor Indicatori Economico - Financiari

IV.7	Sistemul Decizional In Consiliul Judetean Vrancea

IV.8	Sistemul Organizatoric Al Consiliului Judetean Vrancea

IV.9	Sistemul Informational In Consiliului Judetean Vrancea

IV.10

Resurse Umane In Consiliul Judetean Vrancea

IV.11

Diagnosticarea Globala A Consiliului Judetean Vrancea

V.	IMPLEMENTAREA MANAGEMENTULUI CALITATII IN CADRUL PROIECTULUI

V.1	Dezvoltarea Infrastructuuri Pentru Turism In Zona Tulnici - Lepsa - Gresu - Soveja

VI.	PLANIFICAREA CALITATII PROIECTULUI

VI.1	Politica Calitatii

VI.2	Definirea Obiectivului General Si A Celor Specifice

VI.3	Descrierea Proiectului

VI.4	Experienta Anterioara A Beneficiarului In Proiecte Similare

VI.4.1

Experienta Consiliului Judetean Vrancea

VI.4.2

Experienta Consiliilor Locale

VI.5	Colaboratori Si Activitati Executate

VI.6	Impactul Proiectului In Plan Local Si National

VI.7	Standarde Si Reglementari

VI.8	Analiza Cost - Beneficiu

VI.9	Sistemul De Management Al Calitatii

VI.10

Specificatiile Privind Calitatea

VII.	ASIGURAREA CALITATII

VII.1

Scop

VII.2

Domeniu De Aplicare

VII.3

Prescurtari

VII.4

Documente De Referinta

VII.5

Documente Complementare

VII.6

Descrierea Procedurii

VII.6.1

Generalitati

VII.6.2

Managementul Activitatii De Audit Intern Al Calitatii

VII.6.2.1

Planificarea Auditurilor Interne

VII.6.2.2

Planul De Audit Intern

VII.6.2.3

Elaborarea Si Gestionarea Raportului De Audit

VII.6.2.3.1

Intocmirea Raportului De Audit

VII.6.2.3.2

Criterii De Evaluare

VII.6.2.4

Incheierea Auditului

VII.6.3

Urmarirea Actiunilor Corective

VIII.	CONTROLUL CALITATII

IX.	ANALIZA SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITATII

IX.1	Actiuni Preventive

IX.2	Actiuni Corective

X.	DIAGNOSTICAREA PROIECTULUI

X.1	Dezvoltarea Infrastructurii Pentru Turism In Zona Tulnici - Lepsa - Gresu - Soveja

XI.	RECOMANDARI

XII.	CONCLUZII

XIII.	BIBLIOGRAFIE

XIV.	ANEXE

Istoria umanitati a fost marcata de mari proiecte pornind de la apeductele specifice Imperiului Roman si mergand pana la liniile de cai ferate transcontinentale, insa managementul proiectelor nu s-a dezvoltat ca disciplina de sine statatoare decat dupa mijlocul secolului douazeci. Incepand cu programele de constructie de arme de distrugere in masa de dupa cel de al doilea razboi mondial, tehnici specifice de planificare si adminstrarea unor resurse financiare si umane deosebit de mari. Printer cele mai cunoscute astfel de programe sunt PEAT (Program de Evaluare si Analiza a Tehniclor) si MDC (Metoda Drumului Critic) au devenit tehinci de planificare a proiectelor si datorita graficelor pe care le ofereau au ajuns sa fie chiar confundate cu mangementul proiectelor. Cele doua programe s-au dezvoltat de-a lungul anilor 1950-1960 datorita programelor spatiale si a programelor ale ministrului apararii nationale ale Statelor Unite ale Americii. Metodele de management s-au dezvoltat si s-au maturizat in continuu pana catre mijlocul anilor 1980, insa tot nu aveau asa o mare aplicabilitate. Chiar si in cadrul universitatilor managementul proiectelor era vazuta ca o materia specifica doar universitatilor de constructii. Incepand cu 1990 interesul pentru managementul proiectelor a crescut simtitor datorita convergentei mai multor factori. Folosirea tehnologiei computerelor a facut diferenta si a schimbat in mod radial modul de lucru al oamenilor. Aparitia unor computere si a unor softuri performate au condos la o mai buna si mai facila utilizare a metodelor managemetului proiectelor. Metodele din cadrul managementului proiectelor nu au comporatat modificari majore, dar au capatat o larga utilizare si accepatabilitate in toate ramurile economiei. Pentru a putea vorbi despre managementul proiectelor trebuie mai intai sa cunoastem termenul. Este greu pentru a oferi o definite general valabila in priveste proiectul deoarece este larg uzitat si are arie de intelesuri. Totusi putem accepta o serie de definitii precum: Un proiect presupune o serie de activitati interconectate desfasurate dupa un anumit plan intr-o anumita perioada de timp pentru obtinerea unui obiectiv bine stabilit in prealabil. O alta definitie este oferita de catre Institutul pentru Managementul Proiectelor din Statele Unite ale Americii, organizatie profesionala pentru specialisti din domeniul managementului proiectelor, fiind una din institutiile de referinta in acest domeniu. Organizatia realizeaza standarde profesionale de referinta pentru domeniul managementului proiectelor, organizeaza programe de instruire si certificare pentru specialistii din domeniul managementului proiectelor recunoscut la nivel mondial si care de asemenea editeaza o serie de publicatii privind acest domeniu. Astfel proiectul este definit ca fiind o  investitie de resurse pe o perioada, avand ca scop realizarea unui obiectiv sau unui set de obiective precise.   Un proiect se defineste in functie de specificitatea (...)