I.	PLAN TEMATIC

II.	CONSIDERATII PRELIMINARE

III.	ACTUL ADMINISTRATIV DE AUTORITATE. NOTIUNEA, CARACTERELE SI CLASIFICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE DE AUTORITATE

III.1

Notiunea De Act Administrativ De Autoritatate

III.2

Caracterele Actelor Administrative De Autoritate

III.3

Clasificarea Actelor Administrative De Autoritate

IV.	AUTORITATILE PUBLICE LOCALE CARE ADOPTA SAU EMIT ACTE ADMINISTRATIVE DE AUTORITATE SI PRINCIPALELE ACTE ADMINISTRATIVE DE AUTORITATE EMISE DE ACESTEA

IV.1	Consiliul Local

IV.2	Hotararile Consiliului Local

IV.3

Primarul

IV.4	Actele Administrative De Autoritate Ale Primarului

IV.5	Consiliul Judetean

IV.6	Hotararile Consiliului Judetean

IV.7

Prefectul

IV.8	Actele Administrative De Autoritate Ale Prefectului

IV.9	Autoritatile Publice Locale Ale Municipiului Bucuresti

IV.10

Ctele Administrative De Autoritate Ale Autoritatilor Publice Locale Ale Municipiului Bucuresti

V.	PROCEDURA DE ADOPTARE SAU DE EMITERE A ACTELOR ADMINISTRATIVE DE AUTORITATE

V.1	Procedura Prealabila

V.2	Procedura Concomitenta

V.3	Procedura Posterioara

VI.	CONDITIILE DE VALABILITATE ALE ACTELOR ADMINISTRATIVE DE AUTORITATE SI CONSECINTELE JURIDICE ALE NERESPECTARII ACESTORA

VI.1	Conditiile De Valabilitate Ale Actelor Administrative De Autoritate Ale Administratiei Publice Locale

VI.2	Consecintele Juridice Ale Nerespectarii Conditiilor De Valabilitate Ale Actelor Administrative De Autoritate

VII.	INTRAREA IN VIGOARE A ACTELOR ADMINISTRATIVE DE AUTORITATE

VII.1

Regulain Materia Intrariiin Vigoare A Actelor Administrative De Autoritate

VII.2

Exceptiiin Materia Intrariiin Vigoare A Actelor Administrative De Autoritate

VIII.	MODIFICAREA SI SUSPENDAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE DE AUTORITATE

VIII.1

Modificarea Actelor Administrative De Autoritate

VIII.2

Suspendarea Actelor Administrative De Autoritate

IX.	INCETAREA PRODUCERII EFECTELOR ACTELOR ADMINISTRATIVE DE AUTORITATE

IX.1

Revocarea

IX.2

Abrogarea

IX.3

Anularea

IX.4	Alte Moduri De Incetare A Producerii Efectelor

X.	CONCLUZII

XI.	BIBLIOGRAFIE

XII.	CUPRINS

Suveranitatea statala, definita ca suprematie a puterii de stat in interiorul sau si independenta fata de puterea altor state, este infaptuita prin trei functii: functia legislativa, functia executiva si functia judecatoreasca. Dintre aceste functii, prezinta interes pentru lucrarea de fata functia executiva sau administrativa a statului. Aceasta are ca obiect organizarea aplicarii si aplicarea in concret a legilor, asigurarea bunei functionari a serviciilor publice instituite in acest scop, precum si emiterea de acte normative si individuale sau efectuarea de operatii materiale, prin care, pe baza legii, se intervine in viata particularilor pentru a le dirija activitatea sau a le face anumite prestatii. Functia executiva a statului se realizeaza prin intermediul administratiei publice, notiune care cunoaste doua sensuri: in sens formal, structural sau organic, desemneaza ansamblul mecanismelor (organe, autoritati publice, institutii si unitati publice) care pe baza si in executarea legii realizeaza o activitate cu un anumit specific; in sens material desemneaza activitatea de organizare a executarii si de executare in concret a legilor; Privita ca sistem de organizare, administratia publica este alcatuita din mai multe elemente, cu atributii diferite: Presedintele Romaniei, Guvernul, ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate, servicii publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalteorgane centrale din unitatile administrativ-teritoriale, prefectul si autoritatile autonome ale administratiei publice locale. Conceputa ca activitate indeplinita de anumite autoritati sau organe ale administratiei publice, administratia publica se realizeaza prin acte administrative, prin fapte materiale juridice si prin operatiuni materiale tehnice. Atat in literatura de specialitate interbelica, cat in cea mai recenta se apreciaza ca forma concreta principala in care autoritatile administratiei publice isi ideplinesc atributiile esentiale este actul administrativ. Astfel, s-a exprimat opinia conform careia formele de activitate ale autoritatilor administratiei publice sunt mijloacele juridice prin care puterea executiva lucreaza asupra administratiilor sau actele puterii executive. Doua mari categorii de acte ale puterii executive au fost mentionate in acest sens: actele de autoritate si actele de gestiune. In principal au fost evidentiate doua criterii care diferentiaza cele doua categorii de acte juridice ale autoritatilor administratiei publice: numarul partilor a caror manifestare de vointa concura la formarea actului si regimul juridic caruia ii este supus actul. Astfel, actul administrativ de autoritate reprezinta o manifestare de vointa unilaterala prin care organele administratiei publice se manifesta ca subiecte de drept speciale, investite cu atributii de putere publica, si exprimata in regim de drept public. Actele administrative de gestiune sunt insa rezultatul acordului de vointe a cel putin doua parti cu interese (...)